Tag: Comisia de Prognoza

  • Prognoze economice

    Prognoze economice

    România nu
    face excepţie şi raportează pentru 2017 sau anticipează pentru 2018 o mult dorită
    creştere economică, asemenea tuturor statelor din Uniunea Europeană. Ceea ce o
    distanţează net de ele sunt, însă, procentele impresionante, care o fac să se
    situeze, de ceva vreme, de departe pe locul întâi. Franţa, de pildă, ar avea
    toate motivele să fie invidioasă:
    în 2017, creşterea ei
    economică a atins cel mai înalt nivel din ultimii 6 ani, situându-se la 1,9%. România
    se poate lăuda cu în jur de 6 procente, motiv pentru care agenţia France
    Presse o descria drept tigrul
    Europei! Duminică, Comisia de Prognoză de la Bucureşti a dat publicităţii
    previziunile pentru anul în curs, revizuind în creştere, la 6,1%, proiecţia
    privind avansul Produsului Intern Brut. Totodată, a menţinut prognozele de 5,7%
    în 2019 şi 2020, respectiv de 5% în 2021.


    Deşi bune, previziunile venite de
    peste graniţă nu sunt la fel de optimiste. Comisia Europeană preconizează,
    pentru 2018, un avans al economiei româneşti de până la 4,4%, similar cu cel
    din ultimele prognoze ale Fondului Monetar Internaţional. Banca Mondială
    estimează o expansiune a PIB-ului de 4,5%, în timp ce Banca Europeană pentru
    Reconstrucţie şi Dezvoltare prevede o creştere de 4,2%. Dar ce face ca economia
    României să fie atât de competitivă? Ce reţetă a succesului par să fi
    găsit autorităţile centrale sau locale într-o ţară în care, totuşi, este o acută penurie de mână de lucru,
    pe fondul unei migraţii puternice şi a unei demografii în bernă? Deşi
    guvernele succesive ale actualei coaliţii la putere PSD-ALDE s-au felicitat pentru creşterea economică
    fulminantă din 2017, pare că cetăţenii României, printr-un consum ridicat, ar fi contribuit cel
    mai probabil la acest succes.


    În
    2018, atât analiştii economici, cât şi specialiştii Băncii Naţionale a României
    se aşteaptă ca avansul economiei să încetinească: o atestă, de altfel,
    prognozele internaţionale deja citate! Ei spun că este greu de crezut că, în acest
    an, motoarele de creştere să continue să meargă în acelaşi ritm, în condiţiile
    în care, în primul rând, majorările de venituri şi salarii care au fost decise, până acum, nu pot să continue.
    Apoi, într-un recent raport al unei bănci comercialet se spune că investiţiile
    au fost defavorizate de incertitudini fiscale şi de măsuri populiste. Mai mult
    chiar, dacă va fi nevoie ca actualul Guvern să ia măsuri de creştere a taxelor
    sau de reducere a cheltuielilor publice pentru încadrarea în deficitul bugetar
    de 3% din PIB, încetinirea creşterii economice ar putea fi şi mai accentuată. Cât
    despre producţia industrială, aceasta este de anticipat să crească datorită
    cererii care vine de la economiile europene. Cu toate acestea, importurile vor
    creşte mai repede decât exporturile, pentru că ele acoperă o bună parte din cererea
    internă. În concluzie, anii care vin ar putea să se dovedească relativ
    complicaţi pentru economia românească, iar tigrul să fie un
    dezamăgitor balon de săpun.