Radio România Internațional

Tag: Comisia Evropeana

  • Premierlu român tu Bruxelles

    Premierlu român tu Bruxelles

    Gioi, Bruxelles, premierlu Marcel Ciolacu zburâ cu prezidenta ali Comisie Evropeanâ, Ursula von der Leyen, ti pâzârâpsearea diznău a Planlui Naționalu di Andridzeari ș-Reziliențâ, ti naua achicâseari tu ți mutreaști scâdearea a deficitlui bugetar, cata cumu ș-ti pripunearea ali Românie ti potisea di comisaru evropeanu.
    Marcel Ciolacu adusi aminti câftarea a Bucureștiului tu ți mutreaști pâzârâpsearea diznău a PNRR, dirmi unâ scâdeari cu 10 proțenti a componentâllei di amprumuturi, și zburârâ ș-ti câftarea di pâlteari numirlu trei. Ditu ațeali 76 di jaloani armasirâ tu moabeti patru, iara unu di eali zburaști ti scâdearea a plafonlui di la cari unâ firmâ easti luyursitâ micro-antreprinderi. Uidisitu cu spusa a premierlui, suțata di guvernari di București lipseaști s-pufiseascâ maca va sâ scadâ aestu prag i maca va s-armânâ la isapea di tora, ama, tu aestu caz, va s-tragâ mânâ di la niscânțâ pâradz ditu câftarea di pâlteari numirlu trei.

    Marcel Ciolacu dzâsi, tutnâoarâ, că dusi ma largu moabețli ti pripunearea ali unâ nauâ achicâseari tu ți mutreaști deficitlu ali Românie, ți s-tindâ pi 7 añi, câțe, dzâți premierlu, nai ma mărli investiţii va s-facâ tu aeșțâ doi añi ți va s-yinâ. La andamusea cu ufițiallu evropean, Marcel Ciolacu scoasi tu padi ș-unu stadiu a investiţiilor tu infrastructura a căiloru di heru ș-a geadeiloru.

    Ti infrastructura a căillor di heru, prota pripuneari fu ditu partea ali Românie s-avemu daț niscânțâ pâradz, vârâ 13,7 miliardi di evradz. Aprukeara fu ti vârâ 7 miliardi. Iara alanțâ va s-yinâ ditu unâ finanțari ditu partea a statlui român” – dzâsi Marcel Ciolacu.
    Tutnâoarâ, protlu ministru dzâsi diznău, Bruxelles, că lu pripuni pi Victor Negrescu, vițeprezidentul a Parlamentului Evropean, ta s-hibâ năulu comisaru românu ş-cundille că va unu portofoliu icuonomicu salami ti România. Tutnâoarâ, pripunirea ufițialâ ditu partea a chivernisillei di București va-lli hibâ datâ ali Comisie, dzâți premierlu, dzâlili ți yinu.

    Aduțemu aminti că ma multi vâsilii UE, pritu cari Belgia, Vâryâria, Danemarca, Italia, Luxemburg, Portugalia, nu adrarâ nica pripunirea di comisaru evropeanu. Cathi cratu membru ali Uniuni Evropeanâ ari unâ potisi di comisaru evropeanu, iara aeșțâ candidaț, di cara suntu numâsiț ufițialu, va u aibâ borgea ti niscânti portofolii tu arada ali Comisie. Vâsiliili adarâ numâseri pritu chivernisili a loru, iara aestea suntu aprukeati di prezidentul a executivlui comunitaru.
    Tu giumitatea a meslui yizmâciuñi va s-facâ audierli a comisarlor evropeañi, iara psiflu ditu soni va s-facâ cându va s-hibâ tuț membrilli a Parlamentului Evropeanu, tu meslu sumedru. S-aduțemu aminti că, Bruxelles, premierlu zburâ cu prezidenta ali CE ş-ti aprukearea ali Românie la Schengen cu sinurli terestri, cundillindalui că Ursula von der Leyen easti ‘cama marli sturu’ ți andrupaști intrata acutotalui ali vâsilie tu spaţiul di urdinari elefterâ. Dupâ moabeț, Marcel Ciolacu s-aspusi cândâsitu că România va s-hibâ aprukeatâ di dipu la Schengen tu kirolu ți va s-yinâ.

    Autor: Daniela Budu
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024

    Yinu alidzeri!
    Chivernisea di București apufusi, stâmâna aesta, calindarlu a alidzerloru parlamentari ți va s-facâ tu dzuua di 1 di andreu, tamamu di Dzuua Naționalâ ali Românie. Campania electoralâ va s-ahurheascâ tu 1 di brumaru ș-va s-bitiseascâ tu tahinima a dzuuâllei di 30 di brumaru. Tu vâsilie, româñilli va s-poatâ sâ-și da psiflu tu 1 di andreu, di la sâhatea 7:00-21:00, iara tu diasporâ, votarea/psifisirea va s-ahurheascâ tu dzuua 30 di brumaru, tu sâhatea 7:00 localâ ş-va s-bitiseascâ tu dzuua di 1di andreu, tu sâhatea 21:00 localâ. Dicara tu inșita di anu, tu Românie va s-facâ ș-alidzeri prezidențiali, lista a candidațlor ahurheaști s-iasâ tu migdani. Unu ditu ațelli ți mutreaști pi cama analta potisi ditu cratu easti tamamu premierlu suțialu-dimucrat Marcel Ciolacu, ți deadi hâbarea, dzâlili aesti, că va ta s-intrâ tu cursa prezidenţialâ. Prezidentul a Senatlui, liberallu Nicolae Ciucâ, s-aspusi cândâsitu că va s-agiungâ tu turlu doi cu liderlu PSD. Prit ațelli ți ș-aspusirâ, pânâ tora, naetea ta s-candideadzâ suntu ș-prezidenta USR, Elena Lasconi, liderlu AUR, George Simion, ş-evroparlamentarlu Diana Iovanovici Şoşoacâ.

    Pe cari pripuni România tu Comisia Evropeanâ?
    Premierlu Marcel Ciolacu deadi hâbarea că va-lu pripunâ comisar evropean ditu partea ali Românie pi suțial-dimucratlu Victor Negrescu, vițeprezidentul a Parlamentului Evropean ș-ațelu ți va s-pâzârâpseascâ tu Parlamentu tu ți mutreaști bugetlu ali Uniuni ti 2025. Hâbarea fu faptâ Bruxelles, iu premierlu s-adună cu șefa a Comisillei Evropeanâ, Ursula von der Leyen, ți pâzârâpseaști cu grupurli politiți evropeani ti configurarea a yinitorlui executiv comunitar ş-ti ațelli ți va s-aibâ potisi di comisari. Marcel Ciolacu adzâsi că elu va unu portofoliu icunomic salami tu yinitoarea configuraţie ali Comisie. Premierlu zburâ nica ș-cu prezidenta ali Comisie Evropeanâ di pâzârâpsearea diznău a PNRR, cata cumu ș-di yinitoarea akicâseari tu ți mutreaști scâdearea a deficitlui bugetar.

    Pensii criscuti, ama nu para!
    Pensionarlli ditu sistemlu public di pensii ditu Românie ahurhirâ, di luni, s-aproaki documenti ți apufusescu unâ nauâ isapi a pensiilor pi thimelliu a unlui nomu ți va ta s-andreagâ alatusili ți s-au faptâ. Tu nai ma multili cazuri, oamiñilli va s-aproaki, ditu meslu yizmâciuni, pensii ma mări. Ama va s-aibâ ș-pensionari a curi pensie va sâ scadâ, ama – tâxescu guvernanțâlli – maș pi carti, iara elli va s-llia ma largu idyilli pâradz cata cumu pânâ tora. Ta s-hibâ lucârli limbidz, tu dzâlili ți yinu, pensionarlli ditu sistemlu public va s-aproaki ș-unu documentu ufițialu pritu cari lâ si da hâbari că, iți cumu s-hibâ isapea pi carti, pensia nu va s-hibâ ma ñicâ di cumu u avurâ. Suti di pensionari s-plâmsirâ di naua isapi a pensiiloru, ți, tu minduita a loru, nu aspuni salami kirolu câtu furâ arugaț. Ațelli ți aprukearâ documentili pritu cari s-apufiseaști unâ nauâ isapi ș-au pensii ma ñiț, lipsești sâ știbâ, ama, că va s-armânâ cu pâradzlli di tora, pânâ cându dupâ indexarea a punctului di referinţâ, isapea diznău a pensillei va u antreacâ ațea ți u au tora.

    Perspectivi icunomiți lài?
    România poati s-aibâ, estanu, unâ crișteari icunomicâ di 3,4%, ma ñicâ di cumu s-așteaptâ Chivernisea – feați tâmbihi Consiliul Fiscal. Tu raportul di cathi anu, instituţia independentâ fați tâmbihi, tutnâoarâ, că deficitlu bugetar va s-treacâ tu inșita a anlui di 7% ditu PIB ş-că ari piriclliu ta s-agiungâ la 8 proțenti, anda năulu nomu a pensiiloru, pi ninga crișterli salariale ți s-deadirâ tu sectorlu publicu, va s-ducâ la ma multi pâlteari, niacâțati tu isapi di prota. Reprezentanţâlli a Consiliului Fiscal cundilleadzâ că easti ananghi di politiț ți s-andrupascâ ânvârtușarea fiscal-bugetarâ pi unu kiro di mesi, emu tu ți mutreaști pâradzlli loaț, emu criștearea a gradlui di adunari a poâradzloru.

    TAROM, câtâ iu?
    Compania naţionalâ di transportu aerian TAROM – ți easti țânutâ di Statlu românescu – ş-ñicură, anlu ți tricu, kirerli la 18 miliuni di evradz, di la 55 di miliuni di evradz tu kirolu 2017-2022 ş-poati și s-adarâ pâradz tu 2024, dicara tu aeșțâ añi ditu soni avu kireri di aproapea 300 di miliuni di evradz. Şeflu interimar ali companie, Costin Iordache, dzâsi că restructurarea va s-bitiseascâ estanu, dicara TAROM s-hârsi, tu apriiru, di unu agiutoru di stat ați fu aprukeatu di Comisia Evropeanâ. TAROM vindu, di pțânu kiro, ndrepturli ta s-adarâ călliuri pi aeroportul londonez Heathrow şi lipseaști s-vindâ și patru aeronavi Airbus 318, ta sâ-și modernizeadzâ flota pritu aprikearea di năi aeronavi Boeing 737 MAX 8, ți lipseaști s-agiungâ, tu Românie, anlu ți yini. Fâțearea a bunâ ali companie TAROM s-fați dicara criscu numirlu di pasageri pi aeroporturli româneșțâ.

    România ancupârâ racheti americani
    SUA furâ di câbili s-vindâ câtâ Românie racheti ți s-uidiseascâ cu avioanili F16 – deadi hâbari misiunea diplomaticâ americanâ tu Bucureşti. Prota vindeari easti di vârâ 180 di miliuni di dolari, cu opţiunea s-poatâ s-llia dapoaia ș-alti racheti. Aestâ vindeari agiutâ pidimolu di modernizari a Forţiloru Aeriani Româneșțâ. Rachetili s-uidisescu ș-cu alti aeronavi NATO şi americani, tamamu ș-cu avioanili F35.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Ursula von der Leyen fu aleaptâ diznău

    Ursula von der Leyen fu aleaptâ diznău

    Prezidenta ali CE, Ursula von der Leyen va s-aibâ ti nica 5 añi nai ma marea potisi executivâ dit UE, di cara fu votatâ, gioi, di Parlamentul di Strasbourg, tu prota sesiuni di dupâ alidzerli evroperlamentari. Andruparea di tora fu ma mari di ațea di la protlu mandat, a că forţili ți âlli suntu contra, a extremilor di nandreapta ş-di nastânga, ş-adrarâ ma vârtoasâ prezenţa tu leghislativlu comunitar.

    Candidatura a llei avu unâ goadâ salami, uidisit cu spusa a analișțâlor, dupâ ți Curtea di Justiție ali UE apufusi, cu unâ dzuuâ ninti di alidzeri, că ea nu fu cabaia transparentâ cu duñeaua tu ți mutreaști contractili dit pandemie ti vacținurli anti-Covid-19. Ama, tuti curarâ ghini, dupâ pâzârâpseri multi, ți s-feațirâ pânâ tu tahinima a dzuuâllei di vot/psif, dupâ cum dzâc niscânti sursi politiți.

    Ursula von der Leyen apruche 401 di voturi cu tuti că avea ananghi maș di giumitati plus unu dit tuti ațeali 720. Tu zborlu allei dit Parlamentu, ea zburâ ti unâ Evropâ vârtoasâ și tâxi că va s-adarâ dit industrie şi apârari lucârli di prota tesi. Șefa ali Comisie dzâsi nica unâ oarâ că va s-andrupascâ ma largu Ucraina pi tuti căllurli şi giudică acţiuñili a premierlui maghiar Viktor Orbán ți putea sâ slâgheascâ Uniunea, dupâ vizita a lui ți u adră aoa ș-pțân chiro tu Moscova, anda Ungaria ari prezidențillia ali UE.

    Uidisit cu popularilli, pareia dit cari yini Ursula von der Leyen, majoritatea pro-evropeanâ, pro-Ucraina şi pro-statul di ndreptu dit Parlamentu yilipseaști realitatea a suțietatillei evropeanâ. Programlu ali Ursulâ von der Leyen va s-acațâ tu isapi em politiț di nandreapta, em ațeali di nastânga, și va s-caftâ s-da apandisi a câftărlor a țetâţenilor. Suțial-dimucraţlli, daua parei a majoritatillei, u andrupârâ von der Leyen câțe bâgă tu program politițli suțiali i ațeali ti agriculturâ.

    Cama multili voturi chiruti dit coaliţia aților trei parei majoritari furâ di la Renew. Parlamentarilli româñi a pareillei votarâ ti doilu a llei mandat. Unâ parti di Verdzâ, a că nu suntu tu coaliţie, votarâ ti Ursula von der Leyen, ti furnia că bâgă tu planlu a llei politițli ti fisi ică planlu ti casi lișor te-a loari.

    Lipseaști adrarea ali parei di comisari şi audierea a lor tu PE. Chivernisili a craturlor membri, prit cari și România, va s-lipseascâ s-aspunâ cathi un câti doi candidaţ – unâ mlleari ş-un bârbat – ti posturli di comisari evropeañi, dzâsi șefa a CE. Votlu ti comisie poati s-hibâ tu meslu yizmâciuñi.

    Singura zñie dit dzuua a votlui fu mintearea agresivâ a evroparlamentarlui român Diana Şoşoacâ, datâ nafoarâ dit salâ di dauâ ori ti itia că dânâsi ședinţa. Zñia fu câtiyursitâ di tuti pareili parlamentari, tamam ș-di ațeali radicali i extremisti, şi giudicatâ di evroparlamentarilli româñi că aspardzi imaghinea ali Românie la livel internaţional. Purtaticlu ali senatoari di ma ninti, luyursitâ politițianâ pro-arusâ şi liderâ a partidlui populistu SOS România, fu idyea cu ațel dit Parlamentul di București, ama tu Bruxelles purtaticlu niuidisit ș-câlcarea a nomurlor s-pidipseaști unâșunâ.

    Autor: Mihai Pelin
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • BNR, prognozâ pi scâdeari ti inflaţíi

    BNR, prognozâ pi scâdeari ti inflaţíi

    Dupâ ți tutu anlu ți tricuțâ țânu la 7% rata a toclui referințâ, acâțat tu isapi di ițido bancâ atumțea cându lâ da împrumuturi a clienţâlor – persoani fiziți i companii – Banca Țentralâ di București apufusi tu yinaru, ama ș-tora, tu șcurtu, s-țânâ idyiul livel. Scâdearea a toclui poati s-facâ mași dupâ doi meși arada di scâdeari a inflațillei, dzâsi guvernatorlu ali Bancț Naționalâ a Românillei, Mugur Isărescu. Aesta fu di 6,6% ru meslu di ma nâpoi a anlui ți tricu, ama alină tu yinaru la 7,4%, anda pârmâtiili alimentari sâ scumpirâ cu 5,6%, ațeali nialimentari cu 7,3%, iara servițiili cu 10,9%, uidisit cu datili a Institutlui Național di Statisticâ. Criștearea ditu protlu mesu a anlui 2024 nu lo pi canâ dinapandica. Fu antițipatâ di analișțâ și spusâ dapoaia di BNR: rata di cathi anu a inflațillei va s-creascâ tu yinaru și va s-ahurheascâ dapoaia preayalea ta sâ scadâ, ama tu unu ritmo ayalnicu, ma s-fâțemu biani emu cu anlu 2023, emu cu luyurserli di ma ninti, dzâțea tu ahurhita a anlui experțâlli ali Bancâ Țentralâ.


    “Criștearea va s-hibâ antrenatâ di fâțearea ma mari și bâgarea, tu yinaru, a niscântor taxi și-impoziti indirecti cu scupolu ta s-facâ ma vârtosu bugetlui”, dâdea tu șteari comunicatlu BNR mutrindalui apofasea di politicâ monetarâ ditu yinaru, anda scâdearea ți va s-facâ dapoaia a toclui ali inflațíi va s-aibâ ca resorturi mări factori ți țân di “efecti di thimellu dezinflaționisti ș-corecții descendenti/ți s-ducu ânghiosu a cotațiilor a materiilor primi agroalimentari ș-a cotațillei a naftâllei, cata cum ș-dinamica pi discrișteari a pâhadzloru a importurlor”.


    Banca Naţionalâ a Românillei ş-actualiză pi lișoarâ scâdeari, pânâ la 4,7%, prognoza tu ți mutreaști livellu a inflaţillei tu bitisita aluștui anu ş-anticipeadzâ ti bitisita a anlui 2025 unâ valoari di 3,5 proțenti, dirmi la limita superioarâ a intervalului mutritu di BNR. Guvernatorlu Mugur Isărescu dzâsi că ari, ama, unâ seríi di factori interni ş-externi ți potu s-bagâ amprenta/vula pi evoluţia a inflaţillei, iara pritu nai ma di simasíi suntu politica fiscalâ, crișterli salariali ș-efectili a bâgarillei tu practichíi a nomlui a pensiilor, ama ş-evoluţiili ligati di ațeali dauâ conflicti militari ți s-facu tora, ditu Ucraina ș-Fâșia Gaza.


    Di Bruxelles, Comisia Evropeanâ mindueaști că politica monetarâ a Românillei va s-armânâ restrictivâ estan şi-că va s-relaxeadzâ mași preaayalea, dinâoarâ cu scâdearea a presiuñloru inflaţionisti. Executivlu comunitar mindueaști că, cu tuti crișterli ți s-feațirâ tu ahurhita a anlui, di itia a criștearillei a niscântor taxi, pâhadzlli va sâ scadâ tu 2024. Uidisitu cu previziuñlli icunomiți di iarnă, scoasi tu padi gioi, executivlu comunitar s-aşteaptă, estan, la unâ crișteari icunomicâ ti România cama scâdzutâ dicum u minduia tu toamnâ, di 2,9% andicra di 3,1 procenti.



    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Mirela Biolan Sima