Radio România Internațional

Tag: Comisia

  • Insolvenţa personală şi francul elveţian

    Insolvenţa personală şi francul elveţian

    România este una printre puţinele ţări europene care nu au o lege a insolvenţei personale. Proiectul de lege pe aceasta temă a trecut de Senat, iar de miercuri a intrat în dezbaterea Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, pe fondul crizei provocate de recenta apreciere record a francului eleveţian, situaţie ce pune în dificultate zeci de mii de români care au credite în această monedă. Anterior, opoziţia liberală solicitase convocarea unei sesiuni extraordinare a Legislativului pentru aprobarea acestui proiect menit să-i ajute pe românii cu credite în valută. Inainte de a intra în dezbaterea plenului, Comisia va întocmi un raport asupra proiectului. Urgentarea acestui proces legislativ a fost acceptată de toate formaţiunile politice, atat de la putere cât şi din opoziţie.



    Preşedintele Comisiei, conservatorul Bogdan Ciucă spune că, în acest moment, există patru iniţiative legislative pe această temă, iar deputaţii jurişti vor prelua elementele pozitive şi le vor comasa într-un singur act normativ, care va fi trimis în plenul Camerei, probabil săptămâna viitoare.



    Bogdan Ciucă: Cred că un termen rezonabil, cu ceva efort, dar rezonabil de a emite acest raport va fi probabil marti. Vom contopi, dacă vreţi, cele patru proiecte într-unul singur. Trei vor fi respinse. Părţile bune din acele proiecte ce vor fi respinse vor deveni amendamente la proiectul pe care vom lucra”.



    Deputatul PDL, fostul ministru de finante, Gheorghe Ialomiţianu afirmă că Legislativul poate veni în sprijinul celor afectaţi de creşterea francului elveţian, prin adoptarea rapidă a legii insolvenţei personale. El a explicat modul în care această lege îi ajută pe cei care nu îşi mai pot plăti creditele, inclusiv din cauza pierderii locului de muncă. Gheorghe Ialomiţianu: ”În primul rând, persoanele fizice nu vor mai fi executate, adică să îşi piardă casa sau să fie obligate să ramburseze ratele la aceste cursuri valutare foarte mari. Se poate renegocia datoria. Persoanele fizice vor plăti în funcţie de capacitatea de plată”.



    Şi Comisia pentru buget-finanţe a Camerei Deputaţilor analizează posibilitatea extinderii şi la debitorii în franci elveţieni a prevederilor ordonanţei adoptată anul trecut, care acordă deduceri fiscale pentru restructurarea creditelor în cazul persoanelor cu venituri sub 2200 de lei brut (circa 450 de euro). Clienţii cu credite în franci elveţieni solicită Guvernului şi Parlamentului adoptarea de urgenţă a unui act normativ prin care băncile să convertească în lei creditele în valută la cursul de schimb de la momentul acordării plus maxim 20%, la o dobândă similară şi fără garanţii suplimentare.

  • România a ieşit din recesiune

    România a ieşit din recesiune

    România a ieşit din recesiune, înregistrând o creştere de 1% a PIB în trimestrul al treilea faţă de cel anterior, după două scăderi consecutive, arată previziunile de toamnă ale Comisiei Europene publicate marţi. Potrivit prognozei, România va avea o creştere economică de 2% în 2014, în scădere însă faţă de estimarea precedentă de 2,5%. Consumul privat şi exporturile au fost principalele motoare ale creşterii din trimestru III, în timp ce investiţiile au continuat să contribuie negativ.



    Bruxelles-ul mai arată că în prima jumătate a lui 2014 România a cunoscut o creştere a exporturilor de mărfuri, depăşind aşteptările, cu 12,8%, în timp ce importurile au crescut cu 10,6%. In schimb, în a doua jumatate a anului, Comisia se aşteaptă ca avansul exporturilor să se estompeze, urmând ca în 2015-2016, acestea să treacă pe un trend descendent. In acelasi timp, creşterea importurilor va depăşi avansul exporturilor, din cauza cererii interne, a avertizat CE, care a revizuit în jos şi previziunea de creştere economică pentru 2015 de la 2,6% la 2,4%.



    Comisia Europeană mai estimează că deficitul bugetar al României va scădea până la 2,1% din PIB în acest an, dar în 2015 procesul de consolidare fiscală se va inversa, urmând ca deficitul să crească până la 2,8%, dacă Guvernul nu va lua nicio măsură de politică fiscală. Comisia consideră ca Executivul va trebui să majoreze taxele sau să reducă cheltuielile pentru a compensa scăderile de venituri prognozate în 2015 si generate de reducerea Contribuţiilor Asigurărilor Sociale (CAS), a taxei pe stâlp şi a accizelor. Executivul comunitar atrage atentia că până la data elaborării prognozei de toamnă, autorităţile de la Bucureşti nu au trimis niciun proiect de buget pentru 2015 şi aminteşte că ţinta de deficit convenită de guvern cu FMI şi CE pentru anul viitor este de 1,4% din PIB.



    In replică, la Bucureşti, guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, susţine că, având în vedere excedentul bugetar înregistrat de Romania în primele 10 luni ale anului, este posibil ca anul viitor să nu fie nevoie de majorări de taxe sau reduceri de cheltuieli. El a mai spus că o scădere a investiţiilor publice poate fi un beneficiu pe termen lung, dacă ea s-a făcut pe baza întăririi disciplinei financiare, prin eliminarea proiectelor neeraliste şi a corupţiei, chiar dacă afectează creşterea economică pe termen scurt.



    Pe de altă parte, Banca Naţională a redus din nou dobânda de politică monetară, cu 0,25 puncte procentuale, la 2,75% pe an. BNR a mai decis reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută de la 16 la 14%. In schimb, Banca centrală a hotărât menţinerea la 10 procente a ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei.

  • Previziuni pentru Uniunea Europeană

    Şomajul la nivelul Uniunii Europene rămâne la niveluri inacceptabil de ridicate, motiv pentru care trebuie să modernizăm economia, avertiza comisarul UE pentru Afaceri Economice şi Monetare, Olli Rehn, după publicarea prognozelor de toamnă ale Comisiei Europene.



    Raportul executivului comunitar atrage, de altfel, atenţia că avansul economic timid din următoarea perioadă va menţine şomajul la rate record până în 2015, întrucât reducerea îndatorării sectorului privat şi politicile de austeritate ale guvernelor vor afecta, în continuare, consumul şi investiţiile companiilor. Estimările Comisiei sunt departe de a anunţa o ieşire triumfală din criză: economia UE va stagna în acest an şi va creşte cu doar 1,4% anul viitor. Şi mai puţine motive de optimism oferă zona euro, a cărei economie se va contracta cu 0,4% în 2013, pentru a trece pe creştere, dar de numai 1,1%, anul viitor.



    Raportul Comisiei Europene evidenţiază faptul că marşul economic relativ greoi al Germaniei şi Franţei, numerele unu şi doi din zona euro, nu va putea susţine o recuperare mai rapidă în rândul statelor de la periferia uniunii monetare. Economia germană va creşte cu 0,5% anul acesta şi cu 1,7 procente anul viitor. Prognozele pentru Franţa sunt încă mai scăzute, creştere de 0,2% în 2013, respectiv 0,9% anul viitor.



    Dacă economia britanică, aflată în afara zonei euro, dă semne de revitalizare mai rapidă, nu acelaşi lucru se va întâmpla, anticipează Comisia Europeană, cu economiile Italiei şi Spaniei, chiar dacă aceasta din urmă va ieşi anul viitor din recesiune. Şomajul, care preocupă în cel mai înalt grad responsabilii europeni şi pe a cărui combatere se concentrează politicile la nivel naţional şi comunitar, va coborî la nivelul Uniunii sub 11 procente abia în 2015. Aceasta, în vreme ce, în zona euro el se va menţine ridicat, mai mare de 12% anul viitor, cu perspective de scădere sub acest nivel peste doi ani.



    În Europa centrală şi de Est, Comisia a îmbunătăţit prognozele pentru Polonia şi Ungaria, dar le-a revizuit negativ pe cele privitoare la Bulgaria. Pentru România, Comisia prevede creştere economică pentru 2013 şi următorii doi ani, cu un avans de 2,4% în 2015.



    În premieră, raportul Comisiei Europene va fi folosit ca bază pentru negocierile bugetare dintre autorităţile de la Bruxelles şi cele naţionale. Din 2013, executivul Uniunii Europene va verifica proiectele de buget ale statelor membre înainte ca ele să fie transmise Parlamentelor, conform unor reguli menite să împiedice apariţia unei noi crize a datoriilor suverane.

  • Europa noastră – 13.07.2013

    Europa noastră – 13.07.2013

    Uniunea Europeană doreşte ca tinerii absolvenţi să poată munci oriunde în lume. Acesta este motivul pentru care, la finalul acestei săptămâni, Comisia a lansat strategia numită “Învăţământul superior european în lume” cu scopul de a se asigura că cei care şi-au finalizat studiile universitare dobândesc aptitudini care să le permită a se angaja în orice ţară.