Comisia Europeană a propus la finele anului trecut un set de măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru persoanele care lucrează prin intermediul platformelor digitale, în condiţiile în care astăzi, peste 28 de milioane de persoane din UE lucrează în domeniul digital.
Re-open EU, platforma web dedicată sprijinirii reluării în siguranță a călătoriilor și a turismului în întreaga Europă, lansată de Comisia Europeană.
Interviu cu Ştefan Turcu, purtător de cuvânt al Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
Comisia Europeană a solicitat în decembrie crearea unei rezerve de ajustare la Brexit, iar în acest scop executivul de la Bruxelles a propus o creștere a bugetului Uniunii pentru acest an cu 4,24 miliarde de euro. Astfel vor fi asigurate resurse suficiente, disponibile în acest an, pentru a sprijini țările Uniunii în gestionarea efectelor imediate ale Brexitului.
Suma totală pentru rezerva de ajustare la Brexit este de 5 miliarde EUR la prețurile din 2018 sau 5,37 miliarde EUR la prețurile curente pentru cadrul financiar multianual 2021-2027. Astfel, bugetul ar crește la 168,5 miliarde EUR în angajamente și 170,3 miliarde EUR în plăți.
Comentând decizia, Johannes Hahn, comisarul european pentru buget și administrație, a subliniat că Bugetul UE a fost și continuă să fie un instrument pentru îndeplinirea angajamentelor politice comunitare. Rezerva de ajustare la Brexit este încă un alt exemplu de solidaritate europeană.
Comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, a adăugat că rezerva de ajustare la Brexit va veni în sprijinul celor mai afectați de această ruptură.
Rezerva de ajustare la Brexit va fi disponibilă rapid și flexibilă și va acoperi cheltuielile pentru a contracara consecințele negative ale Brexitului în toate statele membre pe o perioadă de 30 de luni. Cea mai mare parte din sumă va fi alocată deja prin prefinanțare în acest an, calculată pe baza impactului preconizat al sfârșitului perioadei de tranziție asupra economiei fiecărui stat membru, luând în considerare gradul relativ de integrare economică cu Marea Britanie. Aceasta include comerțul cu bunuri și servicii și implicațiile negative asupra sectorului pescuitului din Uniune.
Potrivit propunerii, României i-ar reveni un sprijin de 28,5 milioane de euro în etapa de prefinanțare. Restul de 1 miliard EUR la prețurile din 2018 va fi plătit în 2024, după ce statele membre vor fi notificat Comisia cu privire la cheltuielile efective efectuate.
Guvernanța
economică a României și a celorlalte state membre ale Uniunii Europene este o
combinație între deciziile guvernelor naționale și politica executivului
comunitar. Principalele recomandări făcute de Comisia Europeană României și
celorlalte 27 de state ale blocului sunt creșterea economică sustenabilă,
reducerea inegalităților și continuarea reformelor structurale. Acestea au fost
prezentate de Angela Cristea, șeful reprezentanței Comisiei Europene în
România.
Este evident că
avem nevoie să coordonăm politicile economice ale statelor membre, chiar dacă
ele desigur au suveranitatea deciziilor în acest domeniu. Vorbim de acestă
relație între Bruxelles și București, adică între Uniunea Europeană și România,
pentru că avem decizii luate în România care au impact și la nivelul Uniunii
Europene. Avem decizii luate la nivelul Uniunii Europene cu impact direct în
România, și avem angajamente luate de România în mod specific în cadrul Uniunii
Europene pe care la monitorizăm. Și dau un singur exemplu aici, deficitul
structural este un angajament de a-l menține la
1%. Pe de altă parte, sunt angajamente pe care și le-a luat Uniunea
Euroipeană în totalitate și unde România, fiind prezentă, a contribuit. Am
primit mandat la Comisia Europeană din partea statelor membre să organizăm
această coordonare a politicilor economice, să facem câte un raport de țară
pentru fiecare stat membru și apoi în urma răspunsurilor primite de la
autoritățile naționale și în urma discuțiilor cu acestea să facem o serie de
recomandări. Vom discuta recomandările pentru anul acesta care sunt grupate pe
trei domenii, trei recomandări, dar vom vedea că vorbim despre 12 măsuri pe
care le considerăm necesare și fezabile
pentru următoarele 12 luni. În fiecare stat membru se pot face foarte multe,
dar este important să distilăm, în dialog cu autoritățile naționale, și să
vedem ce este fezabil a se realiza până la următorul raport de țară și la
următorul set de recomandări. Ne uităm la acest obiectiv pe care și l-a
stabilit Uniunea Europeană în cadrul strategiei Europa 2020 pentru o creștere
economică sustenabilă, inteligentă și favorabilă incluziunii sociale, adică
echitabilă. Ne uităm în primul rând dacă avem creștere economică: în România
avem un ritm de creștere economică foarte ridicat în ultimii ani, și apoi ne
uităm la calitatea acestei creșteri economice. Și calitatea o analizăm din
acest puncte de vedere: dacă este o creștere economică sustenabilă, dacă poate
fi menținută, dacă se bazează pe competitivitate, pe o creștere a
productivității. În momentul de față această creștere economică ridică semne de
întrebare în privința sustenabilității. Apoi, ne uităm dacă este o creștere
economică echitabilă, adică dacă are ingredientele necesare și politicile de redistridbuire
în spatele acestei creșteri economice care să asigure dacă ea beneficiază
cetățenii. Și nu în ultimul rând, ne uităm dacă avem o creștere economică
inteligentă la nivelul Uniunii pentru că ne interesează nu numai să răspundem
provocărilor cu care se confruntă economia și societatea noastră, ci să
anticipăm cumva și provocările viitoare.