Tag: Comisia Europenana

  • Pact privind migraţia şi azilul

    Pact privind migraţia şi azilul

    Comisia Europeană a propus un nou pact privind
    migrația și azilul, care acoperă toate elementele necesare pentru o abordare
    europeană cuprinzătoare în domeniu.

    Propunem o
    soluție europeană, care să restabilească încrederea între statele membre și
    încrederea cetățenilor în capacitatea noastră de a gestiona migrația ca o
    Uniune
    – a declarat președinta Comisiei Europene.

    UE a dovedit deja în alte domenii că
    poate lua măsuri extraordinare pentru a reconcilia perspective divergente. Am
    creat o piață internă complexă, o monedă comună și un plan de redresare fără
    precedent pentru a ne reconstrui economiile. Acum este momentul să abordăm
    provocarea pe care o reprezintă gestionarea în comun a migrației, asigurând
    echilibrul între solidaritate și responsabilitate – spune Ursula von der Leyen.

    Am discutat cu
    eurodeputatul Iuliu Winkler despre propunerea Comisiei, despre
    situaţia actuală, la cinci ani de când Uniunea Europeană s-a confruntat cu sosirea
    pe teritorul său a unui număr copleşitor de persoane, despre ce aduce nou acest
    pact, dacă mai putem vorbi de o criză a migraţiei şi despre cât de necesar era
    un astfel de demers:

    Nu trebuie să vorbim la trecut despre această criză.
    Sigur, în 2015 am avut peste un milion de migranţi sosiţi, migranţi ilegali
    sosiţi pe teritoriul UE. Acest număr a scăzut în 2019, am avut puţin peste 120
    de mii de asemenea migranţi sau refugiaţi, deci avem o criză a migraţiei care
    continuă.

    Să ne amintim doar, chiar cu câteva săptămâni înainte de declanşarea
    pandemiei de coronavirus, preşedintele Turciei încerca să şantajeze UE, pentru
    că, considera Erdogan la vremea aceea, UE nu şi-a satisfăcut obligaţiile
    financiare faţă de Turcia, în contextul înţelegerii pe migraţie între cei doi
    parteneri. Deci, avem o criză care continuă, avem o necesitate foarte clară,
    pentru că deja de 5 ani, datorită tensiunilor dintre statele membre nu a putut
    să se nască o asemenea propunere privind reglementarea migraţiei şi a azilului.

    Acum, s-a născut propunerea Comisiei Europene, care poartă această denumire -
    Pactul pentru migraţie – de fapt conţine mai multe regulamente şi directive,
    deci este un pachet legislativ, vine cu câteva noutăţi cu siguranţă, în abordarea
    din partea UE a fenomenului migraţiei şi azilului – proceduri mai eficiente şi
    mai rapide în care trebuie inclus într-un singur pachet, ca să spunem aşa, şi
    nevoia de verificare premergătoare a intrării unei persoane, de stabilire a
    identităţii, de efectuare de controale medicale şi de securitate, fundalul de
    securitate din care provine perrsoana respectivă.

    Cel de-al doilea pilon al
    propunerii constă în partajarea responsabilităţii şi aplicarea acestei idei a
    solidarităţii. Această propunere vine să înlocuiască ideea de distribuire
    obligatorie prin cote naţionale a migranţilor – idee care este clar refuzată de
    un număr semnificativ de state membre. Există şi alte propuneri, conexe,
    trebuie să se nască o agenţie pentru azil …

    Există, bineînţeles, şi motive de
    nemulţumire şi acestea sunt legate în primul rând de această dilemă pe care
    trebuie să o rezolvăm şi anume – Comisia Europeană şi multe din statele membre
    care propun gestionarea migraţiei şi alte state membre care propun stoparea
    migraţiei, respective, ce înseamnă distincţia dintre migraţie şi azil – o altă
    dilemă. Azilul este reglementat de dreptul internaţional, acum în UE de
    Regulamentul Dublin, care trebuie înlocuit de noua propunere.

    Deci, iată, avem
    o dilemă între ce înseamnă refugiat, ce înseamnă migrant, ce înseamnă obligaţia
    de a primi migranţi sau refugiaţi, ce înseamnă returnarea sau repatrierea
    acelor persoane care nu îndeplinesc condiţiile pe care UE le stabileşte,
    respectiv statele membre le stabilesc, pentru accesul lor pe un anumit teritoriu
    naţional.


  • Raport critic al Comisiei Europene

    Raport critic al Comisiei Europene

    Aflată în ultimele săptămâni de mandat, actuala Comisie Europeană nu
    pleacă fără să adreseze o noua admonestare severă clasei politice de la
    Bucureşti. În raportul publicat marţi, executivul comunitar constată un regres
    al reformelor şi al respectării statului de drept şi o involuţie în lupta
    anticorupţie
    . Autorităţile române, spune Comisia, nu au pus în aplicare
    recomandările privind revizuirea legilor justiţiei şi nici nu au dat curs
    recomandărilor privind îngheţarea intrării în vigoare a modificărilor aduse
    Codului Penal şi Codului de Procedură Penală – toate susceptibile să stopeze
    lupta anticorupţie şi să subordoneze magistraţii puterii politice. Instituțiile-cheie
    din România trebuie să facă împreună dovada unui angajament ferm față de
    independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției – se mai arată în
    comunicatul Comisiei.


    La Bucureşti, ministrul Justiţiei,
    Ana Birchal, spune că România este pregătită să-şi asume un rol activ în
    consolidarea construcţiei europene, în cadrul căreia justiţia ocupă un loc
    primordial
    . DNA îşi menţine angajamentul ferm în continuarea activităţii de
    combatere a corupţiei la nivel înalt cu imparţialitate şi profesionalism, dar
    notează şi că raportul MCV a observat atacurile împotriva activităţii sale,
    modificările succesive aduse legislaţiei şi punerea la îndoială a autorităţii
    deciziilor definitive.


    Cert e că starea actuală de lucruri reprezintă un motiv
    de preocupare pentru Comisie, care propune menţinerea Mecanismului de Cooperare
    şi Verificare în domeniul justiţiei
    , instituit încă de la admiterea României în
    Uniunea Europeană, în 2007. În schimb, pentru Bulgaria, vecină României şi
    admisă simultan cu acesta, este recomandată ridicarea supravegherii.


    Expertul
    anticorupţie Laura Ştefan atrage atenţia asupra rolului jucat de clasa politică
    în domeniul justiţiei. Ea a declarat la Radio România că problemele semnalate
    în raportul MCV sunt rezultatul unui regres înregistrat începând din 2017, după
    ani buni de progrese reale.


    Laura Ştefan: E cu atât mai grav aceast raport
    cu cât nu putem să ne abţinem să nu facem o comparaţie cu Bulgaria, care
    primeşte laude, paradoxal, deşi, dacă e să fim foarte cinstiţi şi obiectivi,
    România a făcut lucruri pe care Bulgaria nici măcar nu şi le-a propus vreodată.
    În România a existat cu adevărat o ofensivă împotriva corupţiei la nivel înalt
    şi în instituţii funcţionale şi condamnări şi confiscări de averi. România nu a
    fost niciodată pradă unei infracţionalităţii de masă violente, aşa cum s-a
    întâmplat la vecinii noştri. Deci una peste alta, e un gust foarte amar.


    Şi comentatorii din presă pun severitatea diagnosticului de la Bruxelles pe
    seama politicilor în domeniu ale guvernelor de stânga din ultimii trei ani.
    Conduse de Sorin Grindeanu, Mihai Tudose ori Viorica Dăncilă, acestea au fost,
    toate, instalate şi controlate de fostul lider PSD, Liviu Dragnea, în cele din
    urmă ajuns după gratii pentru fapte de corupţie.