Tag: Comisia Electorala Centrala

  • Jurnal românesc – 24.06.2021

    Jurnal românesc – 24.06.2021

    Londra nu va
    prelungi termenul pentru solicitarea rezidenţei în Marea Britanie dincolo de
    data stabilită, 30 iunie, a declarat secretarul de stat în Ministerul de
    Interne britanic Kevin Foster.
    Acesta a precizat că, în cadrul procedurii EU
    Settlement Scheme destinată cetăţenilor europeni, vor exista totuşi câteva
    excepţii, cum este cazul persoanelor cu probleme de sănătate, precum şi cel al
    persoanelor eligibile pentru obţinerea unui statut de rezident în Regatul Unit,
    dar care nu au solicitat încă acest statut. Persoanele identificate de guvernul
    britanic că se încadrează în această ultimă situaţie vor primi notificări să
    solicite un statut de rezident în cel mult 28 de zile.

    Printre celelalte
    categorii de cetăţeni europeni care, dacă au motive întemeiate, vor
    putea solicita statutul de rezident şi după 30 iunie se regăsesc copiii ai
    căror părinţi nu au reuşit să formuleze cererea sau persoanele a căror situaţie
    medicală nu le-a permis să se încadreze în termen. Kevin Foster a dat asigurări
    că cei circa 400.000 de cetăţeni europeni care aşteaptă încă un răspuns din
    partea Ministerul de Interne britanic nu-şi vor pierde după 30 iunie drepturile
    în Regatul Unit, chiar dacă până la această dată nu primesc o confirmare.
    Aproximativ 5,6 milioane de cereri pentru obţinerea unui statut de rezident în
    Marea Britanie au fost depuse până la sfârşitul lunii mai. Conform datelor
    publicate de Ministerul de Interne de la Londra, peste 850.000 de cetăţeni
    români au primit unul din cele două statute de rezident dintr-un total de
    aproape 920.000 care au depus cereri în acest sens.




    89 de cereri
    pentru finanţare nerambursabilă acordată de Departamentul pentru Românii de
    Pretutindeni au fost aprobate în cadrul primei sesiuni aferente anului 2021.

    DRP transmite că cele mai multe proiecte care au primit undă verde, 53, sunt
    dedicate educației, urmate de mass-media (16), cultură (11), reintegrare (8) şi
    societate civilă (1), ceea ce, precizează instituţia, corespunde priorității acesteia
    legate de păstrarea limbii române ca limbă maternă în comunitățile românești
    din străinătate. Departamentul mai arată că orele de limba română, școlile de
    duminică, dar și educația prin tradiții și obiceiuri reprezintă 60% din numărul
    total al proiectelor. DRP a mai anunţat că, pentru a transparentiza cheltuirea
    banului public, va publica în perioada următoarea centralizările datelor la
    care a avut acces şi anunţă că eventualele contestaţii se pot depune prin
    e-mail la adresa proiecte@dprp.gov.ro, în cel mult 3 zile lucrătoare de la
    comunicarea rezultatelor. Acestea se găsesc pe site-ul instituţiei dprp.gov.ro.




    Guvernul Suediei
    a decis prelungirea perioadei de efectuare a controalelor la frontiere până 11
    la noiembrie, transmite ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti.
    În acest
    context, MAE le recomandă românilor care tranzitează Suedia sau intenţionează
    să se deplaseze în acest stat să se asigure că deţin în permanenţă asupra lor
    un paşaport sau o carte de identitate naţională valabile. Conaţionalii care se
    află pe teritoriul suedez pot solicita asistenţă consulară la numărul de
    telefon al Ambasadei României la Stockholm +46 820 56 74. Pentru situaţii de
    urgenţă există linia telefonică specială a misiunii diplomatice +46 736 98 54
    63. Ministerul de Externe recomandă totodată consultarea site-ului propriu
    mae.ro,a paginii de internet stockholm.mae.ro şi reaminteşte faptul că
    cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia
    Călătoreşte în siguranţă, care oferă informaţii actualizate şi
    sfaturi de călătorie.




    Comisia Electorală Centrală
    de la Chişinău a hotărât deschiderea a 150 de secţii de vot în diaspora pentru
    alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, cu patru mai multe decât
    stabilise anterior.
    Decizia vine după ce Curtea Supremă de Justiţie a
    Republicii Moldova a obligat instituţia să-şi revizuiască vechea hotărâre, care
    prevedea înfiinţarea a 146 de secţii în străinătate. Ministerul de Externe de
    la Chişinău propusese la rându-i să fie deschise 191 de secţii de vot peste
    hotare, cu precădere în Italia, Franţa, Germania şi Marea Britanie. Înainte de
    a se pronunţa, membrii CEC au avut o întrevedere cu ambasadorul SUA la
    Chişinău, Dereсk Hogan. În turul doi al alegerilor prezidenţiale din 2020 au
    fost organizate 146 de secţii de vot în străinătate. Peste 260.000 de cetățeni
    moldoveni din diaspora s-au prezentat atunci la urne, iar în unele orașe
    europene oamenii nu au reușit să voteze din cauza aglomeraţiei. Pentru a
    preveni eventuale situaţii similare, a fost lansat Centrul de Apel pentru
    alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, unde cetăţenii moldoveni pot
    solicita informații cu privire arondarea la secțiile de votare şi procedura de
    vot. Centrul va funcționa până pe 13 iulie şi poate fi apelat la numărul +37
    322 88 01 01.


  • Rezultate parţiale ale alegerilor din Rep. Moldova

    Rezultate parţiale ale alegerilor din Rep. Moldova

    Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova a aprobat
    rezultatele finale ale alegerilor parlamentare de pe 24 februarie şi a anunţat
    numărul de mandate pe care le vor avea partidele în noul legislativ de la
    Chişinău. Socialiştii filoruşi ai preşedintelui Igor Dodon şi-au adjudecat 35
    din cele 101 fotolii de deputat. Vioara-ntâi a guvernării declarat
    pro-occidentale, Partidul Democrat, de centru-stânga, al controversatului
    oligarh Vladimir Plahotniuc, va avea 30 de deputaţi, iar blocul ACUM, un cartel
    al dreptei pro-europene, 26. Şapte mandate revin partidului populist condus de
    primarul rusofon al oraşului Orhei (centru), Ilan Şor, personaj condamnat, în
    primă instanţă, la şapte ani şi jumătate de detenţie pentru frauda de un
    miliard de dolari din sistemul bancar al republicii.


    Devin deputaţi şi trei
    candidaţi independenţi. Dispar din Parlament fostul partid unic comunist din
    epoca sovietică şi, în premieră, formaţiunile care să-şi asume explicit idealul
    reunificării cu România, aşa cum au făcut după independenţă creştin-democraţii,
    iar ulterior liberalii. Scrutinul fără un învingător detaşat lasă loc tuturor
    scenariilor politice imaginabile. Opoziţia pro-europeană a refuzat,
    deja, propunerea PD privind formarea unei alianţe guvernamentale, care să
    continue reformele şi apropierea de Uniunea Europeană şi să combată corupţia.
    Liderii ACUM, Maia Sandu şi Andrei Năstase, care au acuzat o fraudă electorală
    fără precedent, iar în campanie s-au plâns c-au fost chiar ţintele unei
    tentative de lichidare fizică, spun, acum, că nu vor face coaliţie cu un partid
    perceput drept profund corupt.Aritmetic, o alianţă între
    socialişti şi democraţi ar avea o majoritate confortabilă şi ar controla două
    treimi din legislativ.


    Dar părţile par incompatibile nu doar temperamental şi
    politic, ci şi geopolitic: PD uzează, încă, de retorica pro-europeană, în timp
    ce farul călăuzitor al socialiştilor e la Moscova. De la preşedinţie, Dodon a
    avertizat că va cere alegeri anticipate dacă partidele nu reuşesc să formeze o
    coaliţie guvernamentală. Unanim cotat drept omul forte al politicii de la
    Chişinău, Plahotniuc s-a declarat dispus să negocieze cu oricine şi să facă
    abstracţie de diferenţele doctrinare. Iar analiştii înclină să creadă că va
    avea, din nou, abilitatea de a-şi crea o majoritate, raliind în jurul PD dacă
    nu partide, măcar deputaţi oricând dispuşi să abandoneze firma sub care au fost
    aleşi.


    Cel mai consecvent şi energic susţinător al suveranităţii, integrităţii
    teritoriale şi modernizării statului vecin, România apreciază ca este foarte
    important ca etapele ce urmează scrutinului să se desfăşoare responsabil, cu
    respectarea principiilor democratice, necesare stabilităţii şi menţinerii unei
    perspective europene. Fiindcă doar aceasta, subliniază diplomaţia de la
    Bucureşti, este în măsură să aducă răspunsuri durabile aşteptărilor legitime de
    prosperitate ale cetăţenilor republicii.

  • Jurnal românesc – 13.02.2019

    Jurnal românesc – 13.02.2019


    Vicepreședintele Comisiei
    Electorale Centrale din Republica Moldova, Rodica Ciubotaru, a declarat pentru
    Radio Chișinău că cetățenii moldoveni care nu vor dori să participe la
    referendumul consultativ din 24 februarie vor avea dreptul să refuze buletinele
    de vot.
    La acea dată, peste Prut sunt programate alegeri parlamentare,
    organizate în conformitate cu un sistem mixt de vot, astfel încât 50 de
    deputați vor fi aleși în continuare pe liste de partid, iar 51 în
    circumscripții uninominale.

    Simultan cu alegerile pentru legislativul de la
    Chişinău va fi organizat și un referendum consultativ, la care cetățenii sunt
    chemați să se pronunțe dacă susțin ideea reducerii numărului de deputați de la
    101 la 61 și posibilitatea revocării mandatelor acestora. Potrivit
    vicepreşedintei CEC, la 24 februarie, alegătorii vor semna în două registre -
    unul pentru alegerile parlamentare și altul pentru referendumul consultativ.
    Cetățenii vor putea să refuze oricare dintre buletine şi le vor primi doar pe cele
    pe care le vor solicita.

    Totodată, studenții care nu au viză de reședință în
    localitatea unde învaţă vor putea vota acolo dacă prezintă la secția de vot
    carnetul de student sau elev. Rodica Ciubotaru mai spune că în străinătate pot
    vota și cetățenii care nu s-au înregistrat. Cei care au făcut-o, vor
    putea vota în orice țară, indiferent de locul pe care l-au indicat în
    înregistrarea prealabilă. De asemenea, nu există nicio interdicție de vot
    pentru ei dacă în ziua alegerilor vor fi în Republica Moldova
    a precizat
    vicepreședinta CEC.




    Mai multe curse aeriene spre şi
    dinspre Belgia au fost anulate de companiile care operează în România din cauza
    unei greve generale de 24 de ore a controlorilor de trafic aerian belgieni.

    Singurele zboruri autorizate sunt cele guvernamentale, militare şi de urgenţă.
    Afectate de protestul controlorilor belgieni sunt patru zboruri ale TAROM şi
    unul al companiei low cost Blue Air între Bucureşti şi Bruxelles. De asemenea,
    toate cursele Wizz Air care operează pe aeroportul din Charleroi au fost
    amânate pentru 14 februarie. Compania RyanAir a decis la rându-i să modifice
    destinaţia cursei Bucureşti – Charleroi, programată pentru 13 februarie, zborul
    fiind deviat spre Eindhoven, în Olanda. Greva controlorilor de trafic aerian
    face parte dintr-o grevă generală, convocată pe întreg teritoriul Belgiei şi în
    toate domeniile de activitate de principalele trei confederaţii sindicale.
    Sindicaliştii cer majorarea salariilor şi a pensiilor, precum şi condiţii mai
    bune acordate celor care se retrag din activitate.




    Românii din Maramureşul istoric,
    azi parte a Ucrainei, le cer autorităţilor de la Bucureşti să simplifice
    procesul de obţinere a cetăţeniei române.
    Dincolo de Tisa există comunităţi
    româneşti importante în oraşul Slatina şi în satele Apşa de Jos, Apşa de Mijloc
    şi Biserica Albă. Cei de aici vor să beneficieze de acelaşi
    regim juridic de care au parte românii din Republica Moldova sau din Bucovina
    de Nord. Ei solicită redobândirea cetăţeniei pentru cei care au avut cetăţenia
    română sau care sunt urmaşii românilor care şi-au pierdut cetăţenia ca urmare a
    anexării teritoriilor de către Uniunea Sovietică.

    Prin anii ’90 cetăţenia
    română s-a obţinut mult mai uşor fiindcă a fost nevoie doar de un certificat de
    naştere care arăta că o parte dintre bunici au fost născuţi înainte de
    ’48
    , a afirmat la Radio România protopopul greco-catolic de Slatina,
    părintele Dan Nuţu. Acum
    cetăţenia română se acordă uşor doar celor care sunt din regiunea
    Cernăuţi
    , a mai spus acesta. Din anii 2000, regimul juridic aplicabil
    românilor din Maramureşul istoric s-a schimbat. Ei sunt acum nevoiţi să ceară
    cetăţenia română în aceleaşi condiţii ca orice alt străin care doreşte să se
    stabilească în România.