Tag: comertu

Tru meslu cirişaru 2024, România avu nai ma marea creaştiri a vinderloru neise darea-loarea minuţişu ditu Uniunea Europeană, di 10,2%, andicra di meslu cirişaru 2023. Uidisitu cu datili Eurostat, volumlu a comerţului cu darea-loarea minutişu criscu cu 0,1% tru arada-a statilor membri, andicra di idyiulu mesu a anlui ţi tricu. Dupu România yini Luxemburg (+7,9%) şi Croaţia (+5,4%). Tu alantu capu, nai cama mărli scăderi eara tru Belgia, Estonia şi Austria.
Simfunu cu ună isapi a Bancăllei Comerțială Română, pistipsearea a consumatorlor agiumsi pi nai ma analtulu livelu tu treilli añi ditu soni tu meslu cirişaru, a deapoa scădzu tru alunaru, ama armasi pisti medie. Mpărmuturli di consum ma largu suntu pi creaştiri tu unu ritmo di dauă ţifri, agiutati di ñicurarea-a ratilor la tocuri tră năili mpărmuturi şi di hăbinisearea-a standardiloru di mpărmutari tu hăvaia ali antrițeari anamisa di bănţă.
Sinferlu a muştiradzloru tră casili năi lo silă Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi, 18.000 di ahtări nicukirati/ proprietăţ hiinda scoasi la vindeari tu căsăbadzlli mări ditu România. Un raportu adrat di un site di profil spuni că, tru un an, păhadzlli criscură aoa cu până tru 17% şi potu s’agiungă, tru şcurtu kiro, pi năi praguri recordu. Aşe, apartamentili şi casili năi suntu căftati tut ma multu di muştiradz tu mărlli căsăbadz ditu văsilie, spun spețialiștilli, acă păhadzlli suntu pi creaştiri.
S’construiaşti, ama, cama pţănu, di ari un impactu directu tru oferta pi cari româñilli u au la dispoziţie. Experţăllii tru dumeni suntu cu minduita că trendulu descendentu a tocurloru va s’ţănă tu idyea scară ună crişteari analtă pi păzarea imobiliară, pi fondul a unăllei ofertă ţi easti pi scădeari. Iarapoi aestu lucru va s’aducă, cadealihea, nica cundilleadză specialiștilli, năi crişteri a păhadzloru ti casi.
Nica să spunemu şi aţea că datili ufiţiali spunu căţe criscu şi numirlu di angrăpseari a aftukinatloru năi tru România tru prota giumitati a aluştui an, andicra di anlu ţi tricu. Româñili aleg, ma largu, SUV-urli, andicra di modelili compacti ică di berlinili. Tru aestă dumeni ari ama și ună scădeari a sinferlui tu arada a românilor tră aftukinatili electriţi, iara aestu lucru s’faţi, spun analișțălli, și di itia a xikillei di mehanii cu staşonili di ancărcari.
Neise, aţelu ditu soni raportu a Suţatăllei a Producătorlli şi Importatorlli di Automobile spuni că România easti pi plusu emu cu producţia, emu cu vindearea aftukinatlor, ama și cu industria di componenti auto.
Tru proţlli șasi meşi a anlui, fură ngrăpsiti tu tifterea-isapi 82.505 aftukinati năi tru tută văsilia, ună creaștiri di 12 di proţenti ş-cama andicra di idyiulu kiro a anlu ţi tricu. A deapoa, ti tut anlu 2023, datili ufiţiali spunu că pisti 140 di ñilli di vehiculi năi fură angrăpsiti tru tifterea-isapi tru România. Dimi, cara ritmolu armăni tu idyea scară, tru aestu an ţifra va s’hibă năstricută.
Tu ţi mutreaşti producția di aftukinati la nai ma mărli dauă făvriţ auto ditu România, Automobile Dacia Mioveni şi Uzina Ford Craiova, specialișțălli au umuti că anlu aestu va s’treacă di numirlu di 500.000 di automobili adrati. Maca acăţă tu isapi și aesti evoluții, prognoza ali Comisie Europeană spuni că economia ali Românie va s’crească cu 3% ş-cama tru 2024 şi 2025, andrupătă di consumlu privat, iarapoi inflaţia ma largu va s’ayălisească preayalea-ayalea.
Autoru: Daniela Budu
Armănipsearea: Aurica Piha