Radio România Internațional

Tag: Comisia juridica

  • Comisia jurididcă a votat Raportul proiectului privind carantinarea și izolarea

    Comisia jurididcă a votat Raportul proiectului privind carantinarea și izolarea

    Comisia juridică a Senatului a votat joi seara, în unanimitate, raportul proiectului de lege privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, după mai multe zile de dezbateri-maraton, care au început vinerea trecută şi s-au finalizat joi.

    Membrii comisiei au finalizat, centralizat, corectat, actualizat toate articolele, amendamentele din cuprinsul acestui raport. (…) Potrivit Regulamentului Senatului, raportul cu amendamentele admise şi respinse va fi publicat cât mai curând pe site-ul Senatului României şi, în scurt timp, vom relua şedinţa plenului Senatului pentru exercitarea votului final asupra proiectului de lege, a precizat vicepreşedinta comisiei, senatoarea PNL Iuliana Scântei,

    Documentul prevede că: izolarea poate fi dispusă pe durată limitată, în mod nediscriminatoriu şi proporţional cu situaţia de fapt care o determină. Izolarea pentru un pacient bolnav minor se dispune într-o primă fază la domiciliul aparţinătorului sau într-o locaţie declarată de acesta, au mai decis senatorii jurişti.

    În ceea ce priveşte izolarea minorului într-o unitate sanitară sau într-o locaţie alternativă, aceasta se instituie potrivit reglementărilor legale în vigoare. Aparţinătorul minorului, întrucât trebuie să stea cu el, este supus măsurii carantinei, în temeiul prezentei legi, dacă măsura izolării nu i se aplică, a precizat Iuliana Scântei.

    Ministerul Sănătăţii va fi obligat să creeze un corp al voluntarilor pentru situaţii de urgenţă la care statul să poată apela când e nevoie.

  • Proiect privind evaziunea fiscală

    Proiect privind evaziunea fiscală

    Deputaţii
    români din Comisia Juridică au aprobat un amendament la proiectul de modificare
    a legii pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale     care a provocat
    controverse. Amendamentul prevede că persoanele acuzate de evaziune fiscală ar
    putea scăpa de urmărire penală dacă vor achita prejudiciul produs     prin comiterea
    faptei. Măsura poate fi aplicată o singură dată dacă, în cursul urmăririi
    penale sau până la primul termen de judecată, inculpatul acoperă integral
    prejudiciul produs prin evaziune, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se
    adaugă dobânzi şi penalităţi.


    Ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, spune că
    susţine orice măsură europeană care urmăreşte recuperarea prejudiciilor
    deoarece, în ultimii ani, statul s-ar fi dovedit a fi o structură care luptă
    împotriva oamenilor de afaceri şi acest lucru trebuie să înceteze. Tot el a
    anunţat că Guvernul va prezenta, până la sfârşitul anului, o serie de acte
    normative prin care să fie adoptată şi în România o practică europeană în acest
    domeniu.


    Eugen Teodorovici: Noi avem aprobat în guvern un memorandum
    pentru a discuta într-un cadru mai larg cu ministrul de finanţe, cel de justiţie
    şi cu toate celelalte structuri implicate în partea de evaziune fiscală, pentru
    că până la final de an 2018 trebuie să prezentăm pe masa guvernului un proiect
    de modificare a unor acte normative care se referă la evaziunea fiscală; scopul
    este acela de a aduce practica din statele europene avansate în România, adică
    statul să urmărească recuperarea unor prejudicii şi nu neapărat închiderea unor
    companii, trimiterea în închisoare a acelor acţionari sau nu numai.


    În Comisia Juridică, singurele voturi
    împotriva amendamentului au aparţinut USR, care consideră că astfel de măsuri
    nu pot fi luate fără un studiu de impact. Deputatul USR, Stelian Ion, nu exclude sesizarea Curţii Constituţionale în cazul în
    care proiectul va fi adoptat în această formă şi explică de ce formaţiunea sa are
    obiecţii.


    Stelian Ion: Neavând un astfel de fundament, tot ceea ce
    facem acum se poate considera că este în folosul anumitor persoane, se poate
    considera că este făcut după ureche, neprofesionist şi nu putem gira un astfel
    de demers. Se înlocuieşte posibilitatea diminuării limitelor de pedeapsă pentru
    achitarea integrală până la primul termen de judecată, cum este în prezent, se
    înlocuieşte această posibilitate cu renunţarea obligatorie la urmărirea penală.
    Este o viziune de optică penală. Este ea o oportună acum? Nu cumva ea dă
    naştere unei accentuări a fenomenului de infracţionalitate pe acest domeniu al
    evaziunii fiscale?    .


    Analiştii sunt de acord că nivelul ridicat al
    evaziunii fiscale, situat undeva spre 30% din PIB    , reclamă măsuri urgente de
    combatere. Ei se întreabă, însă, dacă este corect ca Fiscul să-i blocheze
    conturile unui contributor obişnuit pentru datorii de câţiva lei, în vreme ce
    evazioniştii care încearcă să ascundă milioane pot scăpa de acuzaţiile penale.

  • Retrospectiva săptămânii 30.04-06.05.2017

    Retrospectiva săptămânii 30.04-06.05.2017

    Decizie a CCR privind persoanele condamnate şi ocuparea funcţiilor
    din guvern şi ministere


    Curtea
    Constituţională a României (CCR) a respins, joi, ca inadmisibilă, sesizarea
    Avocatului Poporului referitoare la articolul care interzice persoanelor
    condamnate să fie membri ai Guvernului. Curtea a
    constatat că, în esenţă, motivele invocate în sesizare, depusă la începutul
    anului, constituie atât probleme de aplicare şi interpretare a legii de către
    autorităţile publice competente, cât şi aspecte de legiferare ce intră în
    competenţa Parlamentului. Legea 90 din 2001, referitoare la organizarea şi funcţionarea Guvernului
    şi a ministerelor, prevede că pot fi membri ai Executivului doar persoanele
    care nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în situaţie de
    incompatibilitate. CCR a fost sesizata după ce, în baza acestei legi,
    preşedintele Camerei Deputaţilor şi liderul PSD, Liviu Dragnea, nu a putut fi
    desemnat în funcţia de premier, chiar dacă
    formaţiunea pe care o conduce a câştigat alegerile din decembrie 2016. Dragnea
    este condamnat la doi ani de închisoare cu
    suspendare în dosarul fraudării votului la referendumul din 2012 de demitere a
    preşedintelui de atunci, Traian Băsescu. Liviu Dragnea a declarat, însă, că
    decizia Curţii nu-i influenţează cariera politică.


    Proiectul guvernamental al
    legii graţierii


    Comisia juridică
    din Senatul României a revenit, joi,
    asupra votului dat cu o zi înainte şi a respins toate amendamentele la proiectul
    guvernamental al legii graţierii prin care unele fapte de
    corupţie ar fi putut intra sub incidenţa acestei legi. Potrivit amendamentelor adoptate miercuri, darea şi luarea
    de mită şi traficul de influenţă se numărau printre faptele ce ar fi fost
    graţiate sub rezerva achitării prejudiciului. Sute de oameni au protestat, la
    Bucureşti, în faţa Guvernului, dar şi în alte mari oraşe ale României, faţă de
    aceste amendamente. Manifestanţii au scandat împotriva clasei politice, acuzând
    corupţia acesteia. Guvernul, cel care a iniţiat proiectul legii graţierii,
    precum şi preşedintele Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea, s-au declarat
    împotriva graţierii faptelor de corupţie. Dragnea a anunţat că proiectul legii graţierii,
    care în forma finală nu va cuprinde graţierea faptelor de corupţie, va fi
    tranşat în cadrul unui Comitet Executiv Naţional al PSD.Legea graţerii este văzută de iniţiatori ca o posibilă
    soluţie la supraaglomerarea din penitenciare. CEDO a cerut autorităţilor de la
    Bucureşti să pună la punct un plan de măsuri în vederea ameliorării condiţiilor
    din închisori.


    Vizita premierului Sorin Grindeanu în Israel


    Premierul Sorin
    Grindeanu a declarat, joi, la Ierusalim, într-o conferinţă de presă comună cu
    omologul său israelian, Benjamin Netanyahu, că România rămâne fermă în
    sustinerea luptei împotriva terorismului. El
    a apreciat căatacurile teroriste din Europa sunt alarmante şi a amintit că printre
    victimele acestora s-au numărat şi cetăţeni români. Pe de alta parte, in
    contextul în care cele două state au relaţii dipomatice de aproape 70 de ani,
    premierul Grindeanu a spus că Israelul este cel mai apropiat aliat şi partener
    al României din regiune La rândul său, Netanyahu a subliniat că vizita
    omologului său este o continuare a marii prietenii dintre cele două state. Cu ocazia vizitei, au fost
    semnate două documente bilaterale: o declaraţie de intenţie privind reducerea
    tarifelor internaţionale de roaming şi o declaraţie comună privind cooperarea
    în domenii precum transportul de energie electrică şi gaze naturale, cercetare,
    dezvoltare şi inovare, tehnologii înalte şi investiţii. Agenda oficialului
    român a mai inclus discuţii cu preşedintele Reuven Rivlin şi o vizită la
    Memorialul Martirilor şi Eroilor Holocaustului Yad Vashem, din Ierusalim. În
    Israel, premierul român a reiterat, pe de altă
    parte, angajamentul Executivului de la Bucureşti pentru înfiinţarea unui Muzeu
    de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului.


    Pregătiri pentru preşedinţia română a
    Consiliului UE, din 2019


    Ministerul de Externe de la Bucureşti a
    organizat, în această săptămână, o conferinţă privind preşedinţia română a
    Consiliului Uniunii Europene, din primul semestru al anului 2019. România are şansa de a aduce un suflu
    nou, dinamic, care să contribuie la renaşterea proiectului european în perioada
    exercitării mandatului său la Preşedinţia Consiliului UE, a afirmat premierul
    Sorin Grindeanu în mesajul transmis participanţilor la conferinţă. Şeful
    diplomaţiei române, Teodor Meleşcanu a anunţat că în perioada în care va deţine
    preşedinţia Consiliului UE, Bucureştiul va acţiona pentru accelerarea
    integrării statelor din Balcani şi va organiza un summit pe tema
    Parteneriatului estic. Ministrul afacerilor europene, Ana Birchall, a precizat
    că preşedinţia UE este un proiect naţional pentru România şi că, deşi va avea
    mandatul într-o perioadă complicată, provocarea poate fi transformată în
    oportunitate.


    Românii, fără vize în Canada


    De la 1 mai 2017, cetăţenii români şi bulgari care au avut în
    ultimii zece ani viză pentru Canada sau au în prezent viză pentru SUA pot
    călători în Canada doar completând un formular pentru autorizaţie de călătorie.
    Acest lucru a devenit posibil în urma aprobării de către Parlamentul European,
    în februarie, la Strasbourg, a acordului de liber schimb cu Canada – CETA.
    Aceasta este prima etapă a liberalizării vizelor pentru români şi bulgari.
    Potrivit acordului încheiat de Executivul de la Bucureşti cu Guvernul Canadei,
    de la 1 decembrie 2017 va fi eliminat
    total regimul de vize, pentru toţi cetăţenii români.

  • Justiţie, justiţiabili, politicieni

    Justiţie, justiţiabili, politicieni

    Omul forte al guvernării, preşedintele PSD şi al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, nu şi-a acuns dezamăgirea faţă de modul în care a acţionat până acum Comisia Juridică a Senatului în dosarul graţierii pedepselor pentru fapte de corupţie. El a anunţat şi că situaţia preşedintelui acesteia, social-democratul Şerban Nicolae, va fi tranşată de conducerea partidului. Miercuri după-amiază, senatorii jurişti adoptaseră amendamentele propuse de Nicolae, de colegul său Liviu Brăiloiu şi de fostul şef al statului, actualul senator popular (în opoziţie) Traian Băsescu, privind graţierea condamnaţilor pentru fapte de corupţie.



    Miercuri seara, mii de români au ieşit, prompt, din nou, în stradă, la Bucureşti şi în marile oraşe din provincie, pentru a protesta faţă de corupţia clasei politice, deopotrivă de stânga sau de dreapta, la putere sau în opoziţie. Astfel că, a doua zi, în aceeaşi comisie condusă de Nicolae s-a dat un vot nou, prin care s-au respins propunerile de graţiere a unor infracţiuni precum darea sau luarea de mită, traficul şi cumpărarea de influenţă. Au optat pentru corectarea votului iniţial PNL, USR şi UDMR şi s-au abţinut reprezentanţii coaliţiei guvernamentale PSD-ALDE. Faptul că Şerban Nicolae încă nu şi-a dat demisia afectează grav şi imaginea PSD, şi respectul pe care el personal încă îl mai avea din partea colegilor – a judecat, pe Facebook, fostul premier social-democrat Victor Ponta, azi în afara cercului de la vârful partidului. Protagonistul acestui episod, pe care comentatorii îl califică drept tipic pentru amatorismul, inconsecvenţa şi confuzia din Parlament, a încercat să se explice.



    Şerban Nicolae: “Exact cum s-a luat decizia de ieri, aşa s-a luat decizia astăzi, prin aceleaşi mijloace democratice, ceea ce arată că nu au fost niciun fel de încrâncenare, niciun fel de decizie politică prestabilită. Ne-am abţinut toţi pentru că nu eram de acord cu procedura. Am supus-o la vot regulamentar, dar nu ne-am schimbat votul. Nu era niciun fel de altă influenţă. Ieri am votat pentru acele amendamente, astăzi am votat abţinere în sensul că nu am dorit să participăm la un vot pentru sau contra faţă de această procedură de repunere la vot a unor amendamente deja adoptate. Asta este tot!”



    Deşi propunerea de amendament i-a fost respinsă, Băsescu, în schimb, a rămas consecvent în pledoaria lui privind graţierea persoanelor condamnate pentru abuz în serviciu: “La noi problema abuzului în serviciu a fost tratată abuziv. Mă uit la raportul ultim al doamnei şefe a DNA, care spunea că are 2.150 de dosare legate de abuz în serviciu. În acelaşi timp, mă uit şi în Europa. Nu cred că în toate statele membre din Uniunea Europeană găsim 50-100 de dosare. Noi avem 2.150 în lucru. Este evident că avem, şi a demonstrat şi Curtea Constituţională, o aplicare defectuoasă.”



    Tot joi, Curtea Constituţională a respins cu majoritate de voturi, ca inadmisibilă, sesizarea Avocatului Poporului referitoare la articolul de lege care interzice persoanelor condamnate penal să fie membri ai guvernului. E tocmai legea care-i blocase liderului social-democrat Liviu Dragnea accesul la şefia Executivului, în pofida victoriei categorice a partidului său la alegerile legislative din decembrie 2016. Anul trecut, el a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru încercarea de a frauda votul de la la referendumul din 2012 privind demiterea lui Băsescu din funcţia de preşedinte.



    Decizia Curţii, spune Dragnea: “Nu-mi schimbă cu nimic nici atitudinea, nici cursul vieţii, nici activitatea politică, nici acţiunea politică. Avem un prim-ministru pe care eu îl susţin şi un guvern pe care îl susţin. Nu e o decizie pentru mine.” Prompt consemnate de presa internaţională, evoluţiile de la Bucureşti dovedesc, potrivit acesteia, că lupta dintre partea curată a societăţii româneşti şi responsabilii politici cu standarde morale joase continuă fără răgaz.

  • Consiliul Economic şi Social: aviz negativ pentru modificarea Legii 41

    Consiliul Economic şi Social: aviz negativ pentru modificarea Legii 41

    Consiliul Economic şi Social a dat aviz negativ proiectului de modificare a legii de funcţionare a societăţilor publice de radio şi televiziune. Raportul Consiliului arată că propunerea legislativă nu identifică o soluţie economică, financiară sau organizatorică menită să rezolve situaţia financiară critică a TVR.



    Sursa citată susţine că iniţiativa vizează atât funcţionarea TVR, cât şi a Societăţii Române de Radiodifuziune, instituţii care se află în situaţii fundamental diferite din punct de vedere al echilibrului financiar şi al performanţei editoriale. Astfel, modificările propuse pot afecta activitatea Radioului public, lider de piaţă, cu o activitate profitabilă, echilibrat funcţional şi financiar.



    Pe de altă parte, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor a formulat un aviz favorabil asupra propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. Avizul va fi înaintat Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masa, care va dezbate pe fond iniţiativa legislativă.



    În context, copreşedintele PNL, Vasile Blaga, crede că situaţia Televiziunii Române trebuie rezolvată în condiţiile actualei legi de funcţionare. El crede că Guvernul, Parlamentul şi sindicatele trebuie să colaboreze, pentru a găsi o soluţie în cazul TVR:



    “Pe actuala lege să fie numit un consiliu de administraţie care, într-o lună de zile, să vină cu propuneri pe care să le discutăm pentru a găsi soluţii şi să ajungem la concluzia – sigur, printr-o nouă lege – ca politicul să nu mai intervină în această instituţie. Dar teorii am auzit, de închis, reînchis. Astea nu pot fi luate în considerare, pentru că situaţia va fi şi mai complicată, pentru că sunt contracte colective de muncă, trebuie discutat şi cu sindicatele. Tocmai asta este. Parlamentul nu are dreptul să stea deoparte, să fie laş”.