Radio România Internațional

Tag: Comisia parlamentara

  • Codul de Procedură Civilă adoptat de Senat

    Codul de Procedură Civilă adoptat de Senat

    De aproape un şi jumătate, perseverenţa cu care coaliţia guvernamentală
    PSD-ALDE încearcă să schimbe codurile penale şi legile de funcţionare a
    justiţiei e acuzată virulent de opoziţia de dreapta, de societatea civilă şi de
    presă drept o tentativă de stopare a luptei anticorupţie şi de subordonare a
    magistraţilor. Prin comparaţie, legislaţia civilă provoacă mult mai puţine
    pasiuni în dezbaterile publice de la Bucureşti. Marţi, plenul Senatului a votat,
    în calitate de primă cameră sesizată, un nou Cod de Procedură Civilă, după ce
    documentul primise, săptămâna trecută, aviz favorabil în Comisia parlamentară specială
    privind Legile Justiţiei. Preşedintele acesteia, fostul ministru
    social-democrat al Justiţiei, Florin Iordache, sublinia că, pe baza deciziilor
    Curţii Constituţionale şi a propunerilor formulate de Consiliul Suprem al Magistraturii,
    Parchetul General, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi asociaţiile
    profesionale ale magistraţilor, au fost modificate nu mai puţin de 110 articole,
    adică o cincime din totalul prevederilor din Codul de Procedură. Graţie acestor
    schimbări, spun parlamentarii jurişti, justiţia ar putea deveni un mediu pe
    care cetăţenii să-l perceapă drept mai puţin ostil.

    Astfel, procesele civile
    vor putea fi mai scurte. A fost, de asemenea, eliminată obligativitatea
    asistării petenţilor care vor să facă recurs de către un avocat sau un
    consilier juridic. Potrivit avocaţilor, o altă modificare importantă este cea
    care vizează obligativitatea de a fi înregistrată depoziţia şi tot ceea ce
    spune un martor în timpul unui proces, fără ca aceste declaraţii să mai treacă
    prin aşa-numitul filtru al judecătorului. Modificarea Codului de Procedură
    Civilă a fost aprobată cu 72 de voturi, de la PSD şi ALDE, precum şi de la UDMR,
    care e asociată cu Puterea printr-un protocol de colaborare parlamentară. Din opoziţie,
    doar şase senatori au voat împotrivă, iar 27 au preferat să se abţină.

    Potrivit USR, noile prevederi ale Codului dezavantajează
    cetăţenii în procesele legate de protecţia consumatorilor şi îi pun în
    dificultate pe cei care au credite la bănci. Aceştia ar urma să intenteze un
    proces separat dacă vor să conteste ceea ce consideră a fi clauze abuzive incluse
    în contractele de împrumuturi bancare.În presă,comentatorii subliniază importanţa modificărilor aduse Codului de
    Procedură Civilă, fiindcă prevederile acestuia sunt de foarte larga
    aplicabilitate. Practic, explică ei, este vorba despre orice litigiu aşa-zicând nepenal -
    contencios, dreptul familiei, dreptul muncii, drept comercial etc.Iniţiativa legislativă adoptată de Senat urmează
    să fie dezbătută din nou în Comisia specială pentru legile justiţiei, apoi va
    intra la vot în plenul Camerei Deputaţilor, for decizional pentru acest
    proiect.

  • Dosarul Roşia Montană

    Dosarul Roşia Montană

    Acum o luna, Parlamentul roman a infiintat o comisie speciala insarcinata cu analiza proiectului de lege privind exploatarea zacamintelor aurifere de la Rosia Montana. Exploatarea este una dintre cele mai controversate, din cauza impactului extractiei cu cianuri asupra mediului. Acesta este, de fapt, principalul motiv pentru care deschiderea minei de catre compania canadiana Gold Corporation a fost blocata, ani buni, de autorităţile romane, care nu au acordat avizul de mediu.



    In incercarea de a stabili adevarul si de a media intre sustinatorii si inamicii proiectului, Comisia parlamentara a efectuat o serie de audieri la care au participat specialisti din mediu, geologie, minerit, cultura si economie. Incepand de astazi, Comisia dezbate pe articole Proiectul de lege privind Rosia Montana depus la Parlament, document final care ar urma sa reglementeze exploatarea aurifera din Carpatii Apuseni. Comisia l-a audiat, marti, pentru a doua oară, pe ministrul marilor proiecte, Dan Şova. El a trebuit să răspundă mai multor intrebari, de la respectarea normelor de protecţie a mediului şi protejarea obiectivelor arheologice, până la reglementarea exproprierilor în zonă. Şova a prezentat avantajele economice ale noului proiect de la Roşia Montană, în comparaţie cu vechia propunere si a dat asigurari ca statul român va supraveghea exploatarea aurifera.



    Fostul ministru al mediului din partea UDMR, Attila Korodi, i-a atras, insa, atentia ca guvernul nu se sprijină pe date certe, ci doar pe cele furnizate de Roşia Montană Gold Corporation. Korodi a subliniat ca, în ciuda celor afirmate de compania canadiană, metoda de cianurare a întregului zăcământ nu este folosită niciunde în Europa.



    La randul lui, senatorul PNL, Dumitru Popescu Dian, al carui partid contesta proiectul de lege desi e opera unui executiv din care face parte, a reprosat guvernului faptul că, prin acest proiect, o companie privată va putea face exproprieri. In opinia sa, acesta reprezinta un precedent periculos.



    In replica, ministrul Sova a declarat ca exproprierea se va face numai prin hotărâre de guvern si ca motivul pentru care compania privata a fost delegata să facă exproprieri este ca actioneaza mai eficient decat administratia publica. Sova mai spune ca nicio decizie nu va fi luată în companie fără acordul părţii române şi că nu există niciun pericol de pierdere economică.



    In cateva zile, se aşteaptă finalizarea raportului comisiei speciale si prezentarea sa în Parlamentul de la Bucuresti.