Radio România Internațional

Tag: comisar european

  • Comisarul european Roxana Mînzatu, la Bucureşti

    Comisarul european Roxana Mînzatu, la Bucureşti

    La scurt timp după învestire, comisarul european din partea României, Roxana Mînzatu, şi-a vizitat, în calitate oficială, ţara de origine. Înscrisă în PSD (la co-guvernare) în 2000, când avea 20 de ani, fostă deputată la București, fostă eurodeputată, fost ministru efemer la Fonduri Europene, politiciana română e unul dintre vicepreşedinţii noii Comisiei Europene, unde deţine și portofoliul “Oameni, competenţe şi pregătire”. În această calitate, a afirmat ea, răspunde de aproximativ 20% din bugetul multianual al Uniunii Europene.

    La întânirea de marţi, de la Bucureşti, cu preşedintele în exerciţiu al României, Klaus Iohannis, ea a discutat despre rolul educaţiei în combaterea dezinformării şi a manipulării, precum şi despre consolidarea rezilienţei democratice a societăţilor europene. Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a afirmat că domenii precum inteligenţa artificială, securitatea şi apărarea au o componentă socială majoră, iar succesul acestor politici depinde de gradul de pregătire şi de înţelegere la nivelul societăţii. Una dintre temele de discuţie cu premierul social-democrat Marcel Ciolacu şi cu miniştrii de la Muncă, Fonduri Europene şi Educaţie din echipa acestuia a fost aşa-numita „Busolă”, un plan al Bruxelles-ului care are ca scop relansarea competitivităţii europene.

    „Nu putem să avem competitivitate fără să avem resurse umane bine pregătite şi fără să avem condiţii de lucru bune. Ideea este că această busolă va ghida viitoarele politici, finanţări (…) Prioritizăm noile tehnologii, inovarea, accesul la finanţare, eliminarea procedurilor administrative greoaie, multă simplificare, coordonare între statele membre. Dar tot ce povestim putem să facem doar dacă avem forţă de muncă pregătită, motivată să şi lucreze în sectoarele respective” – susţine comisarul Mînzatu.

    În februarie, a anunţat ea, Executivul comunitar va lansa Clean Industrial Deal, un plan de industrializare verde a continentului, despre care susţine că este „pragmatic, axat pe intervenţii în sectoarele importante, ce pot asigura autonomie strategică economiei europene”. E luată în calcul şi industria auto, despre care Roxana Mînzatu spune că este foarte relevantă pentru România, a asigurat leadershipul Europei în plan global şi asigură 13 milioane de locuri de muncă în Uniune.

    Într-un interviu în exclusivitate pentru Radio România, Roxana Mînzatu a mărturist că regretă că în programele de profil lansate de Comisie nu sunt suficienţi beneficiari români din zona de de cercetare-inovare. „Le-am spus tuturor colegilor, avem toată deschiderea ca să lucrăm şi mai bine cu bani europeni, să simtă oamenii şi mai mult impactul acestor finanţări” – a conchis vicepreşedinta Comisiei.

  • Roxana Mînzatu, aviz favorabil în Parlamentul României

    Roxana Mînzatu, aviz favorabil în Parlamentul României

    Propunerea Guvernului român pentru funcția de comisar european în viitorul Executiv comunitar, social-democrata Roxana Mînzatu, a fost aprobată, fără emoții, de comisiile de specialitate ale Parlamentului din țară.

    Înscrisă în PSD în 2000, când avea 20 de ani, fostă deputată la București, fostă eurodeputată, fost ministru efemer la Fonduri Europene, politiciana română a fost propusă pentru una dintre funcţiile de vicepreşedinte în viitoarea Comisie Europeană, unde urmează să deţină și portofoliul “Oameni, competenţe şi pregătire”.

    În această calitate, a afirmat ea, va răspunde de aproximativ 20% din bugetul multianual al Uniunii Europene. Ea a precizat că funcţia de vicepreşedinte executiv al Comisiei vizează inclusiv coordonarea pe zona de pregătire pentru situaţii de urgenţă.

    Roxana Mînzatu: “Pentru prima dată, România se află în leadershipul Comisiei Europene. Reprezint nu doar România, într-un fel, dar şi ţările care au aderat după 2004, după 2007, Europa de Est şi cred că este important că recunoaştem că avem acest rol la nivelul Comisiei.

    Un portofoliu foarte important, de asemenea, în care direct coordonez fonduri de peste 240 de miliarde de euro. Vorbim aici despre Fondul Social European, de Fondul Social pentru Climă, de Erasmus, plus bani care vin în buzunarele românilor deja în prezent.

    Am discutat despre educaţie şi competenţe, despre cum vom susţine europenii care sunt afectaţi tot mai mult de sărăcie, dar mă voi implica în toate politicile şi deciziile care se vor lua în Comisie care sunt relevante, evident, la nivel european.”

    După o prestație aparent convingătoare în fața parlamentarilor români, Roxana Mînzatu a primit aviz favorabil, cu 36 de voturi pentru şi doar şase împotrivă. Aleșii liberali nu au participat la audiere, nemulţumiţi că PNL nu a fost consultat de partenerii social-democrați în procedura de desemnare din partea Executivului.

    Presa de la București apreciază că boicotul liberal nu este decât un episod în telenovela de dragoste și ură dintre PSD și PNL, care guvernează împreună, dar sunt și rivali jurați la alegerile prezidențiale și parlamentare programate peste doar câteva săptămâni.

    Procedural, pentru Roxana Mînzatu urmează o nouă rundă de audieri, de această dată în în Comisiile de ocupare a forţei de muncă şi, respectiv, cultură şi educaţie ale Parlamentului European.

    Corespondentul Radio România la Bruxelles precizează că audierea ei e programată pentru marți, 12 noiembrie. Comentatorii pariază, deja, pe un aviz favorabil pentru candidata română și din partea eurodeputaților, întrucât comisiile de specialitate reproduc, în general, aritmetica din plenul noului Legislativ comunitar, dominat de cele trei mai familii politice care alimentează cu cadre și Comisia: popularii, socialiștii și liberalii.

  • Retrospectiva săptămânii 04.09 – 10.09.2024

    Retrospectiva săptămânii 04.09 – 10.09.2024

    Amnistie pentru datornici

    Guvernul de la Bucureşti a adoptat, miercuri, proiectul de ordonanţă de urgenţă privind aministia fiscală pentru firme şi persoane fizice. În document sunt prevăzute bonificaţii pentru oamenii care îşi plătesc taxele la zi, precum şi pentru cei care se decid să-şi achite restanţele. La sfârşitul lui august, restanţele la bugetul de stat ale persoanelor fizice şi juridice treceau de 71 de miliarde de lei (echivalentul a peste 14 miliarde de euro). Statul le cere datornicilor să le plătească până pe 25 noiembrie, iar dobânzile şi penalităţile le vor fi anulate. Pe de altă parte, Guvernul oferă şi o bonificaţie de 3% pentru contribuabilii corecţi. Proiectul, elaborat de ministerul Finanţelor, cuprinde şi o serie de măsuri de austeritate în sectorul bugetar, ce presupun limitarea cheltuielilor de bunuri şi servicii.

     

     

    Donaţie pentru Ucraina

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a promulgat, joi, legea privind donarea către terţi a unui sistem de rachete sol-aer Patriot, achiziţionat din Statele Unite. Actul normativ, votat, anterior, în Parlament, are ca obiect aprobarea unei donaţii, convenită cu partenerul american, către Ucraina vecină României, invadată de trupele ruse. De asemenea, potrivit legii, „se abilitează Guvernul României să întreprindă demersurile necesare, pentru reconstituirea capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol”, prin atribuirea guvernului american a contractelor privind achiziţionarea unui alt sistem de rachete sol-aer Patriot.

     

     

    Sprijin pentru Israel

    România condamnă cu fermitate atacurile teroriste asupra statului Israel şi face apel la toate părţile implicate să contribuie la restabilirea securităţii şi la încheierea unui acord de încetare a focului – a fost mesajul transmis tot joi, la Ierusalim, de premierul Marcel Ciolacu, la întrevederea cu omologul său israelian, Benjamin Netanyahu. Potrivit trimisei Radio România, Ciolacu şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la situaţia de securitate şi la pericolul escaladării conflictului. Însoţit de miniştrii Apărării, Afacerilor Externe şi Economiei, primul ministru a fost într-o vizită de lucru în Israel, a cărei agendă a inclus şi o întrevedere cu preşedintele Isaac Herzog. Este a doua vizită a premierului român în Israel, în mai puţin de un an, după cea din 17 octombrie 2023, la zece zile după ce statul evreu a fost atacat de teroriştii din mişcarea islamistă Hamas.

     

     

    Funcţii pentru români

    Europarlamentarul PSD Roxana Mînzatu este propunerea oficială a României pentru funcţia de comisar european. Anunţul a fost făcut luni de premierul Ciolacu, potrivit căruia va discuta cu şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre portofoliul pe care îl va gestiona România. Componenţa viitorului Executiv european urmează să fie anunţată pe data de 11 septembrie. Tot la Bruxelles, eurodeputatul român Siegfried Mureșan (PPE/PNL) a fost desemnat de grupurile politice ale Parlamentului European negociator-șef privind viitorul Buget multianual al Uniunii Europene post-2027. Întins pe 7 ani, acesta are o valoare totală de aproximativ 1.300 de miliarde de euro și este instrumentul din care statele membre primesc cea mai mare parte a fondurilor europene nerambursabile pentru investiții și pentru subvențiile agricole. Parlamentul urmează să-și stabilească prioritățile privind bugetul multianual al Uniunii. Acestea vor fi transmise Comisiei Europene pentru a fi incluse în proiectul de buget. Din actualul exercițiu financiar multianual, 2021 – 2027, România beneficiază de circa 46 de miliarde de euro, la care se adaugă și sumele din PNRR.

     

     

    Aglomeraţie pentru preşedinţie

    Românul Mircea Geoană a demisionat, marţi, din funcţia de secretar general adjunct al NATO. E finalul unui mandat de cinci ani, jalonat de războiul din Ucraina şi de retragerea trupelor aliate din Afganistan. Geoană a declarat, într-un interviu pentru Radio România, că va continua să-şi folosească influenţa pentru a promova români în forurile internaţionale, inclusiv în NATO, şi că simte nevoia să revină în politica autohtonă. Presa anticipa de mai bine de doi ani acest anunţ şi dădea drept foarte probabilă candidatura, ca independent, a lui Geoană la alegerile prezidenţiale de la sfârşitul anului. Fost ambasador în Statele Unite, fost ministru de Externe şi fost lider PSD, Geoană a mai candidat la şefia statului în 2009, când a pierdut în faţa lui Traian Băsescu. Printre alţi aspiranţi la preşedinţia României sunt toţi liderii partidelor parlamentare: Marcel Ciolacu (PSD), Nicolae Ciucă (PNL), Elena Lasconi (USR), George Simion (AUR) ori Kelemen Hunor (UDMR).

     

     

  • Roxana Mînzatu, propunerea oficială a României pentru funcția de comisar european

    Roxana Mînzatu, propunerea oficială a României pentru funcția de comisar european

    Dacă în fosta Comisie Europeană, echilibrul de gen a fost respectat, cu 13 femei şi 14 bărbaţi în configuraţie, actuala echipă, care va fi condusă tot de Ursula von der Leyen, va avea de două ori mai mulţi bărbaţi decât femei, pentru că majoritatea statelor membre au propus doar bărbaţi pentru posturile de comisari, în pofida faptului că politiciana germană ceruse ca fiecare capitală europeană să propună o femeie şi un bărbat, aminteşte EFE.

    Din numele cunoscute până în prezent, doar nouă sunt femei, desemnate de Germania, Croaţia, Estonia, Spania, Finlanda, Portugalia, Suedia, România şi Belgia, listă la care s-ar putea adăuga Bulgaria, singura ţară care a propus, la termenul limită stabilit pentru 30 august, un bărbat şi o femeie.

    În echipa de 27 de înalţi funcţionari care vor forma Colegiul comisarilor, câte un portofoliu de comisar pentru fiecare ţară membră a UE, ar putea în continuare să se înregistreze schimbări, pentru că însăşi Ursula von der Leyen poate respinge candidaţi.

    Odată ce echipa a fost acceptată şi portofoliile distribuite, Parlamentul European va examina fiecare candidat în parte şi va trebui să aprobe Comisia Europeană în ansamblul său, dat fiind că legislativul european a susţinut-o pe politiciana creştin-democrată germană pentru un nou mandat la conducerea executivului european.

    Chiar dacă au existat ajustări (în ultima legislatură au fost schimbate două propuneri), este greu de imaginat o schimbare atât de amplă încât să ducă la o Comisie Europeană cu paritate de gen.

    Nu este obligatoriu ca executivul european să aibă această caracteristică, iar tratatele cer doar să se respecte un echilibru de gen, politic şi geografic. Totuşi, obţinerea parităţii de gen a fost unul dintre obiectivele Ursulei von der Leyen, cea care în 2019 a devenit prima femeie care a prezidat Comisia Europeană.

    În ciuda lipsei de chipuri feminine de pe listă, unele dintre cele mai importante posturi vor fi ocupate de femei, începând cu cea de preşedintă a Comisiei Europene şi continuând cu înalta reprezentantă pentru politica externă a UE, fosta şefă de guvern din Estonia, liberala Kaja Kallas.

    Cât despre propunerea României, europarlamentarul PSD, Roxana Mînzatu, aceasta este licenţiată în ştiinţe politice în limba engleză, a fost deputat de Braşov în legislatura trecută, iar în 2019 a fost numită ministru al Fondurilor Europene, în Guvernul Dăncilă.

     

  • Adina Vălean, noul comisar european propus de România

    Adina Vălean, noul comisar european propus de România

    Adina Vălean a primit avizul pozitiv de Comisia de transport şi turism a Parlamentului European, pentru postul de comisar european, în urma audierii desfășurate joi. Vălean a primit 36 de voturi “pentru” iar candidatura sa a fost susținută de marea majoritate a grupurilor politice din forul legislativ european.



    Siguranța rutieră și emisiile avioanelor, priorități pentru viitorul mandat



    Candidata propusă de noul guvern de la București, condus de Ludovic Orban (PNL) a subliniat în cadrul audierii că numărul accidentelor trebuie la jumătate în următorii zece ani:


    “Siguranţa este esenţială pentru toate mijloacele de transport, dar 25.000 de decese anual în transportul rutier reprezintă un număr îngrijorător. Noi trebuie să reducem acest număr la jumătate până în 2030.”


    În privința transportului aerian, Adina Vălean a menționat, în fața Comisiei, că introducerea unei taxe pe kerosen, pentru reducerea emisiilor în aviație, nu poate fi exclusă.


    “Trebuie să ne analizăm foarte bine (eventualitatea introducerii unei taxei pe kerosen) întrucât există, de asemenea, consecinţe sociale. Atunci când introduci o taxă nouă există riscul ca preţurile să crească“, a explicat Vălean, citată de Agerpres.



    Adina Vălean este membru al Parlamentului European din 2007, anul în care România a intrat în Uniunea Europeană. Din luna iulie a acestui an, este președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie a Parlamentului European, din partea Grupului Partidului Popular European.



    Undă verde pentru candidatul Franței, Ungaria mai așteaptă



    Tot joi, a fost acceptată și propunerea Franței pentru postul de comisar european însărcinat cu piaţa internă, Thierry Breton, deși unii eurodeputaţi au susținut că există anumite conflicte de interese. În același timp, candidatura lui Olivér Várhelyi, propus de Ungaria pentru comisarul desemnat pentru Extindere și Vecinătate, a fost respinsă, dar mai are o șansă să îi convingă pe eurodeputați că mandatul său nu va fi influențat de agenda politică a premierul maghiar Viktor Orban.



    În fine, guvernul britanic a trimis o scrisoare către viitoare președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prin care anunță că nu va desemna un candidat înainte de alegerile din marea Britanie, din data de 12 decembrie. Ursula von der Leyen a obţinut avizul juridic pentru a putea începe mandatul în lipsa comisarului britanic.



    Conferinţa preşedinţilor din forul legislativ european va decide joia viitoare dacă Parlamentul European are toate informațiile necesare pentru a declara închis procesul audierilor. Următorul pas este vot pentru alegerea noii Comisii Europene, programat pentru data de 27 noiembrie, la Strasbourg.

  • Retrospectiva săptămânii 10.11 – 16.11.2019

    Retrospectiva săptămânii 10.11 – 16.11.2019

    Dreapta şi Stânga în finala prezidenţială


    Duminică, pe 10 noiembrie, românii au fost chemaţi la urne în turul întâi al alegerilor prezidenţiale. În urma opţiunilor exprimate de 51,19% din cele 18,2 milioane de persoane înscrise pe listele electorale, în turul doi, pe 24 noiembrie, se vor confrunta candidatul liberalilor, actualul preşedinte al ţării, Klaus Iohannis, care a obţinut, potrivit rezultatelor finale, 37,82% din voturi, şi şefa social-democraţilor, Viorica Dăncilă, fost premier, cu 22,26%. Adversar declarat al PSD, pe care îl consideră răspunzător de reforme dăunătoare în justiţie şi economie, Klaus Iohannis a avertizat că acesta nu este, încă, învins şi a chemat electoratul la vot:


    Pentru turul doi, le spun celor care au fost în stradă împreună cu mine ca să apere statul de drept, veniţi la vot, pentru ca lupta voastră să nu fi fost în zadar! Celor care îşi doresc spitale, şcoli, autostrăzi, le spun veniţi la vot, ca să înlăturaţi PSD-ul definitiv de la putere şi să facem împreună toate aceste lucruri! Celor care nu mai doresc să le plece copiii şi nepoţii din ţară, veniţi la vot, fiindcă acum putem să schimbăm lucrurile! Iar celor mulţi – am văzut astăzi – din diaspora, care sunt deja plecaţi, le spun: veniţi la vot, fiindcă acum puteţi să faceţi diferenţa!

    La rândul ei, şefa PSD s-a declarat încrezătoare în victorie: Votul dat astăzi ne ajută să ne continuăm campania electorală, o campanie electorală în care vom veni în faţa românilor atât cu ce am realizat, dar, mai ales, cu ce vrem să facem pentru ei când vom câştiga alegerile prezidenţiale. Lupta noastră nu este împotriva unui partid politic, nu vrem să eliminăm niciun partid politic, pentru că aşa este democraţia, fiecare partid politic trebuie să îşi spună punctul de vedere. Lupta noastră va fi, ca şi până acum, pentru români, pentru România, pentru echilibru şi consens, pentru unitate, pentru reprezentarea cu demnitate a României, atât în plan intern, cât şi extern.


    Dacă prezenţa din ţară, la primul tur, a fost modestă, în schimb, românii din afara graniţelor s-au mobilizat exemplar, iar numărul celor care au mers la urne, cărora li se adaugă cei 25 de mii care au optat pentru vot prin corespondenţă, a atins cifra record de 675 de mii.



    Strategii pentru finala prezidenţialelor


    Deşi prima zi a campaniei electorale pentru turul doi al prezidenţialelor a fost stabilită prin lege pentru 15 noiembrie, săbiile s-au ascuţit imediat după primul tur între cei doi candidaţi la cea mai înaltă funcţie din stat, confruntarea atingând, deja, cote înalte, spre deliciul sau, după caz, spre exasperarea opiniei publice. Decizia preşedintelui Klaus Iohannis şi a staff-ului său de campanie de a nu participa la o dezbatere directă cu Viorica Dăncilă a fost surprinzătoare pentru mulţi. Marţi, şeful statului a scris pe o reţea de socializare că nu poate exista o dezbatere cu un candidat al unei formaţiuni care a guvernat împotriva românilor şi care mimează democraţia. Replica Vioricăi Dăncilă, care în campania electorală pentru primul tur, i-a cerut în repetate rânduri lui Klaus Iohannis să participe la o dezbatere, nu a întârziat: s-ar demonta toate atacurile ‘mizerabile din ultimii ani la adresa ei şi a PSD.


    Într-un duel electoral la distanţă, Klaus Iohannis a convocat, miercuri, o întâlnire cu ziariştii, la care a punctat: Doamna Dăncilă este reprezentanta unui partid antidemocratic, nereformat, care a guvernat împotriva românilor şi, acum, iată, în campanie electorală, mimează candidatul democrat şi se aşteaptă să fie tratată cu mare respect de toată lumea, ca şi cum până acum ar fi apărat democraţia românească şi pe români.


    Viorica Dăncilă s-a apărat împotriva acuzelor preşedintelui Iohannis: Dacă se cresc salarii şi pensii, dacă să investeşti în comunităţile locale, să aduci economia României la nivelul cel mai de sus între statele membre, locul doi creştere economică în Europa, înseamnă o guvernare dezastruoas, înseamnă că dânsul ori este de rea credinţă, ori nu a fost informat corect. Mai mult decât atât, o guvernare dezastru nu înseamnă să gestionezi preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene atât de bine, încât să fii lăudat de toate statele membre şi de state terţe. Campania electorală se va încheia sâmbătă, 23 noiembrie, ora 7:00 a României.



    Propunerea României pentru postul de comisar – aviz pozitiv în Parlamentul European


    Comisarul european desemnat de România pentru portofoliul transporturilor, Adina Vălean a primit, joi, avizul Comisiei de specialitate din Parlamentul European. Printre priorităţile sale se numără un transport ecologic, echitabil şi transparent sau reducerea accidentelor rutiere, capitol la care România stă cel mai prost dintre ţările Uniunii. Întreaga echipă a președintelui-ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar urma să fie supusă votului în Legislativul comunitar în sesiune plenară pe 27 noiembrie.



    O nouă criză politică în Republica Moldova


    Preşedintele filo-rus al Republicii Moldova ex-sovietică majoritar românofonă, Igor Dodon, l-a desemnat, miercuri, pe unul dintre consilierii săi, Ion Chicu, pentru funcţia de prim-ministru, în vederea formării unui nou Guvern. Nominalizarea a fost făcută după ce fostul Executiv, condus de premierul pro-european Maia Sandu, a fost demis printr-o moţiune de cenzură iniţiată de socialiştii lui Dodon, care făceau parte din coaliţia la guvernare. Joi, noua echipă guvernamentală a fost votată de Parlamentul ţării şi, la scurt timp, a depus jurământul în faţa preşedintelui.

  • Adina Vălean, viitor comisar european la Transporturi

    Adina Vălean, viitor comisar european la Transporturi

    Comisarul european desemnat de România pentru portofoliul Transporturilor, eurodeputata PNL-PPE Adina Vălean, a primit, joi, avizul comisiei de specialitate din Legislativul comunitar. Procedural, acesta a fost ultimul test individual pentru româncă. Dacă şi comisarul desemnat de Ungaria pentru extindere şi politica de vecinătate, Olivér Várhelyi, care picat proba orală din comisie, va reuşi să-i convingă în scris pe eurodeputaţi, Parlamentul urmează să aprobe, in corpore, componenţa viitoarei Comisii Europene, condusă de creştin-democrata germană Ursula von der Leyen.



    Potrivit corepondentei Radio România la Bruxelles, doamna Vălean le-a spus membrilor comisiei parlamentare că are printre priorităţi un transport ecologic şi echitabil, precum şi reducerea accidentelor rutiere, capitol la care România stă cel mai prost dintre ţările Uniunii. “Mobilitatea şi transportul sunt coloana vertebrală a pieţei interne a Uniunii Europene şi sprijină libertatea de mişcare a cetăţenilor şi bunurilor. Ele conectează oamenii şi ajută la consolidarea coeziunii în interiorul Uniunii Europene” — a mai punctat viitorul comisar european.



    Profesoară de matematică, eurodeputată din 2007, anul în care România a fost admisă în Uniune, Adina Vălean (51 de ani) a fost vicepreşedinte al Legislativului comunitar, a condus Comisia de mediu, iar în prezent este preşedinte al Comisiei de industrie. În 2009, europarlamentarul PNL a contribuit decisiv la diminuarea tarifelor pentru traficul de Internet în regim de roaming. În aprilie, un studiu realizat de VoteWatch Europe” a plasat-o pe Adina Vălean pe locul patru în topul celor mai influenți europarlamentari din fosta legislatură.



    Când a nominalizat-o în numele României, premierul PNL, Ludovic Orban, a menţionat că s-a consultat cu preşedintele Klaus Iohannis. Precizarea devenise obligatorie, după ce purtătoarea de cuvânt a actualei Comisii Europene, Mina Andreeva, declarase ca există îndoieli serioase că propunerea de comisar făcută de fostul Executiv social-democrat e “legitimă, întrucât ex-premierul Viorica Dăncilă nu s-a coordonat cu şeful statului. Aceasta îl propusese pe fostul ministru delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu.



    Anterior, eşuaseră alte două propuneri social-democrate: foştii miniştri Rovana Plumb, respinsă de comisia juridică, din motive de integritate, şi Dan Nica, pentru care nici n-au mai început procedurile, după ce, pe 10 octombrie, Guvernul care l-a promovat a picat testul moţiunii de cenzură în Parlamentul de la Bucureşti.


    Adina Vălean va fi al patrulea comisar din România, după Leonard Orban la Multilingvism, Dacian Cioloş la Agricultură şi Corina Creţu la Politici Regionale.

  • Jurnal românesc – 15.11.2019

    Jurnal românesc – 15.11.2019

    Candidatura Adinei Vălean la postul de comisar european pentru transporturi a fost avizată pozitiv de Comisia de Transport şi Turism a Parlamentului European. Vălean a primit 36 de voturi şi fost susţinută de marile grupuri politice europene, între care cel al Popularilor şi cel al Social-Democraţilor. Europarlamentarul român a declarat în cadrul audierii că dreptul la liberă circulaţie este foarte apreciat de cetăţenii Uniunii şi că Pactul ecologic european, aşa zisul “Green Deal”, nu poate fi finalizat fără plasarea transporturilor în centrul său. Adina Vălean a mai spus că va acţiona pentru îmbunătăţirea siguranţei rutiere, va acţiona pentru realizarea Cerului Unic European pentru a reduce emisiile de noxe şi aglomerarea spaţiului aerian şi va apăra bugetul Mecanismului pentru interconectarea Europei aferent perioadei 2021-2027. În afara candidatului român, propunerea Franţei pentru portofoliul Piaţa Internă, Thierry Breton, a fost avizat pozitiv de Comisia de industrie, cercetare şi energie, însă nominalizarea Ungariei, Oliver Varhelyi, nu a convins şi a primit din partea membrilor Comisiei de afaceri externe o serie de întrebări suplimentare la care trebuie să răspundă în scris. În urma recomandărilor Comisiilor de specialitate, preşedintele Parlamentului European şi liderii grupurilor politice din Legislativ vor decide, pe 21 noiembrie, dacă declară închis procesul audierilor. În acest caz, componenţa noii Comisii Europene va fi supusă votului plenului Parlamentului European pe 27 noiembrie, la Strasbourg.



    Expoziţia “Din armata austro–ungară în România Mare: Legiunea Română din Italia (1916–1919)” va fi deschisă pe 16 noiembrie la Palatul Copiilor din Montereale Valcellina în Italia. Manifestarea este organizată de Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia şi Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara cu sprijinul autorităţilor locale. Vor fi expuse 20 de panouri cu reproduceri de documente cu caracter memorialistic, corespondenţe şi fotografii de pe frontul italian al Primului Război Mondial şi din activitatea de organizare a Legiunii Române din Italia, păstrate în colecţiile muzeelor româneşti organizatoare. Expoziţia din Montereale Valcellina va putea fi vizitată până pe 8 decembrie.



    Cabinetul condus de Ion Chicu a fost învestit în funcţie de Parlamentul de la Chişinău. Noul executiv al Republicii Moldova a primit votul de încredere a 62 de deputaţi socialişti şi democraţi, transmite Radio Chişinău, care precizează că 6 din cei 11 membri ai guvernului, între care şi premierul, sunt consilieri ai președintelui Republicii, Igor Dodon. Noul prim-ministru a anunţat că priorităţile mandatului său vor fi reformarea justiţiei, combaterea criminalităţii şi promovarea unei politici externe echilibrate şi a criticat activitatea fostului guvern condus de Maia Sandu. În România, prim-ministrul Ludovic Orban declara înainte de demiterea cabinetului Maia Sandu că în funcţie de rezultatul moţiunii de cenzură va lua o decizie privind atitudinea faţă de noile autorităţi de la Chişinău şi că orice demers împotriva guvernului Sandu ridică serioase semne de întrebare cu privire la traiectoria europeană a Republicii Moldova. Ion Chicu este al 14-lea prim-ministru al Republicii Moldova de la declararea independenței țării, în 1991.



    Poeta și scriitoarea Aura Christi participă la a 8-a ediție a Festivalului Internațional BooKcity, care se desfăşoară până pe 17 noiembrie la Milano, în Italia. Românca va fi prezentă la evenimentul “Întâlnire cu poezia românească”, ce va avea loc pe 16 noiembrie la Palatul SIAM şi la care vor mai participa criticul Francesco Corsi și reprezentanta editurii Rediviva, Violeta Popescu. Pe 17 noiembrie, Aura Christi se va afla la Parohia românească Sfântul Grigorie Palama din orașul Como, unde va susține conferința “Valori românești – valori europene”. La BooKcity, editura Rediviva prezintă volumele “Geniul inimii” de Aura Christi și “Identitatea românească” de Ioan Aurel Pop. Participarea românească este sprijinită de Institutul Cultural Român.



    Campania electorală pentru turul al doilea al alegerilor pentru preşedintele României a început pe 15 noiembrie şi se va încheia sâmbătă, 23 noiembrie, la ora 7.00, a anunţat Autoritatea Electorală Permanentă. În al doilea tur de scrutin se vor confrunta candidatul Partidului Naţional Liberal, preşedintele în exerciţiu Klaus Iohannis, şi candidatul Partidului Social Democrat, fostul prim-ministru Viorica Dăncilă. În primul tur, Iohannis a fost votat de 37,82% din românii prezenţi la urne, iar Dăncilă a primit 22,26% din sufragii. Peste 8,6 milioane de români din ţară şi-au exprimat voinţa electorală, prezenţa înregistrată la urne depăşind 47,6 procente. În afara graniţelor, un număr record de peste 675.000 de conaţionali au votat în primul tur. Pentru turul doi, numărul de secţii de vot în diaspora rămâne neschimbat, 835, iar votarea se va desfăşura pe durata a 3 zile, de vineri 22 noiembrie până duminică, 24 noiembrie.

  • Jurnal românesc – 13.11.2019

    Jurnal românesc – 13.11.2019

    Europarlamentarul
    Adina Vălean a fost avizată favorabil pentru postul de comisar european de
    comisiile reunite pentru Afaceri europene din Parlamentul României. După
    audieri, ea a declarat că a simţit un sprijin larg pentru candidatura
    sa şi a precizat că în calitate de comisar european însărcinat cu portofoliul
    Transporturilor va fi datoria sa să ajute la îmbunătăţirea conectivităţii şi
    infrastructurii europene. Îmi doresc să fiu în situaţia în care, în 2021,
    se revizuieşte Rețeaua trans-europeană de transport, să pot contribui, a
    declarat Vălean. Românca este membru al Parlamentului European din 2007, a
    condus Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară şi, în
    prezent, este preşedinte al Comisiei de Industrie, Cercetare şi Energie.
    Totodată, a fost raportor al Mecanismului pentru Interconectarea
    Europei, prin care este susţinută infrastructura în domeniul
    transporturilor, energiei şi serviciilor digitale. Eurodeputata a primit, de
    asemenea, undă verde şi din partea Comisiei pentru Afaceri Juridice a
    Parlamentului European, care a analizat conflictele de interes potenţiale
    sau reale ale celor trei candidaţi propuşi de România, Ungaria şi Franţa.
    Următorul pas îl reprezintă audierile în comisiile de specialitate ale
    Legislativului European, care sunt programate pentru 14 noiembrie. Adina Vălean
    va fi audiată în Comisia Transport şi Turism. Cabinetul Ursulei von der Leyen
    va fi supus votului de învestitură pe 27 noiembrie, iar intrarea efectivă în
    funcţie este prevăzută pentru 1 decembrie.




    Dirijorul
    Cristian Măcelaru va prelua, din 2021, conducerea Orchestrei Naţionale a
    Franţei pentru un mandat de 4 ani. Românul, în vârstă de 39 de ani, îl va
    înlocui pe francezul Emmanuel Krivine. Cristian Măcelaru s-a născut la
    Timişoara. A devenit cunoscut la nivel internaţional în 2012, atunci când l-a
    înlocuit pe Pierre Boulez în fruntea Orchestrei Simfonice din Chicago. În
    prezent este director muzical al Orchestrei Radiodifuziunii din Koln, a dirijat
    mai multe concerte în Europa, iar în 2018 s-a aflat pentru prima oară la
    pupitrul Orchestrei Naţionale a Franţei. Ansamblul a fost fondat în 1934 şi
    este prima orchestră simfonică permanentă creată în Franţa.




    Ministrul de
    Externe, Bogdan Aurescu, a transmis Autorităţii Electorale Permanente că
    numărul total al materialelor de vot necesare organizării în străinătate a
    turului II al alegerilor prezidenţiale este de 4.608.175 de buletine de vot şi
    2.866.260 de timbre autocolante. MAE precizează că aceste cantităţi au fost stabilite
    ca urmare a consultării cu misiunile diplomatice şi consulare şi că numărul de
    buletine de vot solicitate pentru al doilea tur de scrutin este mai mare cu
    107.068 decât cel din pentru primul tur. Turul II al alegerilor pentru
    preşedintele României se va desfăşura, la fel ca primul, pe durata a trei zile,
    pe 22, 23 şi 24 noiembrie. Numărul de secţii de vot înfiinţate în diaspora
    rămâne neschimbat, 835. Acestora li se adaugă secţiile organizate în bazele
    militare din Afganistan, la Kabul şi Kandahar, şi secţia din Mali, unde sunt
    detaşaţi militari români care participă la misiunile ONU. La primul tur, au votat peste 675 de mii de români
    din diaspora, un număr record.


    Ediția în limba
    engleză a romanului Matei Brunul, de Lucian Dan Teodorovici, a fost
    inclus în lista lungă a International Dublin Literary Award. Românul a fost
    selectat alături de laureata Premiului Nobel pentru Literatură din 2018, Olga
    Tokarczuk, şi de nume mari ale literaturii universale contemporane, precum
    Jonathan Coe, Dubravka Ugrešić, Javier Marías sau Haruki Murakami. Matei
    Brunul, cel mai premiat roman semnat de Lucian Dan Teodorovici şi una
    dintre cele mai elogiate apariţii editoriale ale anului 2011, a apărut în
    Statele Unite ale Americii şi în Marea Britanie, cu o prefaţă semnată de
    celebrul romancier David Lodge. Totodată, a fost publicat în Franţa, Bulgaria,
    Ungaria, Polonia și Macedonia și a primit numeroase distincții, dintre care cea
    mai recentă, în 2015 în Polonia, în cadrul Premiului Literar al Europei
    Centrale ANGELUS. International Dublin Literary Award a fost înființat în 1994
    şi este considerat unul dintre cele mai importante premii pentru literatură de
    limbă engleză sau tradusă în limba engleză. Lista scurtă a nominalizaților va
    fi anunțată în aprilie 2020, iar câștigătorul, în luna iunie.


    Concertul
    AL ESTILO ITALIANO, organizat în cadrul proiectului EUROPA IN
    MUSICA, va avea loc pe 14 noiembrie la Galeria de Artă a Accademiei di
    Romania din Roma. Spectacolul va fi susținut de grupul spaniol L’APOTHÉOSE,
    originar din Madrid, şi cuprinde piese de José de San Juan, Alessandro
    Scarlatti, Juan Francés de Iribarren, Giacomo Focco, Pietro Antonio Locatelli,
    Mauro D’Alay, Vincente Basset și Leonardo Leo. Evenimentul face parte din
    Stagiunea muzicală a cluster-ului EUNIC Roma şi este organizat de Institutul
    Cervantes din capitala Italiei, Accademia di Romania și Conservatorul de Muzică
    Santa Cecilia. Intrarea liberă în limita locurilor disponibile.

  • Un nou comisar român la Bruxelles

    Un nou comisar român la Bruxelles

    Serialul
    Comisarul român promite să se încheie, după ce președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a
    anunţat că acceptă nominalizarea eurodeputatei PNL-PPE Adina Vălean pentru
    portofoliul Transporturilor. Candidata va fi audiată în Comisia de Transporturi a Parlamentului
    European pe 14 noiembrie, după ce va fi trecut testul de integritate în comisia
    juridică.


    Anterior, la Bucureşti, noul premier, liberalul Ludovic Orban,
    declarase că Adina Vălean şi colegul ei de partid şi de eurogrup politic
    Siegfried Mureşan sunt propunerile Guvernului pentru funcţia de comisar
    european.


    Un purtător de cuvânt
    al echipei de tranziţie din Executivul comunitar, citat de corespondenta Radio
    România la Bruxelles, a
    precizat că, la interviul cu doamna von der Leyen, ambii candidaţi s-au
    descurcat bine. Comentatorii spun că, în adoptarea deciziei, a prevalat echilibrul
    de gen şi dorinţa de a se atinge paritatea între bărbaţi şi femei în compoziţia
    viitoarei Comisii.


    Profesoară de matematică, eurodeputată din 2007, anul în
    care România a fost admisă în Uniune, Adina Vălean (51 de ani) a fost
    vicepreşedinte al Legislativului comunitar, a condus Comisia de mediu, iar în
    prezent este preşedinte al Comisiei de industrie. În
    2009, europarlamentarul PNL a contribuit decisiv la diminuarea tarifelor pentru
    traficul de Internet în regim de roaming. În aprilie, un studiu realizat de
    VoteWatch Europe a plasat-o pe Adina Vălean pe locul patru în topul celor mai
    influenți europarlamentari din fosta legislatură.


    Când a nominalizat-o, premierul Orban a menţionat că s-a
    consultat cu preşedintele Klaus Iohannis. Precizarea devenise obligatorie, după ce, săptămâna trecută,
    purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Mina Andreeva, declarase ca ”există
    îndoieli serioase” că propunerea de comisar făcuta de fostul Executiv
    social-democrat e legitimă”, întrucât ex-premierul Viorica Dăncilă nu s-a
    coordonat cu şeful statului. Aceasta îl propusese pe fostul ministru delegat
    pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu. Anterior, eşuaseră alte două propuneri
    social-democrate: foştii miniştri Rovana Plumb, respinsă de comisia juridică,
    din motive de integritate, şi Dan Nica, pentru care nici n-au mai început
    procedurile, după ce, pe 10 octombrie, Guvernul care l-a propus a picat testul
    moţiunii de cenzură în Parlamentul de la Bucureşti.


    Presa e, acum, aproape
    sigură că Adina Vălean va deveni al patrulea comisar din România, după Leonard
    Orban la Multilingvism, Dacian Cioloş la Agricultură şi Corina Creţu la Politici
    Regionale. Tot ziarele de la Bucureşti scriu, însă, că e cel puţin ironică
    încredinţarea portofoliului Transporturilor unei ţări care încă n-are o reţea
    corentă de autostrăzi, n-a mai investit de decenii în reabilitarea
    infrastructurii feroviare şi a cărei companie aeriană, TAROM, a înregistrat în ultimii doi ani pierderi care ar trece de 340
    de milioane de euro.

  • Jurnal românesc – 07.11.2019

    Jurnal românesc – 07.11.2019

    Primul tur al algerilor pentru preşedintele României începe în diaspora vineri, 8 noiembrie, şi se va desfăşura pe durata a trei zile până duminică. Urnele vor fi deschise vineri la ora locală 12.00 şi vor fi închise la ora 21.00. Sâmbătă şi duminică, 9 şi 10 noiembrie, procesul de vot se reia la ora locală 07.00 şi se încheie la ora 21.00. În fiecare din cele trei zile, programul de vot se poate prelungi până cel târziu la ora 23 şi 59 de minute dacă în secţii sau în afara acestora se mai află oameni care aşteaptă să ajungă la urne.

    Şeful Autorităţii Electorale Permanente, Mituleţu-Buică, a precizat că şi în România votarea se poate prelungi duminică, până la ora 23 şi 59 în aşa fel încât, la finalul procesului electoral, să nu existe niciun cetăţean care să nu-şi fi exercitat dreptul de a alege. Pentru a putea vota, românii au nevoie de un document de identitate valabil. 835 de secţii de votare au fost înfiinţate în străinătate pentru acest scrutin faţă de 441 la alegerile europarlamentare din 26 mai şi 390 la prezidenţialele din 2014. Cele mai multe se află în Spania – 143, Italia – 142, Germania – 80 şi Marea Britanie – 72. O hartă interactivă a tuturor secţiilor de votare poate fi consultată pe site-ul Ministerului de Externe, www.mae.ro.

    Eurodeputatul liberal Adina Vălean a fost selectată de preşedintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru funcţia de comisar european în domeniul transporturilor în viitorul executiv comunitar. Noul Guvern de la Bucureşti transmisese două propuneri în persoana europarlamentarilor Adina Vălean şi Siegfried Mureşan. Românca este membru al Legislativului European din 2007, a condus Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară şi, în prezent, este preşedinte al Comisiei de Industrie, Cercetare şi Energie. Totodată, a fost raportor al Mecanismului pentru Interconectarea Europei, prin care este susţinută infrastructura în domeniul transporturilor, energiei şi serviciilor digitale şi a lucrat la elaborarea de sisteme de conectare a vehiculelor şi de reducere a emisiilor de noxe. Vălean urmează să fie audiată iniţial în Comisia Juridică, apoi în comisiile de specialitate pe 14 noiembrie. Cabinetul Ursulei von der Leyen va fi supus votului de învestitură la finele lunii noiembrie, iar intrarea efectivă în funcţie este prevăzută pentru 1 decembrie.




    Expoziţia Rethinking The Image of The World: Projects and
    Sketches     va fi deschisă, pe 8 noiembrie, la Complexul Muzeal Mill, din
    oraşul belgian La Louviere în cadrul Festivalului Internaţional de Artă
    EUROPALIA Romania    . În cadrul manifestării, curatoriate de Cristian Nae şi
    Adrian Bojenoiu, vor fi prezentate 20 de lucrări de artă contemporană,
    majoritatea conceptuale şi instalaţii realizate de 18 artişti români, între
    care Silvia Amancei, Bogdan Armanu, Anca Benera, Arnold Estefan, Geta Brătescu,
    Cristina David, Mihai Iepure-Gorski, Mona Vătămanu sau Florin Tudor. Proiectul
    face parte din programul Romanian Cultural Resolution, coordonat de Asociaţia
    Centru de Cultură Contemporană Club Electroputere, a cărui primă
    etapă a fost iniţiată în 2010 şi prezentată în 2011 în cadrul Bienalei de la
    Veneţia. Institutul Cultural Român prezintă peste 250 de evenimente în cadrul
    Festivalului EUROPALIA. Expoziţia de La Louviere va putea fi vizitată în
    perioada 9 noiembrie 2019 – 9 februarie 2020.




    Expoziţia Originile Europei. Civilizații preistorice între
    Carpați și Dunărea de Jos     va fi deschisă pe 8 noiembrie la Muzeul Le
    Grand Curtius din Liège, în Belgia, în cadrul Festivalului Internaţional de
    Arte EUROPALIA România. Vor fi expuse peste 450 de artefacte care acoperă o
    perioadă de aproape cinci milenii, obiecte preistorice descoperite pe
    teritoriul actual al României, piese care aparţin culturilor neo-eneolitice
    Hamangia, Vădastra, Gumelnița sau Cucuteni, dar și culturilor Monteoru,
    Wietenberg sau Otomani din perioada epocii bronzului sau culturilor Gáva sau
    Basarabi din prima epocă a fierului. La organizarea acestei manifestări au
    contribuit Institutul Cultural Român, Ministerele Culturii și al Afacerilor
    Externe, Muzeul Național de Istorie a României şi alte 30 de instituții muzeale
    și de cercetare din țară. Expoziţia va putea fi vizitată până pe 26 aprilie
    2020 şi face parte din seria de peste 250 de evenimente pe care România, în
    calitate de ţară invitată de onoare, le prezintă la cea de-a 27-a ediţie a
    Festivalului EUROPALIA.






    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, va efectua o vizită în
    Republica Moldova la invitaţia omologului de la Chişinău, Nicu Popescu. Cei doi
    oficiali au purtat o convorbire telefonică în urma căreia au căzut de acord
    asupra necesității dezvoltării Parteneriatului strategic bilateral pentru
    integrarea europeană a Republicii Moldova și au reiterat importanţa continuării
    proiectelor comune în infrastructură. Bogdan Aurescu a preluat, la 5 noiembrie,
    mandatul de ministru de Externe din partea Ramonei Mănescu, după ce cabinetul
    liberal condus de Ludovic Orban a primit votul de încredere al Parlamentului
    României.

  • Vot de învestitură a guvernului în Parlamentul României UPDATE

    Vot de învestitură a guvernului în Parlamentul României UPDATE

    Pentru
    prima oară în trei decenii de democraţie post-comunistă, România are un guvern
    monocolor naţional-liberal. Luni seară, întrunit în şedinţă comună, Parlamentul
    bicameral de la Bucureşti a votat învestirea echipei executive conduse de
    preşedintele PNL, Ludovic Orban. Suspansul a persistat mult timp, fiindcă nu
    s-a ştiut dacă Orban va putea aduna cele 233 de voturi, adică jumătate plus unu
    din numărul total al senatorilor şi deputaţilor, de care avea nevoie pentru a
    trece testul din Parlament.


    Au fost, până la urmă, 240 de sufragii favorabile,
    în condiţiile în care ponderea parlamentară a PNL e de doar circa 20 de
    procente, iar cel mai numeros grup, PSD, secondat de propria-i dizidenţă, Pro
    România, au boicotat şedinţa. S-au pronunţat, în cele din urmă, pentru
    învestire, alături de liberali, reprezentanţii USR, PMP, UDMR, ALDE, deputaţii
    ce reprezintă minorităţile naţionale, precum şi câţiva parlamentari Pro
    România, care au nesocotit ordinul şefului lor, fostul premier social-democrat
    Victor Ponta, de a nu vota. Guvernul Ludovic Orban preia cârma de la Cabinetul
    PSD Viorica Dăncilă, doborât, pe 10 octombrie, printr-o moţiune de cenzură, i    ntitulată ‘Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă
    trebuie demis de urgenţă!’    , iniţiată tot de PNL şi semnată de parlamentari de
    toate culorile politice.


    Semnatarii calificaseră echipa d-nei Dăncilă drept cel
    mai nociv guvern din ultimii 30 de ani şi susţinuseră că după demiterea
    acesteia vor adopta un program de guvernare responsabil, orientat către
    dezvoltarea şi modernizarea ţării şi către prosperitatea reală a fiecărui
    român. Urgenţele pentru noul Guvern sunt gestionarea, deopotrivă în ţară şi
    diaspora, a alegerilor prezidenţiale de luna acesta,     desemnarea unui candidat acceptabil la
    Bruxelles pentru postul de comisar european din partea României, ultima
    rectificare bugetară pe 2019, precum şi construcţia bugetului pe anul viitor.
    Faţă de luxuriantul Executiv social-democrat, liberalii au optat pentru o
    formulă guvernamentală cu numai 16 portofolii.


    Printre miniştri figurează
    personalităţi a căror competenţă e recunoscută chiar de adversari, precum avocatul
    Cătălin Predoiu la Justiţie, diplomatul de carieră Bogdan Aurescu la Externe
    sau generalul Nicolae Ciucă la Apărare. Dar şi personaje avizate negativ
    în urma audierilor desfăşurate în comisiile de specialitate ale Legislativului:
    Ion Ştefan, la Lucrările Publice, Violeta Alexandru, pentru ministerul Muncii,
    şi Florin Cîţu, la Finanţele Publice. Într-un scenariu ideal, această echipă
    compozită ar urma să guverneze România timp de un an, până la alegerile
    parlamentare la termen, din toamna lui 2020. Guvernul e, însă, foarte fragil,
    fiindcă toate micile formaţiuni care au votat pentru învestire au agende şi
    exigenţe proprii, adesea divergente, şi orice eventuală moţiune de cenzură ar putea
    trece, spun analiştii, foarte uşor.



  • Jurnal românesc – 02.10.2019

    Jurnal românesc – 02.10.2019


    Eurodeputatul social-democrat Dan Nica este propunerea României pentru portofoliul de comisar european pentru Transporturi, după respingerea Rovanei Plumb de către Comisia Juridică din Parlamentul European, a declarat prim-ministrul Viorica Dăncilă. Conducerea PSD a stabilit şi o variantă de rezervă, în cazul în care Comisia Europeană va dori ca postul să fie ocupat de o femeie, în persoana Gabrielei Ciot, secretar de stat în Ministerul de Externe. Partidele de opoziţie de la Bucureşti au criticat însă nominalizarea. Acestea apreciază că Dan Nica nu are şanse să fie acceptat şi că există riscul ca reprezentantului ţării noastre să nu îi mai revină portofoliul Transporturilor. Fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi vice-premier, Dan Nica este membru al legislativului European din 2014. În prezent ocupă funcţia de șef al delegației române în grupul social-democraților din Parlamentul European.



    Compozitorul belgian Milan Warmoeskerken va prezenta, în premieră la Festivalul Internaţional de Arte Europalia 2019, o compoziţie electroacustică pentru tulnic, instrument tradiţional românesc. Artistul va susţine două concerte pe 3 octombrie, la Sala STUK din Leuven, şi pe 4 octombrie, la capela Les Brigittines din Bruxelles. Proiectul Milan W. & The Tulnic Ensemble of Avram Iancu, curatoriat de Dragoş Rusu, este realizat în colaborare cu The Attic, o revistă online dedicată muzicii, informează Institutul Cultural Român, coordonatorul Festivalului Europalia 2019. Milan Warmoeskerken a făcut parte dintr-o rezidenţă artistică de 10 zile în comuna Avram Iancu, din judeţul Alba, timp în care care a documentat, compus muzică pentru tulnic şi înregistrat alături de un grup de tulnicărese. Festivalul Europalia este organizat o dată la doi ani, în Belgia, Franța, Olanda, Luxemburg, Germania şi Marea Britanie. România este invitată de onoare a celei de-a 27-a ediţii a Festivalului, ce se desfăşoară între 2 octombrie 2019 şi 2 februarie 2020, perioadă în care prezintă peste 250 de evenimente.



    Partidele de opoziţie au depus marţi seara moţiunea de cenzură la adresa guvernului condus de Viorica Dăncilă. 237 de parlamentari ai PNL, USR, PMP, PRO România, ALDE şi UDMR au semnat iniţiativa. Prim-vicepreşedintele PNL Raluca Turcan a declarat că printre semnatari se află şi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, dar şi patru membri ai PSD. Semnăturile confirmă angajamentul unei majorităţi parlamentare pentru demiterea acestui guvern, a spus Turcan, care apreciază că menţinerea Guvernului Dăncilă face un rău tot mai mare României. De cealaltă parte, social-democraţii consideră că moţiunea de cenzură nu va fi adoptată de Parlament. Prim-ministrul Viorica Dăncilă a declarat că formaţiunile de opoziţie nu au o viziune, un program de guvernare sau o echipă guvernamentală. Vin fără alternativă şi fără cea mai mică idee despre ce vor face a doua zi, a spus aceasta. Pentru ca moţiunea să fie adoptată de Parlament sunt necesare 233 de voturi. Aceasta este a 4-a moţiune de cenzură depusă de opoziţie la adresa cabinetului condus de Viorica Dăncilă.



    Expoziția Chipul satului românesc, ce reunește creaţiile a 14 fotografi români pasionați de tradițiile și valorile naţionale, va fi deschisă pe 3 octombrie la sediul Institutului Cultural Român de la Stockholm. Manifestarea cuprinde 26 de fotografii prin care își propune să scoată în evidență satul românesc, ca spațiu în care s-au format și păstrat de-a lungul timpului multe dintre valorile spirituale, culturale și identitare ale românilor. Proiectul este organizat de ICR Stockholm și Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord, în parteneriat cu agenția de ştiri Basilica și Ambasada României în Suedia. Expoziţia va fi deschisă gratuit publicului în perioada 3 octombrie – 13 decembrie.



    Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Andrew Noble, a declarat pentru Agerpres că nu cunoaşte cu exactitate numărul românilor care locuiesc în Regatul Unit, dar că aceştia activează în toate sectoarele economiei. Recent, am spus că avem 1.000 de profesori şi cercetători români în universităţi. Avem 10.000 de studenţi, avem una dintre cele mai bune reprezentări în mediul de afaceri. Cred că sunt peste tot. Sunt şi mulţi muncitori necalificaţi, iar aceştia au un rol esenţial în UK, a declarat diplomatul care a lăudat faptul că românii au o etică a muncii de top.


    Andrew Noble a mai spus că îl bucură faptul că mulţi dintre conaţionalii noştri s-au înscris pentru a obţine statutul de settled sau pre-settled în contextul Brexit. El a dat asigurări că procesul de acordare a noului statut nu este influenţat de pregătirea profesională a solicitanţilor sau de locul de muncă al acestora ci de prezenţa în Regat anterior ieşirii oficiale din UE. Românii din UK se pot înscrie pentru obţinerea statutului până pe 31 decembrie 2020. 189.000 din cei peste 400.000 de români care se estimează că locuiesc în Marea Britanie au solicitat până în prezent noul statut.




  • Noi propuneri ale României pentru Comisia Europeană

    Noi propuneri ale României pentru Comisia Europeană

    Nedorita
    decizie a Comisiei juridice (JURI) a
    Parlamentului European a pus România într-o situaţie delicată: recenta respingere
    a Rovanei Plumb propusă pentru portofoliul de comisar european la Transporturi
    a antrenat de la sine necesitatea ca Bucureştiul să facă o altă propunere.


    Întrunit marţi seară la Bucureşti, Comitetul Executiv Naţional al PSD a decis
    ca europarlamentarul Dan Nica, fost ministru al Comunicaţiilor, să fie noua
    propunere a formaţiunii la putere. Conducerea social-democrată a stabilit şi o
    variantă de rezervă, în cazul în care Comisia Europeană va dori ca fotoliul să
    fie ocupat de o femeie – Gabriela Ciot, secretar de stat în cadrul Ministerului
    de Externe.


    Premierul Viorica Dăncilă, care a făcut anunţul, a precizat că îl va informa şi pe
    preşedintele Klaus Iohannis, după ce va stabili clar cu şefa Comisiei Europene,
    Ursula von der Leyen, procedura pentru desemnarea candidatului: Dan Nica rămâne propunerea, pentru că este liderul delegaţiei
    europarlamentarilor PSD în Grupul socialiştilor şi democraţilor europeni.
    Bineînţeles, noi am luat o rezervă, propunem şi o femeie. Dacă se va cere acest
    lucru, pe Gabriela Ciot, secretat de stat la Ministerul Afacerilor Europene.
    Vom proceda după modul în care va proceda şi Ungaria.


    Mai precis, în cazul
    în care Ungaria, al cărei candidat iniţial a fost şi el respins, va face două
    noi propuneri, România va face şi ea două. Dacă Ungaria va merge cu una,
    România va avansa tot una. Nemulţumiţi atât de propunerea Rovanei Plumb, cât şi
    de următoarele două, liberalii, în opoziţie parlamentară, i-au cerut premierului
    Viorica Dăncilă să nu mai avanseze niciuna fără consultarea şefului statului şi
    fără votul comisiilor de specialitate din Parlament.


    Preşedintele PNL, Ludovic
    Orban, a atras atenţia că, în caz contrar, există riscul unei noi respingeri,
    iar imaginea României în plan extern va fi afectată. Ludovic Orban: România trebuie să trimită un om care să fie, din punct de vedere al
    integrităţii, impecabil şi, de asemenea, să aibă un background potrivit pentru
    acest portofoliu, pentru că şi, dacă se trece de Comisia juridică şi omul este
    considerat integru şi că respectă criteriile de integritate, va ajunge la
    audierea în comisia de specialitate, în comisie TRAN, iar acolo nu va trece,
    pentru că nu va întruni votul parlamentarilor.


    Dan Nica este o persoană
    respectată şi este coordonator al Comisiei pentru industrie, cercetare și
    energie (ITRE) – îi contrazice pe liberali premierul Viorica Dăncilă. Cât despre Gabriela Ciot, aceasta spune că a
    fost unul din oficialii români ce au participat activ la evenimentele din
    perioada cât Bucureştiul a exercitat, cu succes, preşedinţia rotativă a
    Consiliului Uniunii Europene, în prima jumătate a anului, cunoaşte foarte bine
    modul de lucru în instituţiile europene şi felul în care sunt abordate dosarele
    de pe agenda europeană.

  • Buget de 100 de milioane de Euro pe an pentru Digital Innovation Hub

    Buget de 100 de milioane de Euro pe an pentru Digital Innovation Hub

    Comisarul European pentru Economie și Societate Digitală, Mariya Gabriel, s-a aflat pentru prima oară în România și a discutat în cadrul Forumului Digital Romania International Forum II — Startups in 4.0 Industries”, organizat de Smart Everything Everywhere, rolul României în regiune ca principal hub de IT. 100 de milioane de Euro pe an vor fi disponibile pentru Digital Innovation Hubs la nivel european prin Comisia Europeană, dar și statele membre vor avea un rol în finananțare, ajungându-se la peste 1 miliard de Euro pe an.


    În deschiderea evenimentului au luat cuvântul Dacian Cioloș, fost Comisar European şi Prim Ministru al României; Mariya Gabriel, Comisarul European pentru Economie și Societate Digitală; Hans Klemm, Ambasadorul Statelor Unite; Tamar Samash, Ambasador al Statului Israel în România; Pierre Gore-Coty, Head of EMEA, Uber; Iulian Stanciu, CEO eMAG, și Florin Talpeș, fondator și CEO, Bitdefender.



    Fostul Prim Ministru Emil Boc, Primarul din Cluj-Napoca, a avut o intervenție keynote în cadrul evenimentului. Au vorbit, de asemenea, Krum Garkov, Director General al eu-LISA, agenția de management al infrastructurii europene IT în justitie și securitate; Plamen Russev, fondator și chairman al congresului internațional Webit; fostul Ministru al Sănătății Vlad Voiculescuprof. Mircea DumitruGen. Anton RogIonuț Simion, Country Managing Partner, PwC Romania; lideri din industriile de e-health, manufactură, smart cities și apărare.


    La eveniment au fost prezentate pobilitățile de organizare a hub-urilor în România, dar și statusul țării nostre în ce privește digitalizarea industriilor. România este la începutul transformării digitale și se bazează încă pe industria de outsourcing și pe mâna de lucru ieftină care se va muta însă în alte părți ale lumii, iar România va trebui să își digitalizeze industria și să inoveze pentru a rămâne competitivă” — a spus Anne-Marie Sassen, Coordonator Digital Innnovation Hubs la Comisia Europeană.


    Nivelul de digitalizare chiar și a companiilor mari în România este de 16%, ceea ce reprezintă media pentru micile companii și startupuri la nivel european. În Europa, media de digitalizare a companilor mari este de 43%.


    Coordonatorul inițiativei de la Bruxelles a explicat și felul în care programul își propune să funcționeze la nivel regional pentru a ajuta companiile să își crească capacitățile și competențele în domeniul digital. O atenție specială este acordată micilor companii și startup-urilor prin programe ca H2020 și asistență în crearea huburilor de inovație.



    Agnieska Gajevska de la PwC Polonia — compania ce va implementa proiectul în 13 țări și va oferi și un program de trainguri — a anunțat momentul prielnic de a candida pentru companiile din România și a subliniat că digitalizarea ar aduce 110 de miliarde de Euro economiei europene, ceea ce reprezintă 70-75% din PIB-ul României.



    Ea a explicat, de asemenea, că aceste hub-uri ar trebui să funcţioneze ca un ecosistem, nu ca un mediu competitiv, mergând în direcția regionalizării unor specializări inteligente — un catalizator pentru punctele tari ale unei regiuni.



    Aflat la a doua ediție, evenimentul Digital Romania International Forum II Start-ups in 4.0 Industries” a fost centrat pe maniere colaborative de stimulare a inovației și ecosisteme ce pot crește capacitățile de inovare în industriile din România și Europa — precizează comunicatul organizatorilor.



    Mai multe detalii despre eveniment puteţi afla aici.