Tag: comisari europeni

  • Parlamentul de la Strasbourg organizează, începând de luni, audierile comisarilor europeni desemnaţi

    Parlamentul de la Strasbourg organizează, începând de luni, audierile comisarilor europeni desemnaţi

    Potrivit calendarului anunţat de Parlamentul European, audierile comisarilor desemnaţi se vor încheia pe 12 noiembrie, zi în care vor trebui să răspundă întrebărilor cei şase vicepreşedinţi executivi ai viitoarei Comisii, printre care şi românca Roxana Mînzatu, care se va ocupa de portofoliul “Oameni, competenţe şi pregătire”.

    Preşedintele şi reprezentanţii grupurilor politice se vor întâlni după încheierea audierilor şi vor evalua dacă respectivul comisar desemnat deţine calificările necesare atât pentru a deveni membru al Comisiei Europene, cât şi pentru a-şi îndeplini sarcinile din portofoliul care i-a fost atribuit. În termen de 24 de ore de la finalizarea evaluării, coordonatorii vor trimite o scrisoare de recomandare confidenţială care va fi analizată ulterior de preşedintele PE şi liderii grupurilor politice europarlamentare.

    Coordonatorii comisiilor pot ajunge la un consens privind aprobarea sau respingerea unui comisar desemnat.

    În opinia directorului pentru afaceri europene din cadrul Institutului regal pentru relaţii internaţionale “Egmont” din Bruxelles, Jean-Louis De Brouwer, unii comisari propuşi ar putea primi evaluări negative. Unul exemplu este ungarul Oliver Varhelyi – desemnat comisar pentru sănătate şi bunăstarea animalelor – ţinând cont de relaţia sa încordată cu Parlamentul European în mandatul Comisiei Leyen I, când a deţinut portofoliul extinderii (în 2023 el i-a calificat drept ”idioţi” pe eurodeputaţi).

    După încheierea audierilor, preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va prezenta Colegiul complet al comisarilor şi programul său în plenul Parlamentului European. Întreaga Comisie Europeană trebuie să primească aprobarea Parlamentului European, votul fiind prevăzut pentru sesiunea plenară din 25-28 noiembrie de la Strasbourg. După ce este confirmată de Parlament, Comisia Europeană trebuie numită oficial de Consiliul European, prin vot cu majoritate calificată (vot favorabil din partea a 55% dintre statele membre, reprezentând cel puţin 65% din populaţia UE).

  • Cum arată noua structură a Executivului european

    Cum arată noua structură a Executivului european

    Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat marți, la Strasbourg, structura noii Comisii Europene și portofoliile pentru comisarii desemnați de statele membre în cadrul Colegiului Comisarilor Europeni pentru mandatul 2024-2029.

    Unul dintre aceste portofolii este deținut în premieră de România prin Roxana Mînzatu (PES), vicepreședinte executiv pentru oameni, competențe și pregătire pentru situații de criză. Celelalte cinci nominalizări sunt Teresa Ribeira (PES, vicepreședinte executiv al unei tranziții curate, echitabile și competitive), Henna Virkkunen (PPE, vicepreședinte executiv pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație), Stéphane Séjourné (Renew Europe, vicepreședinte executiv pentru prosperitate și strategie industrială), Kaja Kallas (Renew Eurpope, vicepreședinte executiv, Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate), și Raffaele Fitto (ECR, vicepreședinte executiv pentru coeziune și reforme).

     

    Ursula von der Leyen a subliniat într-o declarație de presă că noua echipă de comisari europeni reflectă principalele recomandări ale raportului Draghi: „Consolidarea suveranității noastre tehnologice, a securității și a democrației. Construirea unei economii competitive, decarbonizate și circulare, cu o tranziție echitabilă pentru toți. Elaborarea unei strategii industriale îndrăznețe, având inovația și investițiile în centrul său. Stimularea coeziunii europene și a regiunilor. Sprijinirea oamenilor, a competențelor și a modelului nostru social. Asigurarea faptului că Europa își poate afirma interesele și poate fi un ider mondial.”

    Șefa Comisiei a mai precizat că fiecare vicepreședinte executiv va avea, de asemenea, un portofoliu asupra căruia să se concentreze și pentru care va lucra alături de alți comisari.

     

    Tot marți, Von der Leyen a trimis ”scrisoarea de misiune” către Roxana Mînzatu, în care detaliază rolul şi atribuţiile portofoliului.

    „În rolul dumneavoastră de vicepreşedinte executiv, aş dori să ghidaţi activitatea generală privitoare la consolidarea capitalului uman al Europei, de la competenţe şi educaţie la construirea de cunoştinţe şi experienţe pe parcursul vieţii noastre, fie prin studii în străinătate, fie prin a profita la maximum de cultură şi sport. Rolul dumneavoastră va fi acela de a lucra cu comisarii pentru sprijinirea oamenilor, consolidarea societăţilor noastre şi a modelului nostru social”, se arată în scrisoarea trimisă Roxanei Mînzatu de către Ursula von der Leyen.

    Totodată, Mînzatu își va axa activitatea și pe Pilonul European al Drepturilor Sociale şi va trebui să sprijine rezolvarea lipsurilor legate de competenţele şi forţa de muncă, pentru a spori productivitatea şi competitivitatea.

     

    Strucura Comisiei Europene în noul mandat / © European Comission

     

    Lista celorlalte 20 de portofolii de comisar european:

    Maroš Šefčovič (Slovacia, PES) – comisar european pentru comerț și securitate economică și Comisar pentru relații interinstituționale și transparență.

    Valdis Dombrovskis (Letonia, PPE) – comisar european pentru economie și productivitate și comisar pentru implementare și simplificare.

    Dubravka Šuica (Croația, PPE) – comisar european pentru Mediterana. responsabilă și pentru vecinătatea sudică extinsă.

    Olivér Várhely (Ungaria, Patrioți pentru Europa) – comisar european pentru sănătate și bunăstarea animalelor.

    Wopke Hoekstra (Olanda, PPE) – comisar european pentru climă, creștere netă zero și creștere curată.

    Andrius Kubilius (Lituania, PPE) – comisar european pentru apărare și spațiu.

    Marta Kos (Slovenia, Renew Europe) – comisar european pentru extindere și responsabilă și pentru vecinătatea estică.

    Jozef Síkela (Cehia, Independent) – comisar european pentru parteneriate internaționale.

    Costas Kadis (Cipru, PPE) – comisar european pentru pescuit și oceane.

    Maria Luís Albuquerque (Portugalia, PPE) – comisar european pentru servicii financiare și uniunea economiilor și investițiilor.

    Hadja Lahbib (Belgia, Renew Europe) – comisar pentru pregătire și gestionarea crizelor.

    Magnus Brunner (Austria, PPE) – comisar european pentru afaceri interne și migrație.

    Jessika Roswall (Suedia, PPE) – comisar european pentru mediu, reziliența apei și o economie circulară competitivă.

    Piotr Serafin (Polonia, PPE) – comisar european pentru buget, antifraudă și administrație publică.

    Dan Jorgensen (Danemarca, PES) – comisar european pentru energie și locuințe.

    Ekaterina Zaharieva (Bulgaria, PPE) – comisar european pentru cercetare și inovare.

     

    Declarația de presă a șefei CE pentru prezentarea noului Colegiu al Comisarilor Europeni (video în limba engleză): 

  • ECA sesizează deficienţele în prevenirea conflictelor de interese în cazul angajaţilor agenţiilor UE

    ECA sesizează deficienţele în prevenirea conflictelor de interese în cazul angajaţilor agenţiilor UE

    Uniunea Europeană are peste 40 de agenţii specializate în domenii precum asigurări, bănci, medicină, controlul frontierelor şi multe altele. Aceste agenţii aveau, anul trecut, în total, circa 14.500 de angajaţi, respectiv, circa 17% din totalul funcţionarilor europeni, iar bugetele lor însumate depăşesc patru miliarde de euro.

    În raportul său anual, dat publicităţii zilele trecute, Curtea Europeană de Conturi pleacă de la ideea că regulile europene stabilesc foarte puţine obligaţii pentru organismele Uniunii cu privire la monitorizarea actualului şi fostului lor personal în privinţa aşa-numitei practici a uşilor rotative. Curtea Europeană de Conturi admite că agenţiile Uniunii Europene – mai ales cele cu puteri de reglementare şi legături cu industriile – sunt în mod special expuse riscului, întrucât firme de lobby şi sectoare ale mediului de afaceri caută să angajeze oficiali care au contacte şi informaţii privilegiate, fiind astfel pusă sub semnul întrebării integritatea politicilor şi cheltuielilor europene.

    În acelaşi timp, însă, Curtea Europeană de Conturi constată că numai nouă agenţii ale Uniunii Europene au anumite reguli interne referitoare la practica de revolving doors, în cazul celorlalte existând un vid legislativ, iar în ansamblu, agenţiile nu au reguli uniforme la acest capitol, spre deosebire de cazul Comisiei Europene.

    Şi totuşi, deşi Comisia are astfel de norme, ele nu au împiedicat apariţia unor situaţii de potenţiale conflicte de interese, cum a fost cel al fostului preşedinte al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, care după ce a părăsit acest post s-a angajat la banca Goldman Sachs, ori cel al fostului comisar european pentru Concurenţă Neelie Kroes, acuzată de activităţi de lobby pentru compania Uber – notează presa internaţională.

    De fiecare dacă când se întâmplă, reputaţia Uniunii Europene este afectată – subliniază ombudsmanul european Emily O’Reilly, care a amintit în acest sens că euroscepticii au exploatat cazul Barroso în campania pentru Brexit.

    Potrivit unui raport întocmit în 2017 de Transparency International, aproximativ jumătate dintre comisarii europeni de până atunci şi o treime dintre europarlamentari au lucrat după terminarea mandatului lor pentru entităţi de lobby din cadrul Uniunii Europene.


  • Retrospectiva săptămânii 17.11 – 23.11.2019

    Retrospectiva săptămânii 17.11 – 23.11.2019

    În România va avea loc duminică al doilea
    tur al alegerilor prezidenţiale


    Aceasta a
    fost ultima săptămână de campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale din
    România. Duminică, pe 24 noiembrie, românii îşi vor afla preşedintele pentru
    următorii 5 ani. În runda decisivă s-au calificat actualul şef al statului,
    Klaus Iohannis, susţinut de Partidul Naţional Liberal, la guvernare, şi Viorica
    Dăncilă, liderul social-democraţilor, trecuţi recent în opoziţie. La fel ca la primul tur de scrutin, românii
    din afara graniţelor au la dispoziţie tot trei zile pentru a vota. Noile măsuri
    au fost adoptate pentru a se evita cozile interminabile care s-au înregistrat
    la alegerile prezidenţiale din 2014 şi la recentele alegeri europarlamentare
    din luna mai. Pentru a elimina riscul aglomeraţiei la secţiile de votare,
    numărul acestora în diaspora s-a dublat practic faţă de scrutinul
    europarlamentar, ajungând la 835. Votarea in turul doi se desfăşoară tot în
    835 de secţii, dar sediile unora dintre acestea au fost mutate, din cauza unor
    situaţii obiective. Printre ţările în care vor fi organizate cele mai multe
    secţii de votare se numără Spania, Italia, Germania Marea Britanie şi Franţa.
    În ţară se votează doar duminică, 24 noiembrie.



    Moneda naţionala a României, la un minim istoric în raport cu euro


    Moneda naţională
    a României a depăşit în această săptămână pragul psihologic de 4,78 lei pentru
    un euro, ajungând la un minim istoric în raport cu moneda unică europeană. Leul
    se află într-o tendinţă de depreciere de circa două luni şi jumătate. Evoluţia cursului valutar din ultima perioadă
    este o oglindire a economiei româneşti, a declarat la Radio România purtătorul
    de cuvânt al Băncii Naţionale, Dan Suciu. El a explicat că importurile
    crescute şi implicit deficitul comercial sunt principala cauză a scăderii
    leului. La începutul lunii, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur
    Isărescu, a precizat că variaţiile leului sunt minore în comparaţie cu
    evoluţiile forintului în Ungaria sau cu ale zlotului în Polonia, care au
    înregistrat fluctuaţii mult mai mari. Pentru anul viitor, specialiştii
    estimeaza că moneda naţionala va continua să se deprecieze. Iar un euro
    puternic în raport cu leul înseamnă scumpiri în lanţ, de la rate mai mari
    pentru cei care au credite în moneda europeană la facturi mai mari la utilităţi
    şi locuinţe mai scumpe.



    Audierile
    celor 26 de comisari europeni desemnaţi s-au încheiat


    Parlamentul European va organiza votul de
    validare a noii Comisii Europene, condusă de Ursula von der Leyen, pe 27
    noiembrie, în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg a anunţat joi
    preşedintele PE, David Sassoli, în cadrul unei conferinţe de presă. Conferința
    președinților din Parlamentul European, care îi reunește pe David Sassoli,
    președintele instituției, dar și pe liderii grupurilor politice, a încheiat,
    joi, procesul audierilor celor 26 de comisari europeni desemnaţi și a dat undă verde ultimei
    proceduri necesare pentru ca noul executiv european să își poată începe
    mandatul la 1 decembrie, cu o lună mai târziu decât fusese stabilit initial. Comisia
    va fi aleasă cu majoritatea voturilor exprimate în plen. Luni, Comisia de Afaceri externe a Parlamentului European l-a
    aprobat pe candidatul Ungariei, Oliver Varhelyi, pentru postul de comisar
    european pentru Extindere, ultimul dintre cei 27 de candidaţi. Pe 14 noiembrie
    au primit aviz pozitiv din partea comisiilor de specialitate candidaţii
    desemnaţi de România – Adina Vălean, pentru Transporturi şi de Franţa – Thierry Breton, pentru Piaţă Internă.



    Noul ambasador al SUA la Bucureşti


    Avocatul
    newyorkez Adrian Zuckerman va fi noul ambasador al SUA la Bucureşti, în locul
    lui Hans Klemm. Zuckerman a fost confirmat, miercuri, în funcţia de ambasador
    în România de Senatul american, cu 65 de voturi pentru şi 30 împotrivă. Acesta
    a emigrat în Statele Unite din România la vârsta de 10 ani şi vorbeşte fluent
    limba română. În 1984, a fost admis în Baroul din New York. A mai ocupat
    funcţia de co-coordonator al departamentului de servicii naţionale imobiliare
    şi pentru cateva companii, iar anterior a fost coordonator pentru proprietăţi
    imobiliare. Activ în domeniul filantropic şi educaţional, Adrian Zuckerman este
    membru al consiliului Kids Corp şi face parte din consiliul absolvenţilor New
    York Law School.





    Târgul de carte Gaudeamus Radio România


    La Bucureşti se încheie duminică cea de a
    26-a ediţie a Târgului de Carte
    Gaudeamus, organizat de Radio România, o ediţie consacrată Revoluţiei
    anticomuniste din 1989.Iniţiat de
    Radio România în urmă cu un sfert de secol, odată cu Târgul Gaudeamus Carte de
    Învăţătură, proiectul Gaudeamus Radio România a devenit un reper solid şi
    constant al pieţei de carte din ţară. Cele peste două decenii de dialog între
    carte şi radio au diversificat şi extins permanent componentele programului, al
    cărui palmares numără astăzi 116 evenimente culturale de tip expoziţional,
    peste 3 milioane de vizitatori şi peste 13.600 de manifestări. 900 de evenimente
    editoriale şi profesionale evenimente şi peste 250 de expozanţi sunt
    cifrele actualei ediţii.

    Poetul Mircea
    Dinescu, opozant deschis al regimului dictatorial, şi actorul Ion Caramitru,
    ambii figuri emblematice ale Revoluţiei, sunt copreşedinţi de onoare ai Târgului.
    Se vor acorda Trofeele Gaudeamus, pentru trei dintre expozanţi, şi premiul Cea mai râvnită carte a târgului, toate
    pe baza votului publicului. Premiul de excelenţă va fi decernat uneia din
    editurile prezente la târg şi este destinat finanţării totale sau parţiale a
    unui proiect editorial de importanţă naţională, cu ecouri internaţionale. Nu
    vor lipsi premiul pentru traducere, cel legat de educaţie – acordat uneia
    dintre instituţiile de învăţământ prezente la târg – şi Premiul Miss Lectura, acordat
    de organizatori celei mai frumoase vizitatoare iubitoare de carte.

  • Noul Cod de conduită al comisarilor europeni

    Noul Cod de conduită al comisarilor europeni

    Un nou Cod de conduită al comisarilor europeni a intrat în vigoare la
    începutul acestei luni. Aceste reglementări au fost anunţate chiar la începutul
    mandatului actualei comisii europene. Noul Cod a fost evocat şi în toamna
    anului trecut de preşedintele Jean-Claude Juncker în discursul privind starea
    Uniunii, susţinut în Parlamentul European care s-a pronunţat pentru asigurarea
    unei mai mari transparenţe în ceea ce priveşte activitatea oficialilor europeni
    după ce, în trecut, au fost aduse în discuţie situaţii legate de utilizarea
    fondurilor comunitare sau de interese financiare. Astfel, în anul 2012, Comisia
    Europeană prezidată de Jose Manuel Barosso a fost pusă într-o situaţie delicată
    atunci când un asociat al comisarului
    european pentru sănătate şi consumatori, John Dalli, a fost acuzat într-un
    raport OLAF că a primit 60 de milioane de euro pentru ca oficialul european să-l
    ajute pe un producător de tutun prin modificarea legislaţiei europene în
    domeniu.


    După o recentă reuniune
    a Colegiului comisarilor, Jyrki
    Katainen, vicepreşedinte al Comisiei Europene, anunţa intrarea în vigoare a
    noilor reglementări: Noi am adoptat formal noul Cod de conduită pentru membrii Comisiei Europene. Aşa cum am stabilit acum, acesta este aplicabil
    tuturor membrilor Comisiei Juncker, în concordanţă
    cu campania preşedintelui
    Juncker pentru o transparenţă sporită, încă de la inceputul mandatului său. Sunt multe prevederi noi şi alte îmbunătăţiri ale perioadei de dupăîncheierea activităţii,
    interese financiare, prevenirea conflictului de interese şi asigurarea transparenţei.



    Noul
    Cod de conduită defineşte, pentru prima dată, conflictul de interese şi
    stabileşte ca principiu faptul că nu doar situaţiile de acest tip trebuie să
    fie evitate de către comisari, ci şi cele care ar putea fi considerate ca
    atare. Mai mult decât atât, în cazul în care foştii comisari intenţionează să
    lucreze în domenii care au legătură cu fostele lor portofolii, trebuie
    consultat mai întâi Comitetul independent de etică. Noul Cod măreşte perioada
    existenţei stării de incompatibilitate de la 18 luni la 2 ani pentru foştii
    comisari şi la 3 ani pentru preşedintele Comisiei. Pe parcursul acestei perioade,
    foştii membrii ai Comisiei trebuie să informeze Comisia înainte de a accepta un
    nou post şi trebuie să se supună, de asemenea, unor restricţii în cazul
    anumitor activităţi care au legătură cu portofoliul pe care l-au deţinut. De
    asemenea, membrii Comisiei trebuie să declare investiţiile de peste 10 mii de
    euro, indiferent dacă acestea ar putea să implice sau nu un conflict de
    interese. Conform noului Cod de conduită, la sfârşitul acestei luni, Comisia va
    prezenta, în premieră, informaţii detaliate privind cheltuielile de călătorie
    efectuate de comisari.