Radio România Internațional

Tag: companii

  • Economia românească şi sancţiunile împotriva Rusiei

    Economia românească şi sancţiunile împotriva Rusiei

    România susține și aplică pachetele de sancţiuni adoptate de Uniunea Europeană în contextul tensiunilor Rusia – Ucraina, iar Guvernul de la București ia măsuri privind accesul companiilor cu acţionariat rusesc la banii publici şi la fondurile europene. În același timp, Executivul anunță că pregăteşte un set de măsuri pentru susţinerea persoanelor vulnerabile şi a companiilor, după ce a cheltuit, de la începutul anului, 3,4% din PIB cu proiecte similare.

    Potrivit ministrului finanțelor, Adrian Câciu, scopul este de a atenua costurile crescute generate de perturbările apărute pe lanţurile de aprovizionare la combustibili şi alimente. Mai mult, firmele afectate de războiul din Ucraina pot primi ajutoare de stat, după ce Comisia Europeană a aprobat cadrul temporar de criză care sprijină economiile şi cetăţenii statelor membre. Acestea vor compensa costurile suplimentare generate de criza preţurilor la energie, combustibili sau alimente, dar şi efectele aplicării sancţiunilor internaţionale împotriva companiilor ruseşti.

    Adrian Câciu: Se pot acorda granturi de la 35.000 de euro până la 400.000 de euro per companie, în funcţie şi de specific şi de sectorul în care îşi desfăşoară activitatea, care să susţină capitalul de lucru, lichiditatea companiilor, care să susţină până la urmă depăşirea acestei situaţii economice complicate în care ne aflăm, să susţină diferenţa de inflaţie care vine peste economii şi din cauza incertitudinilor create de conflictul din Ucraina.


    Totodată, autoritățile române au anunțat că salariaţii companiilor afectate de sancţiunile internaţionale impuse Rusiei cărora le-au fost blocate conturile sau ai celor care se află în imposibilitatea de a mai face tranzacţii cu firmele din Ucraina, Belarus şi Rusia vor putea primi şomaj tehnic decontat de stat. Beneficiarii vor fi salariaţii angajatorilor care înregistrează o diminuare a încasărilor. Secretarul de stat în ministerul Muncii, Cristian Vasilcoiu, explică: Practic, ajutorul nu este doar pentru companii, ci este ajutor pentru angajaţi /…/ cei care primesc aceste sume de bani. Evident că şi compania primeşte o gură de oxigen, statul intervine în vederea menţinerii numărului de locuri de muncă.


    În ceea ce privește sectorul bancar, oficialii din domeniu dau asigurări că băncile româneşti nu sunt expuse direct riscurilor asociate conflictului din Ucraina. Vicepreşedintele Băncii Naţionale, Leonardo Badea, a menționat că depozitele atrase de România din Rusia şi Ucraina se ridică la valori foarte mici. El a adăugat că cele 300 de întreprinderi cu capital rusesc din România au un rol redus în ansamblul companiilor nefinanciare. Referindu-se la impactul asupra sectorului energetic, Leonardo Badea a menţionat că, în perioada ianuarie – noiembrie 2021, 70 la sută din gazul consumat în România a fost din producţia locală şi doar 10 la sută a fost furnizat de Rusia.


  • Proiect de susţinere a economiei

    Proiect de susţinere a economiei

    Dincolo
    de lupta contra-cronometru pentru salvarea vieții celor grav bolnavi, o altă
    grijă majoră a acestei perioade dificile la nivel internațional este găsirea de
    soluții astfel încât, în plină pandemie de coronavirus, economia mondială să nu
    se gripeze, la rându-i. Pe principiul ‘mai bine să previi, decât să tratezi’,
    guvernele din întreaga lume iau măsuri de sprijinire a populației fragilizate
    financiar, dar și a sectoarelor economice, unele deja în derivă.

    În România,
    Executivul liberal, prin Ionel Dancă, șeful Cancelariei primului ministru, a
    anunțat noi programe de ajutor. Astfel, persoanele fizice autorizate şi
    întreprinderile individuale sau familiale care şi-au întrerupt activitatea vor
    beneficia,pe perioada stării de
    urgenţă, de o indemnizaţie fixă la nivelul unui salariu minim brut, independent
    de plata contribuției sau nu la fondul de şomaj. Șeful Cancelariei
    prim-ministrului promite și că Guvernul va veni cu noi reglementări pentru
    toate categoriile de întreprinderi şi activităţi profesionale: întreprinderi
    mari, activităţi culturale, sportive sau ONG-uri afectate de impunerea stării
    de urgenţă. La rândul său, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, declară că, în
    scurt timp, ar putea fi prezentată o soluţie pentru clienţii băncilor aflaţi în
    dificultate, precizând că poartă, deja, discuţii în acest sens cu Banca
    Naţională şi cu sistemul bancar.


    Nici opoziția parlamentară nu stă cu mâinile
    în sân! PSD și ALDE, până în toamna trecută la guvernare, alături de ProRomânia
    au depus un proiect de lege care prevede facilităţi fiscale. Printre altele, se
    propune amânarea plății, la cererea operatorului economic, a contribuțiilor
    sociale aferente veniturilor din salarii și a plății contribuției de asigurări
    sociale pentru o perioadă de 3 luni, începând cu luna martie. În schimb,
    angajatorul trebuie să garanteze că păstrează pentru cel puțin 9 luni
    contractele de muncă ale angajaților.


    Totodată, social-democrații vor ca
    rambursarea ratelor bancare de către populaţie să fie suspendată, aşa cum s-a
    întâmplat în alte state europene. Cum, în viziunea PSD, în deciziile
    Executivului există jumătăţi de măsură şi incoerenţă, principala formațiune de
    opoziție ia în calcul depunerea unei moţiuni simple. Nu va fi vorba despre
    sancţionarea Guvernului – au explicat social-democrații – ci va fi o moţiune
    constructivă, care să conţină un set de măsuri concrete în primul rând
    economice. Odată votată o moţiune simplă, potrivit unei decizii anterioare a
    Curţii Constituţionale, toate măsurile incluse devin obligatorii şi trebuie
    puse în practică de către Guvern. UDMR cere ca statul să suspende imediat
    obligaţiile fiscale pentru întreprinderile care nu concediază angajaţi, iar USR
    este de părere că măsurile financiare anunțate până acum de Guvern contează,
    dar nu sunt suficiente.

  • Măsuri de sprijinire a economiei

    Măsuri de sprijinire a economiei

    Guvernul
    României a luat joi o serie de măsuri în sprijinul mediului economic și de
    afaceri, în încercarea de a limita efectele negative ale pandemiei de
    coronavirus. Măsurile vizează atât companiile afectate direct de restricțiile
    impuse de această situație, cât și pe cele care resimt efectele negative
    generate indirect de schimbarea temporară a modului de viață al oamenilor.

    Primul
    ministru Ludovic Orban: Am decis, prin ordonanţă de urgenţă, să majorăm
    plafonul de garantare a creditelor pentru IMM-uri prin intermediul Fondului de
    garantare. Majorarea plafonului am putut să o facem în primă
    fază cu 5 miliarde de lei. Suntem pregătiţi să majorăm acest plafon cu încă 5
    miliarde dacă e necesar şi, de asemenea, dacă va fi necesar, să ne ducem până
    la o majorare cu 15 miliarde a plafonului de garantare. Practic, garantăm
    credite pentru investiţii şi pentru asigurarea capitalului de lucru. Dobânda
    pentru ambele produse este subvenţionată în proporţie de 100%    .
    Premierul a arătat că garanţia este de 90% în cazul creditelor până într-un
    milion de lei şi de 80% pentru creditele de peste un milion’. S-a mai stabilit să se
    asigure rambursarea TVA până în limita sumei de 9 miliarde de lei pentru a
    asigura injecţii de capital către companii.

    De asemenea, la rectificarea
    bugetară vor crește alocările pentru decontarea concediilor medicale, unde,
    spune Ludovic Orban, există întârzieri de până la un an rămase de la guvernarea
    anterioară. Guvernul României a mai decis să asigure plata angajaţilor care
    întră în şomaj tehnic din bugetul Ministerului Muncii. Ludovic Orban: Am
    luat această decizie pentru că este clar că foarte multe companii sunt afectate
    direct sau indirect de epidemie şi multe companii, pentru că li s-au redus
    veniturile, li s-au redus încasările, cifra de afaceri, nu au veniturile
    necesare pentru a asigura plata salariilor angajaţilor şi există riscul ca
    angajaţii să fie trimişi în şomaj, să fie daţi afară utilizându-se cazul de
    forţă majoră, sau să li se suspende contractele de muncă. Decizia este de a
    plăti din bugetul fondului de şomaj 75% din salariul brut, cât este, practic,
    indemnizaţia lunară pentru perioada de şomaj tehnic, dar nu mai mult de 75% din
    salariul mediu brut    .

    Măsura vizează două categorii de angajatori: prima
    este cea afectată direct de măsuri restrictive care au fost dispuse de
    autorităţi în situaţia de urgenţă. De exemplu, hoteluri, restaurante, cafenele,
    instituţii de spectacole, prin suspendarea activităţii. În a doua categorie
    întră companiile neafectate direct de măsurile autorităților, ci de
    consecințele pandemiei. Acestea vor trebui să depună o declaraţie pe proprie
    răspundere, iar condiţia de acordare este să li se fi redus veniturile, să le
    fi scăzut cifra de afaceri cu un procent de minim 25%, a precizat
    prim-ministrul. El a explicat că, în situaţia în care Guvernul ar fi susţinut
    plata salariului într-un anumit procent, s-ar fi instituit obligaţia
    angajaţilor de a se duce la serviciu, ceea ar fi putut să crească riscul de
    contaminare.

    Măsurile vin în contextul în care mari companii din România au
    anunțat că își suspendă activitatea pe diverse perioade de timp, pentru a-și
    proteja angajații de infectarea cu noul coronavirus. Astfel, producătorul auto Dacia,
    parte a concernului Renault, îșiîntrerupe de joi producţia la uzinele din Mioveni, până pe dată de 5 aprilie, 13.500 de angajaţi urmând să intre în şomaj
    tehnic.


    Producţia va fi afectată cumplit, toţi salariaţii sunt conştienţi de acest
    lucru, dar mai de preţ este sănătatea lor, a subliniat un reprezentant al
    uzinei. Și americanii de la Ford, care dețin o fabrică în România, la Craiova, au anunțat că angajații vor intra în şomaj tehnic de joi şi vor
    beneficia de o indemnizaţie de 78% din salariul de bază. Măsura vine după ce
    conducerea grupului a luat decizia de a suspenda temporar producţia la
    principalele fabrici din Europa, având în vedere impactul dramatic pe care îl
    are această criză asupra pieţei auto europene şi asupra industriei furnizorilor.
    Și italienii de la Pirelli, care au o fabrică la Slatina
    (sud) îşi suspendă temporar activitatea, fiind afectați 4000 de angajați.

  • Smart investments for increasing energy efficiency

    Smart investments for increasing energy efficiency

    În perioada 4-6 iulie, la Pavilionul României la Expo Astana 2017, Kazahstan, au fost organizate cu sprijinul Ambasadei României și a Biroului de Promovare comercial-economică – (BPCE Astana) o serie de întâlniri economice între reprezentanții companiilor românești și cele kazahe din domeniul industriei de petrol și gaze.

    Organizate sub egida Smart investments for increasing energy efficiency, întâlnirile economice au reunit reprezentanți de la companiile Romgaz, OMV Petrom, Green Light și Rompetrol și au avut în vedere identificarea de noi oportunități de dezvoltare economică și de prezentare a proiectelor de investiții.

    Compania Green Light a prezentat tehnologia HOOS (Heavy Oil Operating System) pentru extracția petrolului. Tehnologia este alcătuită dintr-un sistem de extracție complet ce oferă comunicare on-line, control de la distanță și optimizarea producției în vederea creșterii câmpurilor petroliere digitale. Această tehnologie a fost proiectată urmărindu-se optimizarea producției petroliere și creșterea eficienței energetice.

    Reprezentanții Romgaz au prezentat proiectul noii centrale electrice de la Iernut cu turbine pe gaz în ciclu combinat, care reprezintă cea mai curată și eficientă tehnologie de producere a energiei electrice din combustibili fosili. Un element de noutate îl reprezintă faptul că o astfel de centrală produce mai puțin de jumătate din volumul de dioxid de carbon, comparativ cu o centrală pe cărbune de dimensiuni echivalente.

    În contextul acțiunilor economice organizate, Pavilionul României la Expo Astana a fost vizitat de vice-ministrul pentru Energie al Republicii Kazahstan, Magzum Mirzagaliyev.

    Informații suplimentare:

    Pe durata participării la Expoziția internațională, în cadrul Pavilionului României vor avea loc o serie de misiuni economice multisectoriale și evenimente de promovare turistică.

    Expoziția internațională Energia viitorului își propune să promoveze cele mai bune practici în domeniul eficienței energetice, dezvoltările științifice și tehnologice în domeniul producerii energiei, dar și schimbul de informații între participanți, mediul academic, companii, societatea civilă, referitoare la provocările și oportunitățile pe care le oferă acest domeniu.

    Parteneri media: TVR, SRR și Agerpres.

  • Jurnal românesc – 23.12.2016

    Jurnal românesc – 23.12.2016

    Companiile din România au creat, anul acesta, peste 150.000 de noi locuri de muncă, acesta fiind cel mai ridicat nivel al noilor angajări din ultimii 15 ani. Totuşi, cererea de angajaţi e în continuare mult mai mare decât oferta de candidaţi. De fapt, anul acesta a fost marcat de cel mai mare deficit de personal cu care s-au confruntat angajatorii, iar pentru a reţine şi a atrage candidaţi, companiile au majorat semnificativ salariile. La nivelul întregii economii, salariul mediu a crescut cu 14% în ultimul an şi a ajuns la aproape 2.100 de lei net pe lună, creşterea fiind influenţată şi de majorarea salariului minim pe economie (care a ajuns la 925 de lei net şi 1.250 de lei brut anul acesta, în creştere cu 18% faţă de anul anterior).



    România are cel mai scăzut nivel al cheltuielilor pentru protecţie socială pe cap de locuitor, care sunt cu 71 puncte procentuale sub media Uniunii Europene, urmată de Bulgaria şi Letonia, potrivit datelor aferente anului 2014 publicate de biroul european de Statistică Eurostat. Datele, calculate în funcţie de standardele puterii de cumpărare (care exclud diferenţele de preţuri între ţări), arată că aceste cheltuieli sunt în Bulgaria cu 68 de puncte procentuale mai mici faţă de media UE, iar în Letonia cu 67 de puncte. Cele mai mari cheltuieli pentru protecţia socială pe cap de locuitor sunt în Luxemburg, Danemarca, Olanda şi Austria, urmate de Germania şi Franţa.



    Noul cadru legal al asigurării obligatorii de răspundere civilă auto (RCA) prevede înlocuirea documentului cu care se poate face dovada încheierii acesteia. Astfel, modelul actului ce atestă existenţa asigurării RCA a fost schimbat efectiv începând de astăzi. Asigurarea RCA este reglementată, începând din 19 septembrie, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2016. Acest act normativ prevede, printre altele, înlocuirea poliţei de asigurare RCA cu contractul RCA. Acesta conţine cam aceleaşi informaţii ce se regăseau în poliţa RCA, doar că diferă formatul în care sunt prezentate acestea.



    Rambursările pentru exerciţiul financiar 2007 – 2013 aprobate de Comisia Europeană (CE) pentru România au depăşit, anul acesta, 4 miliarde de euro dintr-un total de 14 miliarde de euro, care reprezintă bugetul total alocat pentru programe. Rata absorbţiei fondurilor europene a crescut, din noiembrie 2015 până în octombrie 2016, cu circa 21% – potrivit bilanţului Ministerului Fondurilor Europene. Pentru exerciţiul financiar 2014 – 2020, Ministerul Fondurilor Europene a lansat 41 de proiecte a căror valoare se ridică la peste 13 miliarde de euro, după ce în perioada anterioară valoarea proiectelor nu a depăşit 1 miliard de euro. Cele 41 de proiecte au fost lansate doar în acest an, după ce anul trecut numărul acestora nu a depăşit 10 astfel de iniţiative. Printre proiectele amintite în bilanţul ministerului se numără un proiect pentru infrastructură, unul regional, dar şi proiecte pentru competitivitate şi capacitate administrativă.



    Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, l-a decorat, în cadrul unei ceremonii oficiale, pe Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniţă, cu Ordinul de Onoare, în semn de înaltă apreciere a meritelor în consolidarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi Republica Moldova. De asemenea, rectorul Universităţii Ştefan cel Mare din Suceava, Valentin Popa, a primit Ordinul de Onoare pentru merite în dezvoltarea şi consolidarea colaborării dintre România şi Republica Moldova în domeniul învăţământului universitar şi pentru contribuţie substanţială la pregătirea specialiştilor de înaltă calificare.

  • Ghid pentru investitorii străini

    Ghid pentru investitorii străini

    Ghidul dedicat investitorilor
    străini – The Foreign Investor’s Guide 2016 – a fost prezentat de
    curând într-o şedinţă a Guvernului României şi urmează să fie lansat public de
    InvestRomania, echipa din cadrul Ministerului Economiei care l-a realizat.

    Potrivit
    unui comunicat de presă al Executivului, ghidul este conceput cu scopul
    de a cuprinde, într-un singur loc, toate informaţiile necesare în acest sens,
    adresându-se atât investitorilor existenţi, cât şi celor potenţiali, care pot
    transforma avantajele competitive ale României în pârghii de creştere.

    Ghidul Investitorului Străin, componentă importantă a strategiei
    Guvernului de promovare a României ca destinaţie pentru investiţii străine, dar
    şi de debirocratizare şi transparentizare a relaţiei cu mediul de afaceri, este
    accesibil pe www.investromania.gov.ro oricărei persoane străine interesate
    să pornească o afacere în România, precizează comunicatul.

    Ştim că
    povestea fiecărui investitor este diferită, iar noi ne angajăm să contribuim cu
    tot ce ne stă în putinţă astfel încât să participăm la creionarea unor noi
    poveşti de succes, a spus Manuel
    Costescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei.

    Ghidul
    investitorului străin este redactat integral în limba engleză, fiind structurat
    pe şapte capitole: Climatul Investiţional, Economie,
    Ecosistemul de Business, Modalităţi de Finanţare,
    Legislaţia muncii, Fiscalitate şi Traiul în România.
    Echipa InvestRomania din cadrul Ministerului Economiei are în lucru şi va
    finaliza, în lunile următoare, o platformă integrată, la nivelul căreia
    să existe oportunitatea de a conecta investitorii străini cu furnizorii locali.
    În acest fel, se va oferi sprijin companiilor locale din industrii-cheie precum
    auto, IT&C, bio-economie, aeronautică, agricultură, industrii creative,
    care urmăresc să se integreze în lanţul de valoare al companiilor străine, se mai arată în comunicat.

  • Responsabilitatea socială corporatistă

    Responsabilitatea socială corporatistă

    Responsabilitatea
    socială este un concept din ce în ce mai prezent în activităţile
    companiilor din România. Acest lucru presupune o implicare tot mai mare a
    acestora în viaţa comunitătii în care-şi desfăşoară
    activitatea, pentru a contribui la dezvoltarea acelei societăţi.
    Responsabilitatea socială a devenit chiar o parte vitală a strategiei de dezvoltare
    sănătoasă a acestor companii, pe termen lung, mai ales dacă se ia în calcul
    obligativitatea ca acestea să raporteze anual şi activităţile
    non-financiare prin care să dovedească că s-au implicat în activităţi
    sociale şi de mediu.


    În
    România, există deja, de 6 ani, un instrument care măsoară impactul companiilor
    asupra comunităţii şi asupra mediului. Prin proiectul Green
    Business Index se monitorizează iniţiativele verzi din sectorul de afaceri
    românesc şi se realizează un top anual al celor mai verzi companii din România.
    Utilizând o platformă online de evaluare a performanţelor de mediu, cu
    aproximativ 200 de indicatori de performanţă, companiile îşi evaluează an de an
    eficienţa în managementul şi protejarea mediului înconjurător, îşi măsoară
    amprenta de carbon şi beneficiază de suport tehnic şi recomandări ale
    experţilor de mediu în vederea îmbunătăţirii performanţelor şi a creşterii
    competitivităţii, totul raportat la standarde internaţionale.


    În
    acest an, peste 400 de companii, în creştere cu 16% faţă de anul trecut, s-au
    înscris în competiţia ‘Green Business Index’, organizată de Asociaţia Green
    Revolution, în parteneriat cu Asociaţia Regală Norvegiană pentru Dezvoltare şi
    cu finanţare din partea Fondurilor Norvegiene. Asta înseamnă, în opinia
    Ralucăi Fişer, preşedinta Asociaţiei Green Revolution, că firmele din
    România sunt preocupate de devoltarea sustenabilă şi de protejarea
    mediului. Raluca Fişer: Anul acesta am venit cu noutăţi pentru
    cei care au înţeles că dezvoltarea durabilă face parte integrantă dintr-un
    business plan. Companiile înţeleg deja că nu-i numai frumos să salvezi planeta
    şi să ai grijă de resursele care sunt economice şi profitabile pentru
    business-urile lor, dar ele înţeleg că la Bruxelles se vorbeşte deja de un
    pachet de economie circulară. Aşadar noi am reuşit să aducem încă un nou
    instrument şi anume, pe lângă faptul că trebuie să-şi facă evaluarea de
    mediu obişnuită de 6 ani, companiile trebuie să-şi măsoare şi circularitatea
    afacerii pe care o deţin. Mai mult decât atât, ne bucurăm că suntem singurii
    care am reuşit, în acest an, să updatăm calculatorul de emisii de gaze cu efect
    de seră cu factorii de emisie pe 2015, la nivel de România, astfel încât
    acurateţea datelor cu care companiile merg în analiza pentru a-şi îmbunătăţi
    performanţa de mediu este din ce în ce mai bună.


    În
    urma rezultatelor competiţiei din acest an a Green Buniness Index, s-a remarcat
    faptul că 60% dintre companiile din industrie folosesc instrumente de design
    ecologic, 47,5% şi-au redus consumurile de apă şi aproape 60% dintre companii
    au implementat măsuri de eficienţă energetică.


    La
    ediţia din acest an a GBI, Hotelul Merriott din Bucureşti a fost desemnat cea
    mai responsabilă companie faţă de mediu. Locul 2 a fost ocupat de DHL Express
    România, companie care a primit şi un premiu special pentru Circularitate în
    afaceri. Alina Oprea, manager în cadrul DHL România: DHL
    Expres România este certificat atât ISO9001, pe partea de calitate, cât
    şi ISO 14001 pe partea de mediu. In plus, DHL Expres România şi
    Grupul Deutsche Post au obiective clare privind protejarea mediului, iar
    obiectivul principal este reducerea consumului de CO2 cu 30%, până în anul
    2020. Faţă de anul trecut, ne-am îmbunătăţit performanţa cu peste 20% şi continuăm
    cu diverse programe care dovedesc că suntem prietenii mediului. Există cerinţa
    şi din partea clienţilor noştri care ţin foarte mult la
    aceste certificări şi la aceste programe.


    Marinela
    Nedelcu, specialist în calitatea şi protejarea mediului de la DHL România, vine
    cu completări: Acest obiectiv setat de regiune de a ne
    scădea amprenta de carbon şi de a fi mai eficienţi cu 30%,
    până în 2020, faţă de 2007, este deja aproape îndeplinit… Avem un raport de
    responsabilitate socială pe care l-am publicat la nivel de grup pentru anul
    2015, şi 25% deja din acest obiectiv de 30% este deja îndeplinit pentru
    anul trecut. Avem un
    program care este sustinut de întreg grupul DHL care se numeşteGoGreen, dar el este susţinut de
    alte două programe care înseamnă responsabilitate socială: Go teach şi Go help.
    Dar pentru GBI ne-am afirmat şi am dovedit că ne preocupă protecţia mediului.
    Competiţia este un fel de audit a unor activităţi care nu se întâmplă de dragul
    unui concurs. La noi, activitatea de a
    proteja mediul este tradiţie şi nu o facem pentru că s-a inventat un concurs,
    dar ne bucurăm să avem oportunitatea să anunţăm sau să împărtăşim şi celorlalţi
    din ceea ce am învăţat de la grupul Deutsche Post şi ce putem aplica în
    România. Ni se apreciază rezultatele, cu ocazia unui concurs. Noi, în
    principal, respectăm legislaţia de mediu şi standardul ISO 14001.


    Takata
    România, care are ca obiect de activitate producerea de componente pentru
    producătorii din industria auto, a reuşit să se impună în majoritatea
    categoriilor de premiere ale Green Business Index 2016 şi anume impact
    asupra mediului, managementul deşeurilor şi clădiri
    şi spaţii verzi. Andrea Szekely, ofiţer de mediu la Takata România: Avem instalaţii de reducere a
    emisiilor, iar în ceea ce priveste reponsabilitatea faţă de mediu s-au
    implementat câteva proiecte de reducere a consumurilor de energie. Aici mă
    refer la sisteme de iluminat moderne, s-au schimbat foarte multe becuri
    tradiţionale, s-au înlocuit cu LED-uri. Incercăm să utilizăm lumina naturală şi deja
    folosim luminatoare aproape peste tot unde putem. Pe lângă acestea, compania
    noastra asigură transportul anagajaţilor, deci este mai bine când vin 40 de
    oameni cu autocarul decât dacă ar veni fiecare cu maşina proprie. Am început şi
    o campanie de încurajare pentru a veni la serviciu cu bicicleta şi
    încercăm în fiecare an să ridicăm gradul de conştientizare în rândul
    angajaţilor. Anul trecut am luat locul trei la clădiri şi
    spaţii verzi unde au fost apreciate eforturile noastre de reducere a
    impactului asupra mediului, în ceea ce priveşte activitatea din clădiri,
    respectiv activităţile auxiliare. Ne preocupă şi zonele
    verzi care sunt într-un procent destul de mare. Suntem într-o zonă industrială,
    deci terenul ne permite să avem amenajate spaţii verzi. Am plantat copaci, am
    pus iarbă, deci încercăm să aducem oxigen nu numai să-l consumăm.


    Green
    Business Index este, începând cu 2010, cea mai consacrată competiţie, între
    companiile din România, în domeniul performanţelor în managementul şi protecţia
    mediului înconjurator.

  • Clasamentul companiilor publice din România

    Clasamentul companiilor publice din România

    Ministerul de
    Finanţe din România a publicat recent raportul pe 2014 privind activitatea
    companiilor la care statul deţine o participaţie majoritară sau integrală. Potrivit documentului, influenţa
    primelor zece întreprinderi publice în totalul general al dividendelor (vărsămintelor)
    repartizate catre bugetul de stat a crescut anul trecut faţă de 2013 cu 2,6
    puncte procentuale.

    Complexul Energetic Oltenia, companie
    cu management privat, şi Complexul Energetic Hunedoara sunt societăţile
    aflate în proprietatea statului care au raportat cele mai mari pierderi anul
    trecut. Ambele au fost create în urmă cu câţiva ani prin comasarea unor
    termocentrale din bazinul Olteniei şi, respectiv, Văii Jiului, cu câteva mine
    de lignit şi huilă. Complexul Energetic Oltenia, care reuneşte cele mai
    mari trei termocentrale din ţară -Turceni, Rovinari şi Craiova – precum şi
    minele de la fosta Societate a Lignitului Oltenia, a raportat o pierdere de aproape 700 de milioane de lei (158 milioane euro). De altfel,
    compania se confruntă şi cu probleme în justiţie, în atenţia procurorilor DNA
    existând mai multe dosare. Printre alte societăţi cu pierderi importante se
    numără şi Tarom, Compania Naţională a Uranului sau Romaero.

    Potrivit raportului, în topul celor mai profitabile a intrat în 2014 Hidroelectrica,
    chiar dacă această societate se află în insolvenţă. În top se mai află
    Transgaz, Loteria Română, Nuclear Electrica şi Transelectrica,
    Romsilva, Imprimeria Naţională, Aeroportul Bucureşti şi Registrul Auto
    Român.

    Romgaz rămâne de departe cea mai rentabilă
    societate de stat. De mai bine de trei ani, această companie ocupă primul
    loc în topul celor mai profitabile 10 societăţi româneşti de stat. Profitul
    său, în 2014, a fost de 1,4 miliarde de lei (cca 317 milioane de euro) şi va
    creşte şi în viitor, după ce un
    important zăcământ de peste 30 de miliarde de metri cubi de gaze naturale a
    fost descoperit în sectorul românesc al Mării Negre. Companiile responsabile cu
    explorările în zonă – printre care şi Romgaz – susţin că procesarea acestuia ar
    putea dura mai mulţi ani şi ar necesita inveştiţii de miliarde de dolari. Însă,
    aceste rezerve ar putea asigura consumul naţional de gaze pentru trei ani, în
    condiţiile în care, anual, România consumă circa 12 miliarde de metri cubi.

    Aşadar, pe piaţa energetică din regiune, România joacă un rol foarte important
    şi îşi va consolida rolul de hub energetic (n.red. nod de
    distributie) regional al Europei de Sud-Est şi al Balcanilor de Vest, a
    confirmat recent şi vicepreşedintele Comisiei Europene pentru Uniunea Energiei,
    Maros Sefčoviči. Prezent recent la Bucureşti, el a evidenţiat rolul strategic al României în
    cadrul Uniunii Energetice şi beneficiile pe care le-ar putea avea prin
    valorificarea energiei şi din surse regenerabile.

  • Restructurări economiţi

    Restructurări economiţi

    După 25 di ani, câţ tricură di la ascăpitata a comunismului, statlu român nu aprăftăsi, nica, s-ascapa dit portofoliul a lui di tuti companiile cari îngl’it, acutotalui, pâradzl’ii a contribuabililor. Multi dit aesti companii, un chiro pi amintaticu, prezentate di aţel di ma ninti regim ca alithealui mostri di dezvoltare economică, s-alâxirâ, unâ s-unâ icâ cu chirolu, tru aţea ţi analiştil’i numâsescu guvi lăi a bugetlui di stat. Managmentul slabu, numâserli pi criterii politiţe a directorlor, fără s-acaţâ tru isapi şi axizerli profesionale, omniprezentili sinecuri icâ aranjamentili la ancupârari suntu mash ndauâ dit arada a metodilor, fapti timbihi di presă, prit cari companiile di stat furâ căpuşate.



    Unâ piesă tru aestu puzzle a companiilor di stat bâgati pi câciubi, ici puţâni, easti, orlea-zorlea, Poşta Româna, a curi buget easti stuhinat di unâ borgi di 200 di miliun’i di lei, aproapea 45 di miliun’i di euro. Di altâ parti, di furn’ia a restanţilor financiare mări, Poşta Română nu fu, niţi până tora, privatizată, acâ, tru an’il’i dit soni, tentativili eara cabaia. Niifharistusiţ di catastisea a companiil’ei, ndauâ n’il’i di lucrâtori lu alâgarâ scamnul central ali companie, aflat Bucureşti, şi aţeali a ma multor prefecturi dit vâsilie. El’i câftarâ scutearea di pi ipotisi a directorlui general, criştearea a tin’iilor di cafi mes ţi s-hibâ isa cu rata ali inflaţie şi condiţii ma buni di lucru. Minduita a lucrătorlor easti spusâ di liderlu a sindicatlui a lucrătorlor poştali, Matei Brătianu:



    ”Poşta Română, dit videala a uniformilor, a casilor şi a znuearil’ei cu echipamente IT, easti nai cama mizerabilă şi ma lâvoasă poştă naţională dit Uniunea Europeană. Nai cama di simasie câftari, tra sâ s-alaxească lucărli, easti scutearea di pi ipotisi a directorlui general şi a directorlui executiv cata cum şi, ninti di demiterea a lor, curmarea dit contractili individuale di lucru a aistor directori executivi, ama şi a aţilor 30 di tin’ii di cafi mes compensatorii ţi s-li loarâ fârâ arşini”. Di alantâ parti, cumândusearea a Poştâl’ei Românâ spuni că piaţa, tru archisurari niacumtinatâ, easti aţea cari bagâ zori tră n’icsurarea a hărgilor cu lucrătorl’i. Purtătorlu di zbor a companiil’ei, Dan Dumitrescu:



    ”Agiumsim dinintea a unâl’ei catastisi prit cari cadealithea lipsea s-ndridzem ziga şi tra s-adrăm unâ n’icsurari di personal, tu anlu ţi tricu, câţe nu nâ da di mânâ s-pâltim un numir ma mari di lucrători andicra di aţel cari easte ananghi. Pi ninga aestă, un mânucl’iu di meatri tra reorganizarea a portofoliului di produsi şi di participare activă pi pâzari, tru condiţiile tru cari di la 1 di yinar 2013 pâzarea easte acutotalui libearalizată şi Poşta Română s-antreaţi isa-isa cu operatorl’ii privaţ, dusirâ la hâirlatica a rezultatilor tru companie”. Exighiserli a cumândusearil’ei nu-l’i mul’earâ lucrătorl’i, cari feaţirâ timbihi că va li ducâ ninti câftărli cu mutarea cap.



    Armanipsearea: Tascu Lala



  • Întrevedere MAE-reprezentanţi companii cu personal detaşat în Africa de Nord şi Orientul Mijlociu

    Departamentul Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe a organizat, la 10 ianuarie 2014, o întâlnire cu reprezentanţii companiilor, persoane juridice române, care au angajaţi cetăţeni români detaşaţi în Africa de Nord şi Orientul Mijlociu.



    La întrevedere au participat reprezentanţii unui număr de 16 companii cu personalitate juridică română care au în prezent sau care intenţionează să detaşeze angajaţi, cetăţeni români, pentru a desfăşura activităţi lucrative în state situate în zonele menţionate.



    Întâlnirea, a doua de acest tip după cea organizată în august 2013, se înscrie în programul acţiunilor de consultări ale Departamentului Consular, pe anul 2014, cu agenţi economici români, pe tema asigurării securităţii personalului român în străinătate. Totodată, demersul se înscrie în politica Ministerului Afacerilor Externe care vizează, în principal, acţiunile cu caracter preventiv şi de informare/conştientizare a tuturor cetăţenilor români care lucrează în străinătate.



    Scopul întrevederii a fost de informare reciprocă asupra principalelor aspecte pe linie de asigurare a protecţiei personalului român detaşat în străinătate, respectiv problemele cu care se confruntă companiile româneşti în statele respective. Au fost convenite modalităţi concrete de informare a agenţilor economici asupra evoluţiei situaţiei de securitate şi respectiv asupra canalelor de comunicare cu misiunile diplomatice şi consulare ale României din străinătate de către angajaţii români, în eventualitatea în care aceştia se vor afla în situaţii deosebite.