Radio România Internațional

Tag: Comisia European

  • Parlamentul European susține impozitarea cu 15 la sută a profitului marilor companii

    Parlamentul European susține impozitarea cu 15 la sută a profitului marilor companii

    Nu este vorba de o propunere venită din partea Uniunii Europene. Discutăm despre punerea în practică a unei înțelegeri obținute la nivel global. Mai bine de o sută de țări din întreaga lume și-au dat acordul pentru această înțelegere, a afirmat la dezbaterile care au precedat votul din Parlament eurodeputatul Luděk Niedermayer.

    Și într-adevăr este vorba de acordul obținut anul trecut, în octombrie, de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică privind impozitarea companiilor multinaţionale cu cel puțin 15 la sută din profitul obținut anual începând din 2023. Acordul a fost obţinut după doi ani de negocieri intense care au avut ca scop adaptarea sistemului fiscal internaţional la secolul 21, în contextul digitalizării economiilor.

    S-a ținut însă cont și numeroasele scandaluri de evaziune fiscală din ultimii ani. Cele mai multe valuri a făcut dosarul Panama Papers. Amploarea a fost dată de sumele vehiculate, de mecanismele juridico-financiare făcute publice, dar și de țările, companiile sau persoanele asociate, de la președinți și premieri până la artiști și oameni de fotbal.

    În centru s-a aflat cabinetul de avocatură Mossack Fonseca din Panama, care i-ar fi ajutat, potrivit dezvăluirilor apărute în presă, pe mai marii lumii să-şi ascundă averile, iar în unele cazuri chiar să spele bani. Totul s-ar fi făcut prin intermediul unor societăți offshore care permit plasarea de active în teritorii cu taxe și impozite foarte scăzute.

    Este o zi importantă pentru fiscalitatea europeană. Pentru că le arătăm cetățenilor europeni că facem un prim pas către scăderea interesului pentru paradisurile fiscale,a spus un alt europarlamentar, Claude Gruffat.

    Iar votul din plen a arătat că aproape două treimi din membrii legislativului comunitar au fost de acord cu propunerea Comisiei de a implementa rapid acordul obținut de OCDE. Termenul limită ar urma să fie 31 decembrie, dar spre deosebire de executivul comunitar care și-ar dori ca impozitul să se aplice societăților cu o cifră de afaceri de cel puțin 750 de milioane de euro pe an, Parlamentul European vrea o revizuire anuală a acestui prag.

    Ultimul cuvânt îl are acum Consiliul, din care fac parte reprezentanții statelor membre și care trebuie să țină însă cont de avizul legislativului comunitar.


  • Comisia pregătește noi inițiative pentru a stimula sectorul agriculturii ecologice

    Comisia pregătește noi inițiative pentru a stimula sectorul agriculturii ecologice

    În perspectiva implementării la nivelul Uniunii Europene a planului pentru agricultura ecologică, 25% din suprafața agricolă să fie destinată culturilor ecologice, Comisia a propus amânarea cu un an a intrării în vigoare a noii legi, de la 1 ianuarie 2021 la 1 ianuarie 2022.


    Ce înseamnă pentru fermierii români realizarea acestui prag, ca 25% din suprafața agricolă să fie destinată culturilor eco, vă prezentăm în dezbaterea de astăzi.


    Inteviu cu: Florian Ciolacu, director executiv, Clubul Fermierilor Români, Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS).


  • Un satelit ESA va observa Pământul

    Un satelit ESA va observa Pământul

    O campanie aeriană pusă la punct de experţii Agenţiei Spaţiale Europenea efectuat deja teste pentru o viitoare misiune de observare a Pământului.

    Zborurile au avut loc în regiunea arctică, între Groenlanda şi Islanda. La temperaturi de aproximativ -30 de grade Celsius, echipa coordonatoare a testa tversiunea aeriană a radiometrului cu microunde, un instrument care ar putea intra în componenţa unui satelit din programul Copernicus al Uniunii Europene. A dezvolta o misiune spaţială reprezintă un proces îndelungat, care necesită teste prealabile, desfăşurate în condiţii de mediu dificile. Dacă instrumentul testat va fi inclus în programul spaţial, ar putea colecta date deosebit de importante pentru înţelegerea alcătuirii şi a comportamentului gheţii arctice.

    René Forsberg, expert în cadrul Agenţiei Spaţiale Europene: Pentru moment, ne ocupăm de cele câteva misiuni care s-ar putea alătura proiectului Copernicus. Deocamdată, facem campanie pentru una dintre acestea, aflată în faza de simulare. Această misiune are rolul de observa gheaţa arctică, concentraţia şi distribuţia gheţii din calota arctică. Analizele vor avea o acurateţe înaltă. Este o misiune pe termen lung, aşadar înainte de a o finaliza, punem la punct toate coordonatele, pentru a stabili exact ceea ce vom măsura. Am întreprins deja două zboruri lungi, pentru a pune la punct planul misiunii în spaţiul în care se va desfăşura. Zborurile au fost o reuşită, am avut vreme bună şi fără nori pe cer. Avem deja un consiliu al misiunii, aşadar un dialog apropiat cu toţi cei implicaţi despre cum ar trebui să decurgă misiunea şi ce avem de făcut încadrându-ne în limitele de timp impuse pentru organizare. Este o campanie tipică pentru Agenţia Spaţială Europeană, ne concentrăm asupra misiunii şi o vom pune aplicare, aşa cum am făcut-o şi cu celelalte misiuni care au avut la bază sateliţii. Vom adapta toate instrumentele de care dispunem pentru această misiune.

    Copernicus este unul dintre cele mai ambiţioase proiecte spaţiale de observare a Pământului. Acesta furnizează informaţii exacte şi uşor accesibile cu scopul gestionării mediului înconjurător şi al preîntâmpinării eventualelor riscuri. De asemenea, sateliţii din programul Copernicus îi ajută pe experţi să observe efectele schimbărilor climatice, dar deservesc şi securitatea civilă. Iniţiativa este condusă de Comisia Europeană, în parteneriat cu Agenţia Spaţială Europeană. În prezent, două constelaţii de sateliţi incluse în Copernicus orbitează Pământul.


  • Strategia europeană privind materialele plastice

    Strategia europeană privind materialele plastice

    Comisia Europeană a adoptat, la 16 ianuarie 2018, prima strategie privind materialele plastice, în cadrul procesului de trecere la economia circulară. Datele statistice arată că anual în Uniunea Europeană sunt generate 25 de milioane de tone de deșeuri din plastic, din care doar cca 30 % sunt colectate pentru reciclare. Mai mult și foarte îngrijorător, la nivel global, plasticul reprezintă 85 % din deșeurile de pe plaje. Iar plasticul ne intră în plămâni, în hrană, cu efecte necunoscute încă asupra sănătății


    .


    Problema este complexă, întrucât materialele plastice sunt importante și au funcții multiple în societate, de la materialele inovative folosite în construcțiile de autovehicule și de avioane, la cele folosite în izolații, în ambalaje sau în medicină.



    De aceea, ținta strategiei este crearea unei industrii inteligente, inovative și sustenabile a materialelor plastice, care să țină seama de nevoia de a reutiliza, de a repara, de a recicla, și care să aducă creștere și noi locuri de muncă în Europa, permițând totodată reducerea emisiilor de gaze de seră și a dependenței de combustibili fosili.



    Textul strategiei poate fi citit aici. (autor dr. Mariana Bara, Institutul European din România)