Radio România Internațional

Tag: comisioane

Onorarii şi taxe notariale

Taxele notariale în România variază
în funcție de felul actului notarial și complexitatea acestuia şi este compusă
din onorariul notarului și taxele sau impozitele datorate
statului de către client.

Dacă
ne referim la onorariul notarului,
vorbim de acele acte care se taxează cu onorariu fix și acte
care se taxează cu onorariu gradual și procentual la valoarea determinată sau
determinabilă a obiectului lor.

Pe lângă onorariul notarului și
TVA-ul aferent acestuia, la biroul notarial se achită și alte diverse taxe, cum
ar fi impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din
patrimoniul personal.

Aşadar, pentru consultații,
declarații, procuri, copii legalizate, legalizări de semnătură, diverse
acte/contracte considerate fără valoare, onorariul notarului este fix. Pentru
contracte de vânzare imobiliară și mobiliară, cesiune, schimb, împrumut,
ipotecă, etc și pentru succesiuni, onorariul se calculează gradual, în
procente, conform baremelor și formulelor reglementate de Ordinul Ministrului
Justiţiei (OMJ). De
menţionat că, începând de anul trecut, nu se mai percepe impozit pe
venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal
pentru tranzacţiile imobiliare care au o valoare sub 450.000 lei. Prin urmare,
vânzătorul unui imobil nu va mai plăti impozit statului dacă bunul vândut are o
valoare mai mică de aproximativ 100.000
euro.

Legislația prevede scutirea unor
acte și proceduri de la onorariul notarial, precum și reduceri care pot fi
acordate de notarul public. Sunt scutite de la plata onorariilor
următoarele acte întocmite în scopul valorificării unor drepturi prevăzute de
lege, cu excepţia cheltuielilor materiale: declaraţii pentru obţinerea
ajutorului de şomaj; declaraţii pentru obţinerea ajutorului social; declaraţii
pentru obţinerea alocaţiei de stat pentru copii; declaraţii pentru acordarea
burselor pentru elevi şi studenţi, pentru obţinerea de rechizite şcolare şi
pentru obţinere de cazare în cămine; declaraţii pentru stabilirea sau
valorificarea drepturilor foştilor deţinuţi politici, veteranilor de război şi
văduvelor acestora; declaraţii pentru stabilirea sau valorificarea drepturilor
persoanelor cu handicap; declaraţii de donare de organe, ţesuturi şi celule. Se
pot acorda scutiri în cazurile în care statului român îi revine obligaţia de
plată a onorariului.

Se pot acorda reduceride
până la 50% din onorariu pentru autentificarea procurilor necesare încasării
pensiilor de orice natură. In cazul programului Prima Casă,
onorariul de autentificare a contractului de credit este 0 deoarece
majoritatea băncilor care au aderat la program nu solicită autentificarea
acestui contract. Pentru moştenitorii minori fără venituri proprii, pentru
moştenitorii care nu realizează niciun fel de venituri sau realizează venituri
sub venitul minim pe economie, precum şi pentru moştenitorii din zonele
declarate calamitate, se pot acorda reduceri de până la 100% din onorariul
datorat.

Specialiştii susţin că notarii din România practică
printre cele mai mari tarife din Europa.
Din acest motiv, mai mulţi parlamentari au propus un proiect de lege
care prevede înfiinţarea de birouri notariale publice (de stat).

10 August 2018
Costuri mai mici la plățile transfrontaliere în euro în întreaga UE

Conform normelor actuale, cetăţenii și întreprinderile din zona euro plătesc aceleași comisioane pentru tranzacțiile efectuate în propria lor țară și pentru cele efectuate într-un alt stat membru care foloseşte moneda unică europeană. Comisia vrea acum ca aceste condiţii să fie aplicate şi celor care nu se află în zona euro atunci când trimit bani, retrag numerar sau efectuează plăți în străinătate.

Cu alte cuvinte ar urma ca pentru toate plățile transfrontaliere în euro efectuate pe teritoriul Uniunii să se plătească același comision ca cel pentru plățile naționale efectuate în moneda locală oficială. S-ar ajunge astfel la costuri mult mai mici. Un exemplu vine chiar de Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al executivului comunitar responsabil cu stabilitatea financiară și uniunea piețelor de capital: Imaginați-vă că trăiți în Italia și vreți să trimiteți 50 de euro în Finlanda. Ambele țări sunt în zona euro, așa că banca vă va percepe un comision egal cu cel pentru o plată națională, adică dacă ați trimite bani de la Roma la Napoli. Acum imaginați-vă că ați trăi în Bulgaria și ați dori să transferați aceeași 50 de euro în Finlanda. Și pentru că Bulgaria nu este în zona euro, ați plăti un comision de 24 de euro. Vrem să punem capăt acestor practici, astfel încât tranzacțiile transfrontaliere în euro să devină ieftine și în țările care nu folosesc moneda euro.

Potrivit Comisiei Europene, comisioanele ridicate din prezent reprezintă un obstacol în calea pieței unice, afectează activitățile transfrontaliere ale populației (achiziționarea de bunuri sau de servicii într-o altă monedă) și ale întreprinderilor, în special ale celor mici și mijlocii. În plus, acest lucru creează un decalaj major între rezidenții din zona euro care beneficiază de moneda unică și cei din afara zonei euro, care pot efectua tranzacții ieftine doar în țara lor.

Comisia Europeană propune totodată sporirea transparenței și a concurenței pentru serviciile de conversie monetară atunci când consumatorii plătesc bunuri sau servicii într-o altă monedă decât cea din propria țară.

Prin urmare, conform propunerii, consumatorii vor trebui să fie pe deplin informați cu privire la costurile legate de conversia monetară înainte de a efectua o astfel de plată (de exemplu, plăți cu cardul în străinătate, indiferent dacă este vorba de o retragere de numerar de la un bancomat, de plata cu cardul la un punct de vânzare sau de o plată online).

Propunerile au la bază rezultatele unei consultări publice initiate de Comsia Europeană anul trecut. Majoritatea participanţilor s-au plans de comisioanele ridicate pentru tranzacțiile transfrontaliere, precum și lipsa de transparență în stabilirea acestor costuri.

2 April 2018
Jurnal românesc – 03.01.2018

Liga Studenţilor Români din Străinătate organizează, pe 4 ianuarie, a IX-a ediţie a Galei Studenţilor Români din Străinătate, un eveniment sub semnul excelenţei în educaţie şi performanţei academice. Cu acest prilej, personalităţi de marcă ale societăţii româneşti, diplomaţi, reprezentanţi ai societăţii civile, oameni de presă şi profesionişti din mediul public şi privat vor stă alături de studenţi şi absolvenţi români cu rezultate remarcabile în diferite domenii de activitate. Gala va găzdui decernarea Premiilor LSRS pentru Excelentă Academică în Străinătate pentru anul academic 2016-2017. Concursul din cadrul Galei aduce în prim plan o serie de tineri români cu rezultate academice şi extra-curiculare de excepţie. A IX-a ediţie a Galei va fi un important prilej aniversar, marcând nouă ani de existenţa a Ligii Studenţilor Români din Străinătate, nouă ani sub semnul voluntariatului, nouă ani de proiecte şi realizări cu şi pentru studenţii români din afară graniţelor.

Peste 2 milioane de persoane au tranzitat frontiera română, în perioada 18 decembrie – 1 ianuarie, fiind înregistrată o creştere cu 15% faţă de acelaşi interval de timp, dintr-o perioadă normală. Poliţia de Frontieră Română a dispus măsuri de suplimentare a personalului. Peste 4.200 de poliţişti de frontieră au desfăşurat, zilnic, activităţi de supraveghere şi control la frontiera de stat. De asemenea, a fost folosită la maxim capacitatea punctelor de trecere ale frontierei, în limita configuraţiei acestora şi în cele mai tranzitate, în funcţie de trafic, au fost suplimentate arterele de control pe sensul de intrare sau ieşire în sau din ţară, precum şi echipamentele folosite pentru verificarea documentelor. Poliţiştii de frontieră estimează că, în perioada imediat următoare, mulţi cetăţeni români se vor întoarce la reşedinţelor din străinătate, iar traficul va creşte la frontierele din vestul ţării. De asemenea, se estimează creşteri ale traficului la frontiera cu Republica Moldova, pe sensul de intrare în ţară, având în vedere că în perioada următoare se celebrează sărbătorile de iarnă pe stil vechi.

Râul Bega va fi navigabil până în Serbia, după ce autorităţile din ţara vecină şi-au dat acordul pentru înfiinţarea unui punct de trecere a frontierei pe canal şi a unuia pe pista de biciclete. În cadrul proiectului transfrontalier, în valoare de 14 milioane de euro, va fi reabilitat şi nodul hidrografic de la Sânmihai, potrivit şefului Administraţiei Bazinale de Apa Banat, Titu Bojin. Proiectul transfrontalier România – Serbia ar trebui finalizat până în 2020.

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni anunţă continuarea sesisunii de acordare a finanţării nerambursabile şi în anul 2018 pentru programele, proiectele si acţiunile care au ca scop sprijinirea comunităţilor româneşti din afara României. Documentaţia necesară obţinerii de finanţare nerambursabilă, criteriile de eligibilitate, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească aplicanţii sunt disponibile în Ghidul Beneficiarului.Ministerul pentru Românii de Pretutindeni precizează că aceste finanţări nerambursabile precum şi alte mijloace de sprijin financiar, vor fi făcute în limita bugetului alocat, cu respectarea principiilor liberei concurenţe, eficacităţii utilizării fondurilor publice, transparenţei şi a tratamentului egal. Finanţările nerambursabile se acordă pe baza evaluării proiectelor sau acţiunilor de către o comisie de evaluare şi se realizează efectiv prin contracte încheiate cu solicitanţii ce au întrunit condiţiile cumulative prevăzute în Ghid. În conformitate cu legea, proiectele sunt aprobate pe durata desfăşurării lor.

Comisioanele percepute de bănci pentru deschiderea şi închiderea unui cont, precum şi cele pentru retrageri de bani sau interogarea soldului nu vor mai exista, începând cu data de 27 ianuarie, anul acesta. Reglementarea este inclusă într-o lege adoptată, recent, de Parlament, care prevede că băncile nu vor mai putea să perceapă anumite comisioane pentru conturile de plăţi, cu servicii de bază.

3 January 2018
Dosare importante ale anticorupţiei

Cu motoarele turate la maximum, Direcţia Naţională Anticorupţie îşi continuă ancheta în, de acum, răsunătorul dosar Microsoft. Procurorii pot să înceapă urmărirea penală împotriva deputatului democrat-liberal Valerian Vreme, după ce, luni, cu 153 de voturi pentru şi 110 împotrivă, Camera Deputaţilor a răspuns favorabil cererii lor. Fost ministru al Comunicaţiilor între 2010 şi 2012, la ora actuală în opoziţie, Vreme este bănuit de abuz în serviciu în ancheta de proporţii privind achiziţionarea îndoielnică de licenţe Microsoft.

Potrivit DNA, pe perioada mandatului său de ministru ar fi fost încheiat un acord de cumpărare a peste 179 de mii de licenţe destinate şcolilor din România, cu aproape 73 de mii mai multe decât numărul computerelor compatibile existente la acea dată. Contractul ar fi provocat Statului daune de peste 5 milioane de euro.

Apreciind că este o victimă a unor acuzaţii nemeritate, Valerian Vreme a negat de la tribuna Camerei Deputaţilor alegaţiile şi a precizat că toate documentele pe care le-a semnat au avut asistenţă juridică de specialitate din partea departamentelor de profil, sprjinul tehnic de fundamentare şi toate avizele necesare. Rămâne să-i convingă şi pe procurorii anti-corupţie de nevinovăţia sa, la fel ca alţi opt foşti miniştri din partide şi guvernări ce s-au succedat între 2001 şi 2012, atât de stânga, cât şi de dreapta, ale căror nume sunt vehiculate, şi ele, în acelaşi dosar.

Asupra lor planează suspiciuni de trafic de influenţă, spălare de bani, abuz în serviciu sau luare şi dare de mită. În contextul în care, în România, salariul minim pe economie este echivalentul a mai puţin de 200 de euro, unii din miniştri ar fi primit comisioane de milioane în cazul unui alt contract între Guvernul de la Bucureşti şi Fujitsu Siemens Computers, societate care, prezentându-se la vremea semnării documentului drept unic distribuitor de licenţe Microsoft, ar fi fost favorizată, iar produsele pe care le comercializa ar fi fost supra-facturate.

Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, din cele 54 de milioane de dolari plătite de Executiv, 20 de milioane ar fi reprezentat comisioane solicitate de persoanele implicate în contract, inclusiv din ministere. Preşedintele Traian Băsescu a autorizat, deja, DNA să înceapă urmărirea penală împotriva a cinci dintre cei nouă miniştri. Senatul de la Bucureşti se va pronunţa în cazul altor doi, iar Parlamentul European ar urma să demareze o acţiune similară la adresa unuia, în prezent deputat la Bruxelles.

14 October 2014
DNA cu motoarele în plin

Afacerea cu efect de bulgăre de zapadă, în care sunt vehiculate numele a nu mai puţin de nouă foşti miniştri, din partide şi guvernări diferite, atât de stânga, cât şi de centru-dreapta, precum şi ale unor potenţi oameni de afaceri din România, este abia la început.

Într-o ţară în care salariul minim pe economie este echivalentul a mai puţin de 200 de euro, aceştia sunt bănuiţi că au primit comisioane de milioane din partea unor firme care se ocupau cu vânzarea de licenţe IT ale gigantului Microsoft.

Turându-şi motoarele la maximum, Parchetul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a cerut Preşedinţiei şi Parlamentului de la Bucureşti, precum şi Parlamentului European ridicarea imunităţii celor nouă foşti miniştri, pentru a putea începe urmărirea penală împotriva lor.

În urma cererii, conducerile Senatului şi Camerei Deputaţilor au decis, deja, ca membrii comisiilor juridice să elaboreze rapoartele necesare.

Procurorii îi suspectează de trafic de influenţă, luare şi dare de mită, spălare de bani sau abuz în serviciu. Ancheta DNA priveşte în special un contract privind achiziţionarea de licenţe Microsoft, încheiat între Guvernul de la Bucureşti şi Fujitsu Siemens Computers, societate care, prezentându-se la vremea semnării documentului drept unic distribuitor al produselor respective, ar fi fost favorizată.

Martori citaţi într-un raport pe care procurorii anti-corupţie l-au trimis în Legislativ detaliază circuitul zecilor de milioane de euro reprezentând comisioane vărsate unor membri ai Guvernelor care s-au succedat între 2001 şi 2012, precum şi unor oameni de afaceri — intermediari ai tranzacţiei.

Unul dintre ei este fostul soţ al Elenei Udrea, candidată la alegerile prezidenţiale din luna noiembrie. Solicitată să comenteze, ea i-a trimis pe jurnalişti să ceară lămuriri direct de la fostul soţ.

Şi numele actualului prim-ministru social-democrat Victor Ponta, şi el candidat şi posibil câştigator, potrivit sondajelor, a fost vehiculat în afacere. Tot potrivit martorilor, în 2004, acestuia i s-ar fi solicitat, în calitate de şef al corpului de control al Guvernului, sprijinul pentru facilitarea obţinerii de către Fujitsu Siemens Computers a unui contract de licenţe IT cu ministerul Educaţiei Naţionale.

Premierul a negat orice implicare, declarând că este gata să răspundă întrebărilor procurorilor, dacă aceştia îi vor solicita vreo explicaţie.

DNA însăşi a precizat că premierul Ponta nu are calitate de suspect sau inculpat în acest caz.

Chiar şi aşa, liberalii, foşti parteneri de guvernare ai social-democraţilor, la ora actuală în opoziţie, îl văd pe şeful executivului drept un pion central în acest scandal uriaş şi îi cer să se retragă din cursa pentru preşedinţia României.

PSD vorbeşte, în schimb, de dezinformare şi minciuni în prag de campanie electorală.

Între timp, Direcţia Naţională Anticorupţie îşi continuă ofensiva. Pe măsură ce se precizează, detaliile scoase la lumină fac din acest dosar cel mai răsunător din ultima vreme.

2 October 2014