Radio România Internațional

Tag: Comisia de la Venetia

  • Comisia de la Veneția și alegerile din România

    Comisia de la Veneția și alegerile din România

    Criza politică fără precedent de la Bucureşti nu şi-a epuizat ecourile externe. Respectata Comisie de la Veneţia şi-a publicat raportul referitor la anularea, la sfârşitul anului trecut, a alegerilor prezidenţiale din România de către Curtea Constituţională (CCR).

    În recomandările formulate se arată că o astfel de decizie nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe informaţii clasificate, care nu garantează transparenţa necesară, ci să indice cu precizie încălcările şi dovezile.

    În plus, puterea Curţii Constituţionale de a invalida alegerile ar trebui limitată la circumstanţe excepţionale şi reglementată în mod clar.

    Experţii independenţi în drept constituţional mai susţin că dovedirea încălcărilor legii prin campanii online şi prin intermediul social media este deosebit de dificilă.

    În final, Comisia de la Veneţia îşi declină competenţa de a se pronunţa asupra deciziei CCR de a anula alegerile prezidenţiale.

    La Bucureşti, formaţiunile parlamentare din opoziţie – AUR, USR, POT – au reacţionat imediat şi au afirmat că, practic, organul consultativ al Consiliului Europei confirmă faptul că decizia Curţii a fost ilegală şi abuzivă.

    Fost ministru al Justiţiei într-un Executiv PSD (aflat şi azi la guvernare, alături de PNL şi UDMR), Tudorel Toader afirmă, însă, că experţii de la Veneţia au emis doar opinii, nu o decizie, iar sugestiile lor nu sunt obligatorii. El recunoaşte, totuşi, că, de regulă, ţările membre ale Uniunii Europene adoptă indicaţiile primite, pentru a respecta stardardele statului de drept.

    Organizat la termen, pe 24 noiembrie 2024, primul tur al prezidenţialelor a fost iniţial validat de CCR. Ulterior, pe baza documentelor furnizate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), aceeaşi Curte a invocat ingerinţele unui aşa-numit actor statal şi a decis anularea întregului proces electoral pentru alegerea preşedintelui. Turul doi, programat pe 8 decembrie, urmau să şi-l dispute naţionalistul independent Călin Georgescu, acuzat de conexiuni ori măcar afinităţi cu Rusia putinistă, şi lidera USR, pro-europeana Elena Lasconi.

    În diaspora, unde secţiile de votare pentru turul decisiv se deschiseseră încă de pe 6 decembrie, votaseră, deja, zeci de mii de români până când CCR a decis invalidarea scrutinului. Costurile acelor alegeri invalidate ar fi de aproape 1,4 miliarde de lei (echivalentul a circa 280 milioane de euro), într-o ţară în care, remarcă analiştii, guvernanţii tocmai au adoptat măsuri severe de limitare a cheltuielilor publice, provocând proteste sindicale vehemente.

    Pe 21 decembrie, preşedintelui în exerciţiu, Klaus Iohannis, urma să-i expire al doilea şi ultimul mandat prezidenţial de cinci ani la care-i dădea dreptul Constituţia, dar şederea la Preşedinţie i-a fost prelungită până la alegerea unui nou şef al statului, pe care s-o valideze CCR.

    Noul scrutin prezidenţial ar urma să aibă loc în mai, pe 4 primul tur şi pe 18 turul decisiv. Până atunci, constată cercetările sociologice, încrederea românilor în instituţiile interne şi-n personajele care le populează a ajuns la cote minime.

  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Comisia de monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a adoptat, în unanimitate, moțiunea inițiată de senatorul Titus Corlățean, membru al Delegației Parlamentului României la APCE, prin care se solicită oficial Comisiei de la Veneţia să se sesizeze şi să formuleze recomandări pe marginea legii privind minorităţile naţionale din Ucraina. Declarații senator Titus Corlățean și politolog dr. Marin Gherman.






  • Desființarea secției speciale pentru magistrați, în discuție

    Desființarea secției speciale pentru magistrați, în discuție

    Subiectul desființării Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) revine în prim-plan în România odată cu avizul dat în acest sens de Comisia de la Veneția. Aceasta a transmis Bucureștiului că demersul este oportun, reafirmând că superimunităţile acordate magistraţilor trebuie eliminate — Consiliul Superior al Magistraturii nu trebuie să devină un filtru pentru tragerea la răspundere penală a procurorilor sau a judecătorilor.



    Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a argumentat poziția Comisiei de la Veneţia – aşa-zisele garanţii pentru magistraţi reprezintă în realitate “nişte imunităţi”, care nu ar face decât “să arunce o umbră de îndoială asupra actului de justiţie”. În opinia ministrului, nu mai sunt argumente pentru a nu desfiinţa Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, iar decizia ar putea fi luată săptămâna viitoare, în Senat. Anterior, Camera Deputaților a dat aviz în favoarea CSM la trimiterea în judecată a procurorilor sau judecătorilor pentru orice fapte penale, inclusiv cele de corupţie.



    Stelian Ion: “Având în vedere această confirmare din partea unui organ independent al Consiliului Europei, format în principal din specialişti în drept constituţional, deci, iată, în afara acestui tumult intern, acestor dezbateri şi încleştări pe marginea acestei teme, având în vedere şi acest sprijin – şi ţin să mulţumesc membrilor Comisiei de la Veneţia şi raportorilor, mai ales pentru că au dat curs cu celeritate solicitării noastre – deci, având în vedere aceste lucruri, nu văd alte impedimente.”



    “Răspunsul Comisiei de la Veneţia confirmă că demersul meu ca preşedinte al Comisiei Juridice şi al colegilor mei senatori PNL privind eliminarea superimunităţilor pentru magistraţi a fost unul correct, a declarat liberala Iulia Scântei. Potrivit acesteia, prin desfiinţarea SIIJ se va închide un capitol ruşinos al ultimilor ani, când independenţa magistraţilor a fost luată cu asalt. USR PLUS, co-partener la guvernare al PNL, consideră că avizul Comisiei de la Veneţia nu este surprinzător, întrucât înfiinţarea secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a fost criticată de la bun început de toate instituţiile europene. Competenţele de corupţie trebuie să revină la DNA, iar amendamentele la lege trebuie eliminate – susţine USR PLUS.



    Din opoziție, însă, principalul partid, PSD, îşi menţine poziţia de a se opune oricărei modificări a legilor justiţiei, în absenţa unui larg consens între magistraţi cu privire la protecţia judecătorilor faţă de presiunea şi abuzurile de orice fel. Mai multe asociaţii ale magistraţilor din România consideră că preşedintele CSM ar trebui să demisioneze, în urma punctului de vedere comunicat de Comisia de la Veneţia. Condiţionarea trimiterii în judecată a magistraţilor suspectaţi de corupţie de încuviinţarea secţiilor CSM constituie un filtru neconstituţional şi scade încrederea publică în actul de justiţie, susţin asociaţiile din domeniu.





  • Retrospectiva săptămânii 23.06 – 29.06.2019

    Retrospectiva săptămânii 23.06 – 29.06.2019

    România îşi încheie preşedinţia Consiliului UE


    Pe 30 iunie se încheie mandatul României la preşedinţia Consiliului UE — primul în care Bucureştiul a asigurat, timp de şase luni, responsabilitatea de a prezida cele 28 de state membre ale blocului comunitar. Cele patru teme care au reprezentat baza agendei de lucru au fost “Europa convergenţei”, “Europa siguranţei”, “Europa, actor global” şi “Europa valorilor comune”. Mandatul ţării la preşedinţia Consiliului UE a fost marcat de momente cheie precum summit-ul de la Sibiu care a avut loc chiar de Ziua Europei, pe 9 mai, sau alegerile pentru Parlamentul European din 23 — 26 mai. Mandatul a fost apreciat drept unul de succes, atât de către premierul Viorica Dăncilă, căt şi la Bruxelles. Peste 90 de dosare legislative importante au fost finalizate în timpul mandatului românesc, a amintit şi şeful statului, Klaus Iohannis, care a prezentat, recent, la summitul de vară al Uniunii, un bilanţ al preşedinţiei româneşti la Consiliul UE. Principalele dosare vizează Uniunea Bancară, îmbunătăţirea regimului de muncă şi al drepturilor sociale, aprofundarea Pieţei Unice, decarbonizarea transportului şi progresul privind consolidarea Europei digitale.



    Reglementări pentru votul în diaspora


    Românii din afara ţării vor putea să voteze trei zile, iar votul prin corespondenţă va fi extins şi la alegerile prezidenţiale. Comisia parlamentară specială pentru modificarea legilor electorale a aprobat, joi, în unanimitate raportul care cuprinde aceste modificări şi care va fi trimis celor două camere spre aprobare. Comisia parlamentară specială a mai decis ca listele suplimentare din străinătate să se genereze electronic, în momentul în care se înregistreză în sistem datele persoanelor ale fiecărui alegător care se prezintă la secţia de votare. De asemenea, s-a mai hotărât ca Ministerul de Externe să ceară statelor străine să anunţe numărul de cetăţeni români care se află pe teritoriile lor. Decizia vine după ce, la alegerile europarlamentare din 26 mai, românii din diaspora au stat la cozi interminabile la secțiile de votare, iar unii dintre ei nu au reușit să voteze. Modificările la legile electorale vor fi trimise, luni, Senatului ca primă cameră sesizată pentru adoptare, iar apoi Camera Deputaţilor, ca for decizional, le va dezbate şi aproba în plenul programat miercuri.



    Critici şi recomandări ale Comisiei de la Veneţia pentru Romania


    Comisia de la Venetia, organ consultativ al Consiliului Europei, aduce noi critici modificărilor din 2018 la legislaţia din justiţie şi face un apel la autorităţile române să limiteze drastic emiterea de ordonanţe de urgenţă în acest domeniu. Practica de a modifica legile justiţiei prin ordonanţe de urgenţă, se arată într-un document adoptat luni, slăbeşte posibilitatea de verificare a guvernului, este contrară principiului separaţiei puterilor în stat şi perturbă stabilitatea legislativă. În ceea ce priveşte Secţia specială pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, recent înfiinţată, experţii Comisiei susţin că motivele înfiinţării ei rămân neclare. Mai mult, atrag atenţia că aceasta riscă să fie un obstacol în lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate. Preşedintele Klaus Iohannis subliniază că mesajul transmis de Comisia de la Veneţia este cât se poate de clar: guvernanţii au datoria sa repare prejudiciul adus sistemului judiciar, prin punerea în aplicare de îndată şi în integralitate a recomandărilor organismelor europene din domeniu.



    Noua lege a pensiilor – adoptată în Parlamentul de la Bucureşti


    Noua lege a pensiilor din sistemul public a fost adoptată, miercuri, de plenul Camerei Deputaţilor, ca for decizional, după ce a fost reexaminata, întrucât fusese declarată parţial neconstituţională de CCR. Aceasta prevede o creştere treptată a punctului de pensie, de la 1.265 de lei la 1 septembrie, anul acesta, la 1.775 de lei în 2020 şi la 1.875 de lei în 2021. Din anul 2022, valoarea punctului de referinţa se va indexa anual cu inflaţia şi 50% din creşterea reală a câştigului mediu brut realizat, potrivit proiectului. Pensia minimă se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minimum 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariu, iar cei cu vechime între 10 şi 15 ani, aflate la pensie la data intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă la fel câte un procent. De asemenea, potrivit noii Legii a pensiilor, se valorifică toate drepturile de natură salarială pentru care s-au plătit contribuţii: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte bonusuri. Deşi nu a existat niciun vot împotriva, opoziţia a criticat noua lege a pensiilor despre care a spus că este un demers electoral.



    România a pierdut semifinala cu Germania de la EURO U21


    Selecţionata României a fost învinsă de Germania cu scorul de 4-2, joi seara, la Bologna, în semifinalele Campionatului European de fotbal Under-21 din Italia şi San Marino. In cealaltă semifinală, Spania a trecut de Franta cu 4-1. Românii au ajuns în penultima fază a competiţiei după ce au câştigat Grupa C, cu victorii clare în primele doua jocuri, 4-1 cu Croatia si 4-2 cu Anglia, si o remiza, 0-0, cu Franta. Tinerii tricolori au făcut un turneu foarte bun şi, prin calificarea în semifinale, şi-au asigurat participarea la Jocurile Olimpice de anul viitor, de la Tokyo.

  • Critici şi recomandări ale Comisiei de la Veneţia

    Critici şi recomandări ale Comisiei de la Veneţia

    Elementele problematice ale reformei justiţiei în România, semnalate încă de anul trecut, fie au rămas nemodificate, fie au fost agravate în 2019. Este ceea ce constată, cu regret, Comisia de la Veneţia, organul consultativ al Consiliului Europei în materie de drept constituţional, într-un document adoptat luni.



    Comisia aduce noi critici modificărilor din 2018 la legislaţia din justiţie şi face un apel la autorităţile române să limiteze drastic emiterea de ordonanţe de urgenţă în acest domeniu. Practica de a modifica legile justiţiei prin ordonanţe de urgenţă – se arată în concluziile organismului european – slăbeşte posibilitatea de verificare a guvernului, este contrară principiului separaţiei puterilor în stat şi perturbă stabilitatea legislativă.



    În ce priveşte Secţia specială pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, recent înfiinţată, experţii Comisiei susţin că motivele înfiinţării ei rămân neclare. Mai mult, atrag atenţia că aceasta riscă să fie un obstacol în lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate. La Bucureşti, opoziţia şi asociaţii ale magistraţilor percep această secţie ca pe un instrument de intimidare a procurorilor şi judecătorilor şi consideră că se impune desfiinţarea ei.



    Experţii Comisiei de la Veneţia constată şi faptul că ministrul justiţiei joacă în continuare un rol decisiv în procedura de numire şi revocare a procurorilor şefi, fără puteri de contrabalansare ale preşedintelui României şi ale CSM. Comisia precizează că rămâne la dispoziţia autorităţilor române şi a Comisiei de monitorizare a Adunării Parlamentare pentru asistenţă suplimentară.



    Preşedintele Klaus Iohannis crede că aspectele constatate de Comisia de la Veneţia consolidează concluzia că instrumentul ordonanţelor de urgenţă a fost folosit abuziv de guvern, ocolindu-se atât o dezbatere autentică în parlament a măsurilor urmărite, cât şi o consultare efectivă a reprezentanţilor sistemului judiciar. Schimbările intempestive într-un domeniu atât de sensibil şi lipsa unui control efectiv de constituţionalitate al ordonanţelor de urgenţă nu numai că bulversează întregul sistem, dar afectează chiar esenţa statului de drept: securitatea raporturilor juridice şi previzibilitatea legii, precum şi principiul separaţiei puterilor în stat, subliniază şeful statului.



    Acesta spune că mesajul transmis de Comisia de la Veneţia este cât se poate de clar: guvernanţii au datoria sa repare prejudiciul adus sistemului judiciar, prin punerea în aplicare de îndată şi în integralitate a recomandărilor organismelor europene din domeniu.



    Amintim că preşedintele a fost iniţiatorul unui referendum pe teme de justiţie organizat simultan cu scrutinul europarlamentar. O majoritate covârşitoare a românilor a fost de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie şi cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare

  • Retrospectiva săptămânii 02.06 – 08.06.2019

    Retrospectiva săptămânii 02.06 – 08.06.2019

    Pact
    pentru consolidarea parcursului european al României


    Preşedintele României,
    Klaus Iohannis, a anunţat, miercuri, după consultările cu liderii partidelor
    parlamentare pe tema rezultatului referendumului pentru justiţie din 26 mai, că
    invită formaţiunile politice să semneze un pact pentru consolidarea parcursului
    european al României. Documentul se referă la transpunerea în
    legislație a rezultatelor referendumului şi la revizuirea legilor justiției
    pentru a ține seama de recomandările Comisiei de la Veneția și ale Comisiei
    Europene.

    Şeful statului a mai
    spus că propune ca cei care vor semna pactul să se angajeze să transpună în
    legislaţie, în cel mai scurt timp, măsurile necesare asigurării respectării
    atât în ţară, cât şi în străinătate a exercitării depline şi efective a
    dreptului de vot de către cetăţenii români. Peste 18 milioane de români au fost chemaţi pe 26 mai la urne,
    în acelaşi timp cu alegerile europarlamentare, pentru a se pronunţa cu privire
    la modificările propuse de şeful statului în domeniul justiţiei. Din cei peste
    7 milioane de români care au votat în cadrul referendumului, 6,5 milioane s-au
    pronunţat în favoarea acestora, respingând modificarea legislaţiei cu ajutorul
    ordonanţelor de urgenţă, precum şi graţierile şi amnistiile pentru fapte de
    corupţie.



    Premierul
    României, Viorica Dăncilă, la Bruxelles


    Respectarea statului de drept şi
    independenţa justiţiei au fost pe agenda discuţiilor de marţi de la Bruxelles
    dintre premierul român Viorica Dăncilă şi preşedintele şi prim-vicepreşedintele
    Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker şi Frans Timmermans, în condiţiile în
    care Comisia a avertizat, în mai multe rânduri, România că nu va ezita să ia
    măsuri radicale, dacă se vor constata nereguli care vin în contradicţie cu
    valorile europene. Oficialii europeni au primit, însă, asigurări din partea
    premierului român că guvernul nu va da ordonanţe de urgenţă în domeniul
    justiţiei. Sefa executivului de la Bucureşti a spus că doreşte un dialog
    constructiv şi deschis cu liderii europeni pentru a apăra poziţia României pe
    de o parte iar pe de alta de a nu veni în contradicţie cu principiile europene.

    Oficialii de la Bruxelles au salutat angajamentul Guvernului român de a nu lua
    măsuri controversate în sistemul judiciar şi dorinţa reluării imediate a
    dialogului în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare cu scopul de a
    înregistra progrese atât pe calea reformelor, cât şi în lupta împotriva
    corupţiei. Prin acest mecanism,
    Comisia Europeană monitorizează evoluţia justiţiei în România încă de la
    aderarea ţării la UE, în 2007. Pe de alta parte, preşedintele
    CE, Jean-Claude Juncker i-a mulţumit premierului Viorica Dăncilă pentru
    activitatea excelentă de până acum a Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii
    Europene, care a închis peste 100 de dosare, dintre care cele mai importante
    sunt cele privind Poliţia Europeană de Frontieră şi Garda de Coastă,
    Autoritatea Europeană pentru Muncă, Directiva Copyright.



    Modificări la legislaţia electorală


    În România vor fi organizate, peste un an,
    alegeri locale, iar cetăţenii vor decide cine vor fi primari precum şi
    componenţa consiliilor locale şi judeţe. Potrivit unei ordonanţe de urgenţă
    adoptate, luni, de guvern, preşedinţii de consilii judeţene urmează să fie
    aleşi din nou prin vot direct la scrutinul local. Executivul susţine că va
    creşte, astfel, legitimitatea, reprezentativitatea şi, implicit,
    responsabilitatea şefilor de consilii
    judeţene, care în prezent sunt numiţi de consilieri, în urma negocierilor
    dintre partide.

    Tot în sprijinul măsurii,
    executivul de stânga PSD – ALDE a invocat o solicitare venită – spune el – din
    partea a 30 de preşedinţi de consilii judeţene, inclusiv din opoziţie, adică
    trei sferturi din totalul lor. Preşedintele Klaus Iohannis consideră că
    modificarea legii electorale nu ar face decât să îi avantajeze pe actualii preşedinţi
    de consilii. Este o concesie pe care premierul Viorica Dăncilă ar fi făcut-o
    baronilor locali ai PSD, a spus purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei, Mădălina
    Dobrovolschi.


    Recomandări pentru România din partea Comisiei Europene


    România trebuie să ia măsuri
    pentru corectarea abaterii semnificative de la obiectivul bugetar pe termen
    mediu, să consolideze colectarea impozitelor şi să stabilească un salariu minim
    pe baza unor criterii obiective. Acestea sunt câteva din recomandările de ţară
    făcute de Comisia Europeană pentru 2019. Executivul comunitar recomandă, de
    asemenea, aplicarea integrală a cadrului fiscal.

    Se mai recomandă ca
    investiţiile să fie orientate către domeniile transporturilor, energiei cu
    emisii reduse de carbon şi infrastructurii de mediu, ţinând cont de
    disparităţile regionale. Totodată, se atrage atenţia că trebuie îmbunătăţite
    calitatea şi incluziunea educaţiei, în special pentru romi şi alte categorii
    defavorizate, în condiţiile în care fondurile alocate acestui domeniu sunt printre
    cele mai scăzute din Uniunea Europeană.



    Inundaţii în România


    Ploile abundente din ultima
    perioada au afectat, în România, zeci de locuinţe, curţi şi subsoluri, anexe,
    scoli, drumuri nationale, judetene si comunale. Sute de persoane au fost salvate sau evacuate din calea
    apelor de către angajaţii Ministerului de Interne. Ministerul Sănătăţii
    le-a cerut reprezentanţilor direcţiilor de sănătate publică să colaboreze cu
    autorităţile locale şi să pună în aplicare acţiunile din planul de măsuri pentru
    asigurarea asistenţei medicale în zonele afectate de inundaţii.

  • Reacţii la noile modificări ale legislaţiei privind justiţia

    Reacţii la noile modificări ale legislaţiei privind justiţia

    În
    toamnă, Comisia Europeană recomanda autorităţilor de la Bucureşti     să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției
    și     a ordonanțelor de urgență ulterioare şi să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei
    de la Veneția și ale     Grupului de state împotriva corupției al Consiliului
    Europei –     GRECO. Recomandarea era
    stipulată în raportul periodic din cadrul Mecanismului de Cooperare şi
    Verificare pe justiţie şi era congruentă cu contestările formulate apăsat de
    societatea civilă, instituţiile judiciare, asociaţii ale magistraţilor şi
    opoziţie. Au trecut două luni, iar ministrul de resort, Tudorel Toader, a
    promovat prin ordonanţă de urgenţă o serie de modificări la legile justiţiei,
    care vizează, între altele,     numirea procurorilor
    de rang înalt sau chiar atribuţiile şefului secţiei de anchetă.


    Toader a
    explicat că aceste funcţii pot fi ocupate şi de procurori care au fost
    judecători, iar persoanele care le ocupă în prezent cu delegare, mai pot face
    asta doar 45 de zile. O parte din modificări ar fi fost făcute în urma
    discuţiilor cu CSM, iar multe din soluţii provin de la acesta, a parat
    ministrul criticile venite prompt de la instituţiile afectate de modificări. Direcţia
    Naţională Anticorupţie consideră că nu există nicio situaţie extraordinară care
    să justifice adoptarea prin ordonanţă de urgenţă a unor prevederi referitoare
    la eliberarea din funcţie a magistraţilor sau la schimbarea modului de
    organizare a parchetelor.


    Şi procurorii DIICOT – parchetul antimafia şi
    antiterorism – critică ordonanţa,
    apreciind că modificările contravin arhitecturii constituţionale stabilite prin
    Constituţie şi pun Ministerul Public în imposibilitatea de a-şi realiza
    atribuţiile specifice. Însuşi CSM, prin Secţia pentru procurori, atrage atenţia
    că modificările aduse de guvern legilor justiţiei sunt de natură să afecteze
    grav activitatea parchetelor.


    Şi Comisia Europeană a reacţionat. Purtătorul de
    cuvânt, Margaritis Schinas, a afirmat că executivul comunitar urmăreşte cu mare
    îngrijorare ultimele evoluţii legate de statul de drept din România atât în
    ceea ce priveşte conţinutul, cât şi procedura ultimelor schimbări, prin
    folosirea ordonanţelor de urgenţă, fără consultări cu reprezentanţi ai
    justiţiei şi cu cei direct interesaţi. Aceste modificări, a mai spus oficialul
    Comisiei, par a fi în contradicţie directă cu recomandările din cadrul MCV,
    susţinute de toate statele membre. El a reamintit că raportul Comisiei Europene
    din noiembrie anul trecut îndeamnă România să instituie un sistem solid şi
    independent de numire a procurorilor în funcţii înalte, bazat pe criterii clare
    şi transparente şi susţinut de Comisia de la Veneţia.


    Procurori ai Parchetului
    de pe lângă Tribunalul Braşov au protestat în faţa instituţiei, cu
    pancarte pe care se putea citi – Respectaţi MCV, Respectaţi
    independenţa justiţiei, Procuror independent. Ei consideră că
    modificările la statutul magistraţilor afectează grav independenţa sistemului
    judiciar. Principalele partide de opoziţie, PNL şi USR, au depus, în Camera
    Deputaţilor, o moţiune simplă pe domeniul justiţiei. Ele acuză puterea că a
    modificat legislaţia penală cu un singur scop, protecţia infractorilor.

  • Jurnal românesc – 12.12.2018

    Jurnal românesc – 12.12.2018

    Ministrul pentru
    Românii de Pretutindeni, Natalia – Elena Intotero, a prezentat, în cadrul
    comisiilor parlamentare pentru comunitățile de români din afara țării, raportul
    de activitate al instituţiei pe care o conduce și proiectele pentru anul 2019.
    Discuțiile au vizat acordarea de burse și stimulente financiare pentru
    sprijinirea elevilor care studiază limba română peste hotare, pentru centrele
    comunitare, demersurile Ministerului pentru îmbunătățirea procedurilor de
    finanțare, precum și oportunitatea continuării inițiativei de a-i premia pe
    românii de succes din diaspora. Ministrul Intotero le-a mulțumit membrilor
    celor două comisii parlamentare pentru susținerea oferită în vederea
    îmbunătățirii cadrului legislativ privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni
    şi a subliniat că prin dialogul deschis și permanent între Parlament și Guvern
    se pot identifica și pune în aplicare proiecte și programe în beneficiul
    conaționalilor din afara granițelor, transmite Ministerul.




    Secretarul de stat
    în Ministerul Afacerilor Externe Dan Neculăescu le-a transmis autorităţilor de
    la Kiev că sunt responsabile de implementarea recomandărilor Comisiei de la
    Veneţia privind Legea Educaţiei.     Poziţia a fost transmisă în cadrul sesiunii
    Comisiei interguvernamentale mixte româno-ucrainene privind protecţia
    drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, care s-a desfăşurat
    la Bucureşti. Potrivit Ministerului de Externe, România a urmărit promovarea
    aplicării cu bună credinţă a normelor şi standardelor internaţionale relevante
    în domeniul protecţiei drepturilor minorităţilor naţionale în vederea
    asigurării identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a
    minorităţii române din Ucraina şi a minorităţii ucrainene din România. În
    ciuda eforturilor depuse, nu a fost posibil ca la întâlnirea din 11 decembrie
    să fie convenit şi semnat textul protocolului sesiunii, a declarat Dan Neculăescu.
    Secretarul de stat român a evidenţiat importanţa dialogului şi a schimbului de
    informaţii şi şi-a exprimat încrederea că partea ucraineană nu va implementa
    măsuri care vor conduce la diminuarea drepturilor minorităţii române din
    Ucraina. Reuniunea de la Bucureşti a avut loc în contextul în care anul trecut
    atât România cât şi Ucraina au manifestat voinţă politică pentru a relua, după
    o pauză de 11 ani, activitatea acestui mecanism de consultare.


    Ministerul de
    Externe anunţă că Organizaţia Mondială a Sănătăţii a adăugat Afganistan,
    Nigeria, Pakistan, Papua Noua Guinee şi Somalia pe lista ţărilor pentru care se
    cere obligatoriu vaccinarea antipoliomielită.     În cazul în care cetăţenii
    statelor menţionate solicită viza pentru România li se va cere carnetul
    internaţional de vaccinări, în care este înregistrată efectuarea vaccinării
    antipolio. Totodată, MAE anunţă că este recomandată vaccinarea persoanelor care
    călătoresc spre şi dinspre Republica Democratică Congo, Kenya şi Niger. Riscul
    de transmitere a virusurilor polio în subregiunea lacului Ciad se menţine
    pentru Republica Central Africană, Etiopia, Camerun, Sudanul de Sud şi
    Djibouti. Pentru cetăţenii români care călătoresc spre aceste ţări şi nu au
    fost vaccinaţi antipolio în ultimele 12 luni, vaccinarea se va face cu 4
    săptămâni înaintea călătoriei sau, în cazuri de urgenţă, chiar înaintea
    acesteia. Vaccinarea va fi notificată pe certificatul internaţional de
    vaccinări şi va însoţi documentele de călătorie. MAE reaminteşte că românii
    care merg în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în
    siguranţă care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie, precum şi
    serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îţi
    poate salva viaţa!

  • Consultări politice privind legile justiţiei

    Consultări politice privind legile justiţiei

    Miercuri,
    la o zi după discursul din Parlamentul European în care a dat asigurări că
    România este un stat de drept şi că lupta anticorupţie va continua,
    preşedintele Klaus Iohannis a avut consultări cu formaţiunile parlamentare pe
    un subiect ce domină agenda publică – controversatele modificări aduse de
    majoritatea PSD-ALDE, susţinută de UDMR, legilor justiţiei. Anterior, Comisia
    de la Veneţia făcuse public un raport în care constata că unele aspecte
    importante introduse de legile privind statutul judecătorilor şi procurorilor,
    organizarea judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii ar putea submina
    independenţa judecătorilor şi a procurorilor români şi încrederea publicului în
    sistemul judiciar.


    Este şi motivul pentru care preşedintele Iohannis e de
    părere că legile justiţiei trebuie regândite, modernizate şi îmbunătăţite. El pledează
    pentru reluarea procesului legislativ în cazul lor şi cere factorului politic
    să ţină cont de recomandările Comisiei de la Veneţia. Klaus Iohannis: Pe
    partea politică, este clar că avem nevoie de o înţelegere, un acord între
    partidele parlamentare pentru a relua acest ciclu legislativ şi pentru a
    îmbunătăţi legislaţia. Avem opinia finală a Comisiei de la Veneţia, acele
    recomandări ale Comisiei de la Veneţia trebuie luate foarte, foarte în serios.


    Liderul PSD, Liviu Dragnea, nu este, însă, de acord cu reluarea procesului
    legislativ. El spune că există, deja, ordonanţa de urgenţă, propusă de
    ministrul Justiţiei, care ar aduce corecţiile necesare celor trei legi: Există Ordonanţa 92 în Parlament, care intră, deja, în procedura
    parlamentară şi care cuprinde o mare parte dintre recomandările Comisiei de la
    Veneţia, ordonanţă care a fost propusă guvernului de către ministrul Tudorel Toader,
    în urma întâlnirilor pe care le-a avut la Strasbourg cu specialişti de la
    Comisia de la Veneţia.


    Aliatul social-democraţilor, liderul ALDE,
    Călin Popescu-Tăriceanu, consideră util un acord în Parlament pe tema
    justiţiei, având ca principiu apărarea drepturilor şi libertăţilor individuale.
    Principalul partid de opoziţie, PNL, susţine punctul de vedere al preşedintelui
    Iohannis. Liderul liberal Ludovic Orban: În reluarea dezbaterilor să se ţină cont de
    recomandările formulate de Comisia de la Veneţia, de deciziile Curţii
    Constituţionale în privinţa Codului de procedură penală şi în privinţa Codului
    penal. De asemenea, să se ţină cont de toate tratatele la care România este
    parte, de obligaţiile internaţionale ale României.


    Dacă USR, tot de
    opoziţie, anunţă că a depus la Parlament un proiect de lege care transpune
    recomandările Comisiei de la Veneţia, Partidul Mişcarea Populară adoptă o poziţie
    radicală şi doreşte plecarea acestui guvern, despre care spune că s-a compromis
    definitiv pe legile justiţiei. UDMR se declară deschisă la orice discuţie pe
    tema legilor justiţiei, cu condiţia să nu fie afectată independenţa acesteia,
    iar minorităţile, altele decât cea maghiară, ar dori constituirea unei comisii
    speciale, care să armonizeze punctele de vedere ale Curţii Constituţionale şi recomandările
    Comisiei de la Veneţia.

  • Discuţii privind legile justiţiei

    Discuţii privind legile justiţiei

    Organism consultativ al Consiliului Europei, Comisia de la Veneţia şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu amendamentele promovate de coaliţia guvernamentală PSD-ALDE la Codurile penale. Modificările, spun experţii Comisiei, afectează grav eficienţa sistemului judiciar şi lupta anticorupţie. Ei recomandă autorităţilor de la Bucureşti să procedeze la o reevaluare radicală a acestor modificări, printr-un proces de consultare complet şi eficient, în scopul obţinerii unor propuneri legislative solide şi coerente, care să beneficieze de o largă susţinere a societăţii româneşti.



    Comisia de la Veneţia apreciază că şi legile referitoare la statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii afectează eficienţa, calitatea şi independenţa justiţiei. La dezbateri au participat atât ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, el însuşi membru al organismului european, cât şi preşedintele comisiei de specialitate din Camera Deputaţilor de la Bucureşti, social-democratul Florin Iordache. Aceştia au reluat argumentaţia deja consacrată a Puterii de stânga, potrivit căreia modificările se conformează deciziilor Curţii Constituţionale a României şi, respectiv, sentinţelor Curţii Europene a Drepturilor Omului, unde, din cauza abuzurilor din justiţie sau penitenciare, România a pierdut procese pe bandă rulantă.



    Din opoziţie, liderul PNL, Ludovic Orban, şi-a reiterat, la rându-i convingerea, împărtăşită de presă şi de societatea civilă, că toate modificările legislative promovate de guvernanţi nu urmăresc decât subordonarea magistraţilor şi stoparea luptei anticorupţie. Liberalii, a mai anunţat Orban, intenţionează să depună în Parlament o moţiune împotriva ministrului Justiţiei. Şi preşedintele Klaus Iohannis crede că, după opinia critică a Comisiei de la Veneţia, ministrul Toader şi-a compromis definitiv credibilitatea şi ar trebui să demisioneze.



    În replică, acesta a calificat solicitarea preşedintelui drept inadmisibilă, pentru că, insistă el, nu ministerul Justiţiei a promovat modificările aduse Codului penal şi celui de procedură penală. Ministrul a ţinut să sublineze şi că ordonanţa de urgenţă, recent adoptată de Guvern, care a modificat, din nou, legile justiţiei nu poate acţiona retroactiv şi nu afectează stabilitatea sistemului judiciar.



    Aceasta, mai spune ministrul, a uniformizat cerinţa de vechime în magistratură pentru procurorii cu funcţii de execuţie din cadrul Parchetului General, DNA şi DIICOT şi nu riscă, în niciun caz, să depopuleze parchetele, aşa cum se tem criticii. Analiştii evită, în general, să se ralieze unei părţi sau alteia. Dar semnalează că, după aproape doi ani în care legile justiţiei au dominat agenda publică, societatea românească e tot mai obosită şi plictisită de această poveste fără sfârşit.

  • Guvernul modifică, din nou, Legile Justiţiei

    Guvernul modifică, din nou, Legile Justiţiei


    Guvernul de la Bucureşti a adoptat, luni, o ordonanţă de urgenţă care modifică Legile Justiţiei, deja aprig dezbătute, pentru a fi schimbate, în Parlament, de unii aplaudate, de alţii vehement contestate, inclusiv prin ample manifestaţii de stradă. Modificările au fost validate de Curtea Constituţională a României – a declarat premierul Viorica Dăncilă în şedinţă de Guvern – şi asigură o mai bună funcţionare a sistemului de justiţie în interesul cetăţenilor.



    La rândul său, ministrul de resort, Tudorel Toader, a precizat că adoptarea ordonanţei a fost necesară pentru preluarea unora din recomandările Comisiei de la Veneţia, din care, de altfel, face şi el parte, precum şi a unora din solicitările Consiliului Superior al Magistraturii de la Bucureşti. Ministrul a detaliat că, pentru a deţine o funcţie de conducere în Parchetul General, DNA şi DIICOT, procurorii vor trebui să aibă o vechime de 15 ani, în loc de 8 ca până acum. Interviurile pentru aceste funcţii vor fi transmise în direct, arhivate şi vor putea fi vizionate de oricine este interesat.



    Apoi, pentru a deveni procuror la DNA sau DIICOT este necesară o vechime de 10 ani. Nu în ultimul rând, pensionarea anticipată la 20 de ani a magistraţilor se va aplica după 31 decembrie 2019. Ministrul Tudorel Toader a explicat că, în caz contrar, Comisia de la Veneţia crede că s-ar crea un deficit de personal. Tudorel Toader: “Pentru a ţine echilibrul între dorinţa unora dintre magistraţi poate de a se pensiona deîndată la 20 de ani, de a respecta decizia CCR şi de a răspunde preocupărilor Comisiei de la Veneţia, care spune Dle, s-ar crea un deficit de personal!, s-a propus şi s-a adoptat soluţia amânării până la finele lui 2019. În acest timp, se va vedea cum se aşează sistemul.”



    Preşedintele PNL, în opoziţie, Ludovic Orban, remarcă, în schimb, că din nouă recomandări ale Comisiei de la Veneţia, Guvernul a respectat doar două, dar şi că – spune el – actuala Putere ignoră toate mesajele la nivel european. “PNL condamnă energic Guvernul că îşi bate joc, în continuare, de independenţa Justiţiei, că îşi bate joc de drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, că îşi bate joc de conlucrarea loială cu Comisia Europeană şi cu celelalte instituţii la nivel european.”



    Modificările Legilor Justiţiei sunt făcute în grabă şi afectează marile dosare, spune, la rândul său, procurorul general Augustin Lazăr: “Au fost concentrate resursele umane aduse prin delegare de la mai multe parchete pentru a rezolva dosarele mari şi complexe. Ei bine, în aceste situaţii vor înceta delegările pe funcţiile respective, iar colectivele care lucrează în acest moment vor fi desfiinţate.” Potrivit lui Augustin Lazăr, în lipsa finalizării marilor dosare,România ar putea să plătească bani grei în urma condamnărilor la CEDO.


  • Legile justiţiei, în atenţia Comisiei de la Veneţia

    Legile justiţiei, în atenţia Comisiei de la Veneţia

    Pentru a
    pregăti o opinie referitoare la modificările recente aduse Codului penal şi
    Codului de procedură penală de către Parlamentul de la Bucureşti, o delegaţie a
    Comisiei de la Veneţia a venit pentru două zile în România, unde a avut
    întâlniri cu autorităţile române şi cu reprezentanţi ai sistemului de justiţie.
    Opinia a fost solicitată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei,
    interesată de impactul modificărilor – modificări contestate puternic în stradă
    de societatea civilă din România, de opoziţia de dreapta, de şeful statului,
    precum şi de o bună parte dintre magistraţi.

    După discuţiile cu reprezentanţii
    Comisiei de la Veneţia, preşedintele Comisiei parlamentare pentru legile
    justiţiei, deputatul PSD Florin Iordache, a declarat că se impunea modificarea
    Codului penal şi a celui de procedură penală în urma deciziilor Curţii
    Constituţionale şi a directivelor europene. Pe de altă parte, a dat asigurări
    că va răspunde în regim de urgenţă tuturor neclarităţilor sau observaţiilor pe
    care le are Comisia de la Veneţia – organism al cărui raport preliminar ar conţine
    unele imperfecţiuni, spune Florin Iordache. Reprezentanţii opoziţiei au
    subliniat că delegaţia Comisiei de la Veneţia şi-a exprimat anumite îngrijorări, respectiv dacă
    aceste modificări legislative au fost făcute pe baza unor studii de impact cu
    privire la efectele pe care le va genera noua politică penală reformată în
    România. De asemenea, care vor fi consecinţele în privinţa dosarelor aflate pe
    rolul instanţelor judecătoreşti, inclusiv al celor în care s-au pronunţat
    hotărâri definitive.

    Modificările codurilor penale dezechilibrează sistemul
    judiciar, unul dintre efectele vizate fiind tocmai favorizarea unor politicieni
    cu dosare penale, a atras atenţia preşedintele Klaus Iohannis. Şeful statului
    consideră că modificările propuse de actuala majoritate parlamentară riscă să
    compromită efortul de consolidare a sistemului judiciar din ultimii ani, iar implicarea
    şi sprijinul experţilor europeni au rolul de a ajuta România să aibă o
    legislaţie performantă şi modernă. Raportul Comisiei de la Veneţia va fi
    adoptat luna viitoare, în sesiunea plenară a acestui for. Într-o opinie preliminară
    despre legile justiţiei, făcută public în luna iulie, Comisia le cerea
    autorităţilor române să regândească modul în care se face numirea şi revocarea
    procurorilor şefi de la DNA, DIICOT şi Parchetul General, în sensul menţinerii
    rolurilor preşedintelui României şi al CSM în acest proces.

  • Legile justiţiei, în atenţia politicienilor

    Legile justiţiei, în atenţia politicienilor

    Preşedintele
    Klaus Iohannis a contestat la Curtea Constituţională Statutul judecătorilor şi
    procurorilor, dar a anunţat că a fost obligat să promulge legea privind
    organizarea judiciară. Cele două, alături de legea privind organizarea şi
    funcţionarea CSM, constituie pachetul legislativ asupra căruia majoritatea de
    stânga PSD – ALDE a operat modificări de substanţă, criticate nu doar de
    preşedinte, opoziţie şi asociaţii ale magistraţilor, ci şi de Comisia de la
    Veneţia. Este motivul pentru care preşedintele a făcut apel la legislativ să
    reintroducă de urgenţă, în sesiunea de toamnă, legile justiţiei în circuitul
    parlamentar şi să le corecteze în acord cu recomandările Comisiei de la
    Veneţia.


    Klaus Iohannis: În acest moment, în privinţa
    Legii care priveşte organizaţia judiciară, am epuizat din păcate toate căile
    constituţionale pe care le am la dispoziţie şi, prin urmare, sunt obligat prin
    Constituţie să promulg această lege. Asta însă nu înseamnă nici pe departe că
    parcursul acestei legi s-a finalizat, s-a terminat! Nici vorbă!     Preşedintele ţării a criticat modul lipsit de transparenţă în care
    coaliţia majoritară a legiferat şi a precizat că rezultatul este foarte
    îngrijorător.


    Rămas dator propriilor suporteri, potrivit majorităţii
    comentatorilor, după ce a revocat-o pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, lăsându-şi
    purtătorul de cuvânt să facă anunţul, altminteri inevitabil, Klaus Iohannis a
    încercat o revenire în forţă în tranşee. Loialitatea parlamentarilor trebuie să
    fie faţă de români, a atras atenţia preşedintele:     Nu trebuie să devenim un exemplu negativ în Europa făcând legi pentru
    ca anumiţi conducători politici să scape de dosare! Niciun politician nu poate
    şi nu trebuie să tranzacţioneze în propriul lui folos renunţarea la principiile
    pe care s-a construit România democratică după Revoluţia din ’89. Niciun
    decident politic nu are mandat de la români să facă aşa ceva!    .


    Avertismentul l-a vizat limpede pe omul forte din PSD, preşedintele
    Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, acuzat de critici că dinamitează sistemul
    judiciar numai pentru a scăpa de răspundere penală în dosarele de corupţie în
    care e implicat. În replică, reprezentanţii coaliţiei de guvernare amintesc că
    legile justiţiei au fost corectate în acord cu deciziile Curţii Constituţionale
    şi spun că o rediscutare în parlament nu şi-ar mai avea rostul.


    Opoziţia, în
    schimb, susţine solicitarea şefului statului adresată legislativului de a ţine
    seama şi de recomandările Comisiei de la Veneţia. Într-un raport preliminar,     organismul consultativ al
    Consiliului Europeiavertizează că amendamentele aduse legilor justiţiei
    riscă să submineze independenţa sistemului de justiţie şi să creeze efecte
    negative asupra luptei împotriva corupţiei.

  • Comisia de la Veneţia, despre legile justiţiei din România

    Comisia de la Veneţia, despre legile justiţiei din România

    De un şi jumătate, justiţia e tema celor mai pasionale dezbateri publice
    din România. Coaliţia guvernamentală PSD-ALDE afirmă că, prin modificarea
    legilor de funcţionare a sistemului şi a codurilor penale, se conformează
    deciziilor Curţii Constituţionale şi sentinţelor CEDO. Opoziţia de dreapta,
    societatea civilă şi presa susţin, în schimb, că miza tuturor acestor schimbări
    este subordonarea magistraţilor şi stoparea luptei împotriva corupţiei şi, în
    general, a infracţionalităţii. În cele din urmă, părţile au apelat la
    arbitrajul extern al Comisiei de la Veneţia, organism consultativ al
    Consiliului Europei, ale cărui avize sunt, în general, respectate de statele
    membre. Or, într-o primă luare de poziţie, Comisia avertizează că amendamentele
    aduse celor trei legi privind organizarea judiciară vor submina, cel mai
    probabil, independenţa procurorilor şi judecătorilor români şi încrederea
    publicului în justiţie. Experţii Comisiei recomandă asigurarea unui echilibru
    între puterile preşedintelui, ale Consiliului Superior al Magistraturii şi ale ministerului
    Justiţiei în procedura de numire a şefilor de Parchete. Ei se mai declară
    îngrijoraţi de limitarea libertăţii de exprimare a magistraţilor, de crearea
    unei structuri pentru investigarea activităţii acestora şi de diminuarea rolului
    CSM ca garant al independenţei sistemului.

    Deşi unele schimbări au fost
    adoptate în urma deciziilor date de CCR, este dificil de evitat pericolul ca
    acestea să submineze independenţa sistemului de justiţie şi să creeze efecte
    negative asupra luptei împotriva corupţiei – avertizează organismul consultativ
    al Consiliului Europei. Critic virulent al politicilor în domeniu ale stângii, preşedintele
    Klaus Iohannis afirmă că evaluarea Comisiei de la Veneţia constituie un semnal
    extrem de îngrijorător cu privire la independenţa justiţiei. El susţine că
    opinia preliminară a acesteia confirmă punctele de vedere exprimate de
    societatea civilă, de CSM şi de magistraţi şi îndreptăţeşte sesizările de
    neconstituţionalitate şi cererile de reexaminare formulate la aceste legi.

    PNL,
    prima voce a opoziţiei, solicită Curţii Constituţionale să ia act de raportul
    preliminar referitor la legile justiţiei, despre care spune că trebuie să fie
    rediscutate în Parlament. USR şi PMP împărtăşesc acest punct de vedere. În
    replică, juriştii social-democraţi din Parlament spun că opinia preliminară
    contrazice părerea opoziţiei şi preşedintelui potrivit căreia legile justiţiei
    nu trebuie modificate. În plus, aceasta nu este un document oficial şi
    contrazice chiar un raport anterior al Comisiei de la Veneţia, referitor la
    standardele europene privind independenţa sistemului judiciar. O
    opinie politică, extrem de subţire – crede şi liderul democrat-liberal,
    Călin Popescu Tăriceanu, care e şi preşedinte al Senatului, despre
    avertismentele experţilor străini. Evaluarea finală a Comisiei de la Veneţia e
    aşteptată la toamnă.

  • Retrospectiva săptămânii 10.06 – 16.06.2018

    Retrospectiva săptămânii 10.06 – 16.06.2018

    Efecte ale intemperiilor în România


    Mare parte din teritoriul României a fost sub incidenţa
    unui cod galben de instabilitate atmosferică accentuată şi cantităţi de apă
    însemnate. Multe zone din ţară au fost afectate de vântul puternic şi de precipitaţiile
    abundente. Vântul puternic şi ploile au creat probleme în mai multe judeţe ale
    ţării, unde numeroase gospodării au fost inundate sau au rămas fără curent
    electric. In unele orase, mai mulţi
    copaci au căzut pe carosabil, dar şi pe maşini. Ploile torenţiale şi grindina
    au distrus zeci de hectare de culturi agricole. În contextul ploilor
    abundente din ultimul interval de timp, hidrologii au emis avertizări, în
    cursul săptămânii,
    coduri rosu, portocaliu şi galben pentru râuri din vestul, sudul şi sud-estul
    ţării. Au fost mobilizaţi, pentru a interveni, peste 3.300 de pompieri.



    Delegatia Comisiei de la Veneţia,
    la Bucuresti, pentru discuţii privind modificările aduse legilor
    Justiţiei


    O delegaţie a
    Comisiei de la Veneţia, organismul de specialitate consultativ al Consiliului
    Europei în materie constituţională, s-a aflat, în această săptămână, la Bucureşti,
    pentru discuţii privind modificările aduse legilor Justiţiei. Delegaţia a avut
    întâlniri cu reprezentanţii a numeroase instituţii importante ale statului: cu
    preşedintele Klaus Iohannis, la
    Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea
    Constituţională, la Biroul procurorului general, Direcţia Naţională
    Anticorupţie, Consiliul Superior al Magistraturii, cu reprezentanţi ai
    Parlamentului, precum şi cu asociaţii ale judecătorilor şi procurorilor şi cu
    organizaţii ale societăţii civile. Şeful statului şi Comitetul de Monitorizare
    al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei solicitaseră opinia acestor
    specialişti pe tema modificărilor aduse la cele trei legi ale Justiţiei:
    organizarea judiciară, funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii,
    respectiv statutul judecătorilor şi procurorilor. Solicitarea a survenit pe
    fondul acuzaţiilor lansate de opoziţia de dreapta, o parte a presei şi
    organizaţii civice că, prin modificarea acestor legi, coaliţia guvernamentală
    PSD-ALDE ar încerca să stopeze lupta anticorupţie şi să-şi subordoneze
    magistraţii. Experţii Comisiei de la Veneţia urmează să elaboreze un raport preliminar în luna iulie, pe
    baza informaţiilor culese, iar pe cel definitiv în octombrie.



    Senatul de la Bucuresti a adoptă modificări ale Codului de Procedură
    Penală


    Senatul
    Romaniei a adoptat, miercuri, în calitate de primă Cameră legislativă sesizată,
    propunerea de modificare a Codului de procedură penală. Proiectul, iniţiat de
    parlamentari ai coalitiei guvernamentale PSD-ALDE, nu a fost votat de
    reprezentantii PNL si USR, de opozitie. Proiectulvizează transpunerea directivei UE legată de
    prezumţia de nevinovăţie, printre modificări regăsindu-se şi cea referitoare la
    distrugerea probelor unei înregistrări obţinute în mod ilegal. Unul dintre cele mai controversate
    amendamente prevede că rejudecarea dosarului se poate cere dacă judecătorul nu
    a semnat sau redactat decizia. Proiectul urmeaza sa intre in
    dezbaterea Camerei Deputaţilor, for
    decizional în acest caz.



    BNR a prezentat o nouă ediţie a raportului asupra stabilităţii
    financiare


    Riscul
    de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental este
    în creştere, se arată în Raportul asupra stabilităţii financiare prezentat,
    joi, de BNR. Printre riscurile incluse în document se mai numără deteriorarea
    încrederii investitorilor în economiile emergente, cum este România,
    tensionarea echilibrelor macroeconomice şi creşterea preţurilor imobiliare. Raportul
    menţionează că, pe parcursul anului trecut, au crescut atât datoria totală a
    populaţiei, cât şi creditul de consum acordat de bănci şi de instituţiile
    financiare nebancare. Conducerea
    BNR a prezentat documentul în contextul în care inflaţia anuală a depăşit, în
    mai, 5,4%, cel mai înalt nivel al ultimilor cinci ani, cursul de schimb al
    monedei naţionale în raport cu monenda unică variază în jurul valorii de 4,66
    de lei pentru un euro, deficitele se adâncesc, iar datoria publică este în
    urcare.



    Jucătoarea română de tenis
    Simona Halep, numărul 1 mondial şi câştigătoarea turneului de la Roland Garros,
    ovaţionată la Bucureşti

    Jucătoarea română de tenis
    Simona Halep, numărul 1 mondial, a fost ovaţionată, luni, pe Arena Naţională
    din Bucuresti, dupa ce a câştigat,
    sâmbătă, turneul de la Roland Garros, unde a învins-o în finală pe jucătoarea americană
    Sloane Stephens (10 WTA), cu 3-6, 6-4, 6-1. Au fost peste 20.000 de
    locuitori ai Capitalei care au venit să o întâmpine pe Simona Halep, ea fiind
    cetăţean de onoare al Bucureştiului. Simona Halep Track: Vă mulţumesc foarte mult că aţi venit. Am
    vrut special să vin să ne bucurăm împreună de acest trofeu. Bucuria este mai
    mare decât pe terenul central de la Paris. Vă mulţumesc foarte mult. Este un
    moment deosebit. Sunt foarte mândră că sunt româncă. Aceste performanţe au
    venit şi sunt sută la sută din ţara noastră. Mereu m-am antrenat aici. Am
    crescut aici şi mereu am crezut că se face performanţă mare, chiar dacă provin
    dintr-o ţară mai micuţă. Este primul titlu de Mare Slem din cariera româncei, care a pierdut,
    anterior, doua finale la
    Openul Frantei, in 2014 si 2017, si una la Melbourne, anul acesta.Titlul Simonei Halep la Roland
    Garros vine la 45 de ani după ce Ilie Năstase câştiga la Paris şi la 40 de ani
    de la cel al Virginiei Ruzici.