Radio România Internațional

Tag: comisie de ancheta

  • Pandemie şi informarea populaţiei

    Pandemie şi informarea populaţiei

    După relaxarea etapizată a restricțiilor impuse pentru limitarea
    răspândirii coronavirusului, România se confruntă, în ultima perioadă, cu o creștere
    îngrijorătoare a numărului de infectări. Ca urmare, spitalele care primesc
    bolnavi de COVID-19 încep să se aglomereze, având din ce în ce mai puține
    locuri disponibile la terapie intensivă pentru cazurile grave. O recentă
    hotărâre a Curții Constituționale a invalidat legislația prin care se impunea
    carantina și izolarea în perioada stării de urgență sau de alertă, ceea ce a
    condus la un val de externări la cerere a bolnavilor, sporind riscul
    transmiterii virusului.


    Chiar dacă guvernul liberal a venit cu un nou act
    normativ în domeniu, acesta așteaptă validarea parlamentului dominat de
    opozitia social-democrată. Se manifestă și o rezistență crescută a populației
    în a respecta regulile de securitate sanitară, iar autoritățile par a se fi
    relaxat și ele în ceea ce privește controalele și amenzile pentru încălcarea
    acestora. În aceste condiţii, medicul epidemiolog Adrian Marinescu, de la Institutul
    Matei Balş din București, spune că este nevoie de o mai bună
    informare pentru ca oamenii să înţeleagă de ce este nevoie de internare şi de
    izolare:

    Cred că de multe ori comunicarea e
    importantă şi felul în care se pune problema şi cum vin aceste informaţii.
    Vorbim de o boală infecto-contagioasă, asta e clar, care se transmite foarte
    uşor şi pentru care trebuie să existe nişte reguli precise. Ar trebui să ştim
    foarte clar că în momentul în care o persoană este diagnosticată pozitiv, chiar
    dacă e asimtomatică, ea poate să transmită în familie, în momentul în care are
    un contact prelungit, sau la locul de muncă. Deci, e clar că trebuie să existe
    noţiunea de izolare. Că izolarea apare în primă fază în spital, pentru a urmări
    evoluţia pacientului, şi că autoizolarea continuă la domiciliu, sigur că aici
    sunt lucruri care ţin de fiecare situaţie în parte, dar e clar că trebuie să
    existe noţiunea de izolare, pentru a nu transmite mai departe, pentru că altfel
    este efectul de domino, pe care îl vedem cumva.


    O situație deosebită
    a apărut la Galați unde la Spitalul de Urgenţă din oraș au fost
    restricţionate toate internările, după ce săptămâna trecută a fost identificat
    un focar de coronavirus, iar numărul angajaţilor testaţi pozitiv a trecut de
    50. Pacienţii cu rezultate negative la Covid-19 şi cu stare generală stabilă
    din secțiile în care s-au descoperit infectări au fost externaţi, iar cei care
    necesită tratament sau cronici au fost transferaţi către alte secţii. Pacienţii
    cu rezultate pozitive care necesitau tratament au fost transferaţi către
    spitale suport, astfel că s-a putut efectua dezinfecţia zonelor afectate.


    În
    prezent, în spital mai sunt internaţi doar aproximativ 400 de pacienţi, în
    condiţiile în care capacitatea totală este de 1.200 de paturi, spune purtătorul
    de cuvânt al unității medicale, pentru postul public de radio. Marți, în
    parlament și-a început activitatea o comisie de anchetă privind achiziţiile şi
    gestionarea stării de urgenţă de către guvern. S-a decis, între altele, să se
    trimită adrese mai multor ministere şi să se solicite guvernului detalii
    referitoare la înfiinţarea Grupului pentru Comunicare Strategică. Comisia vrea
    să adune și mărturii de la cetăţenii care au venit în ţară în timpul pandemiei
    și de la cei care au fost în carantină sau internaţi.

  • Despre muncitorii sezonieri din Germania

    Despre muncitorii sezonieri din Germania

    Zeci de români au protestat, marți, la Consulatul României de la Bonn, acuzând că, după ce au muncit în agricultură, în Germania, au fost plătiţi foarte puțin sau deloc. Oamenii au reclamat că nu au cu ce să revină în România. Această situație problematică este doar una din multe altele, extrem de diverse. În plină pandemie de Covid-19, numeroși români au ales să părăsească țara pentru a munci peste hotare, în special în agricultură.


    Germania este doar una din destinațiile lor vest-europene. În noaptea de 8 spre 9 aprilie, de pildă, în plină stare de urgență în România, circa 2 mii de oameni au plecat la cules de sparanghel german. Odată ajunși acolo, ei s-au plâns de condiții grele de viață și de muncă. Nu s-a lămurit nici până astăzi dacă plecarea oamenilor a fost înlesnită de autorități sau dacă mii de persoane s-au organizat pe cont propriu cu autobuze și avioane charter şi au plecat, într-o singură noapte, de la Suceava, aflată în carantină, tocmai în Germania! În plus, fără respectarea măsurilor de protecţie şi cu documente încheiate individual, nu prin agenţii de plasare.


    Audiată, deja, săptămâna trecută, în Parlamentul de la București, alături de ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Muncii Violeta Alexandru a discutat, la începutul acestei săptămâni, la Berlin, cu omologul federal, Hubertus Heil, și cu ministrul german al Alimentaţiei şi Agriculturii, Julia Klockner. Violeta Alexandru i-a încurajat pe lucrători să facă sesizări când le sunt încălcate drepturile. Iar Hubertus Heil a recunoscut că infecţia în masă, precum cea din unele abatoare germane unde lucrează români, este inacceptabilă, că îl ruşinează chiar, muncitorii români trebuind să aibă acelaşi drept la protecţie socială, securitate şi sănătate în muncă ca cei germani. Miniștrii Alexandru și Heil au semnat o declaraţie comună de intenţie privind intensificarea cooperării în domeniul pieţei muncii şi al politicilor sociale.


    În paralel, la București, conducerea Parlamentului a aprobat, la iniţiativa social-democraţilor din Opoziție, înfiinţarea unei comisii de anchetă care să investigheze eventuale nereguli în legătură cu deplasarea lucrătorilor sezonieri în străinătate în plină pandemie. România este principalul furnizor de sezonieri pentru agricultura statelor europene occidentale, ceea ce a declanșat, în această perioadă delicată, o amplă operațiune de lobby a organizațiilor patronale din țările respective pe lângă Guvernele lor, apoi demersuri diplomatice ale autorităților occidentale pe lângă Executivul român. Astfel că, pe fondul interzicerii curselor aeriene din România către numeroase state din Uniunea Europeană, în jur de 30 de mii de lucrători români s-au aflat printre puţinii care au continuat să se deplaseze în Vest, pentru a lucra în agricultură.

  • Jurnal românesc – 03.06.2019

    Jurnal românesc – 03.06.2019

    După vizita de
    stat, pastorală şi ecumenică pe care a făcut-o în România, Papa Francisc s-a
    declarat impresionat de frumuseţile ţării şi a vorbit despre acest lucru într-o
    conferinţă de presă în avionul cu care a călătorit înapoi, spre Vatican.
    Suveranul Pontif s-a referit la românii care lucrează în străinătate, mulţi
    dintre ei departe de familii. Papa a spus că îşi doreşte să se rezolve această
    situaţie care nu depinde numai de România, ci şi de societatea de consum în
    care trăim. Anterior, după întâlnirea cu oficialitaţile de la Bucureşti şi cu
    societatea civila, Papa Francisc a adus un omagiu sacrificiului fiilor şi
    fiicelor României care, prin cultura lor, prin patrimoniul valorilor şi al
    muncii lor, îmbogăţesc ţările în care au emigrat, iar prin roadele eforturilor
    lor, îşi ajută familiile rămase în patrie.


    Înfiinţarea unei
    comisii de anchetă privind votul din diaspora la scrutinul din 26 mai este unul
    dintre subiectele agendei parlamentare din această săptămână.     O solicitare în
    acest sens a fost făcută de deputaţii opoziţiei. Parlamentarii PNL, USR, PMP şi
    ai Partidului Pro România subliniază că trebuie clarificate, între altele,
    circumstanţele în care a fost stabilit un număr de secţii de votare care s-a
    dovedit insuficient şi stabiliţi responsabilii pentru organizarea defectuoasă a
    scrutinului.

    PNL şi USR cer, totodată, deblocarea proiectului de lege privind
    extinderea votului prin corespondenţă la alegerile prezidenţiale. Documentul
    legislativ figurează săptămâna aceasta pe agenda Comisiei de Administraţie din
    Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.

    Amintim că un număr foarte mare de români din
    străinătate nu au putut vota la alegerile europarlamentare şi la referendumul
    pe teme de justiţie, potrivit lor, din cauza organizării slabe a autorităţilor
    române. Teodor Meleşcanu şi-a cerut scuze faţă de românii din diaspora
    care nu au putut să-şi exercite dreptul la vot sau care au fost obligaţi să
    stea la coadă ore întregi pentru a putea vota.


    În perioada 31
    mai – 2 iunie, secretarul de stat Victor Alexeev s-a aflat într-o vizită de
    lucru în Serbia,     context în care oficialul MRP a participat la mai multe
    evenimente organizate de comunitatea românească din teritoriu și a avut
    întrevederi cu reprezentanți ai autorităților locale în vederea consolidării
    relațiilor româno-sârbe. Tema principală de discuție a reprezentat-o
    organizarea unor mese rotunde cu primari din România și Serbia. Secretarul de
    stat a luat parte la evenimentul de deschidere a proiectului Cursuri de limba
    română cu elemente de cultură si civilizație. Ziua Limbii Române. Suflet de
    român. Victor Alexeev a discutat cu membrii proiectului, cu elevii înscriși la
    aceste cursuri, precum și cu părinții lor.


    În Italia s-a
    deschis şcoala românească a Parohiei Ortodoxe Sfântul Simeon şi Sfânta Ana în
    prezenţa elevilor, a credincioşilor şi a comunităţii românilor din regiunea
    Abruzzo.     De activitățile și cursurile acestei școli pot beneficia toții copiii
    și tinerii români și moldoveni cu vârste cuprinse între 4 și 17 ani proveniți
    din medii diferite (din punct de vedere cultural, financiar, etnic și religios)
    din cadrul comunității din Pescara, precum și părinții acestora.

    Activitățile
    dedicate adolescenților vor fi centrate în jurul a patru arii de interes:
    identitate spiritual-religioasă; limba română prin povești și poezii; tradiții
    și obiceiuri românești și dezvoltare civică. Lucrările de construcție la școala
    și biserica românească au început în iulie 2017, acesta fiind de fapt și primul
    edificiu al comunității românești din regiunea Abruzzo și al șaptelea de pe
    teritoriul italian. Proiectul Şcoala Românească din Pescara se derulează până
    pe 23 iunie şi este realizat cu sprijinul Ministerului pentru Românii de
    Pretutindeni.