Radio România Internațional

Tag: companii de stat

  • Discuţii privind angajaţii la stat

    Discuţii privind angajaţii la stat

    Comisiile de specialitate din Parlamentul României
    au avizat, în forma elaborată de guvern, bugetul de stat şi pe cel al
    asigurărilor sociale pentru anul în curs. Votul final în plenul reunit va fi
    dat marţi. În ceea ce priveşte legea salarizării în companiile de stat,
    ministrul Raluca Turcan a anunțat că varianta concepută de Ministerul Muncii va
    conţine câteva principii de bază privind calcularea salariilor aflate în plată
    sau ce tipuri de sporuri pot avea cuantum fix sau pot fi eliminate.Oficialul
    spune că sunt bugetari care adaugă la salariu sporuri de 85% și că prin noua
    lege a salarizării vor fi eliminate unele sporuri inutile, precum sporul de
    solicitare neuropsihică sau sporul de confidenţialitate, și vor fi îngheţate
    unele venituri, iar altele mai mici vor avea o creştere mai rapidă.


    Executivul continuă să analizeze și proiectul
    de lege elaborat de Ministerul Muncii privind interzicerea cumulului pensiei cu
    salariul de la stat. Raluca Turcan anunță că, în condiţiile în care există un
    trend considerabil privind angajaţii din sistemul public ieşiţi la pensie şi
    reangajaţi tot la stat, intenţionează să le dea bugetarilor posibilitatea de a
    lucra până la vârste mai înaintate, însă fără a mai putea cumula pensia cu
    salariul de la stat.


    Şi premierul Florin Cîţu spune că i se pare normal să se
    interzică cumulul pensiei cu salariul de la stat, iar fiecare persoană să
    decidă ce doreşte să încaseze. Proiectul de lege pregătit de Ministerul Muncii
    este considerat de primul-ministru foarte bun. Florin Cîţu: Este un proiect de lege pe care l-am
    discutat în coaliţie. Mie mi se pare un proiect de lege foarte bun. Știţi că am
    încercat şi anul trecut acest lucru şi mi se pare normal, în momentul în care
    ai ieşit la pensie să decizi dacă vrei să încasezi pensia sau dacă vrei să
    rămâi angajat, atunci să renunţi la pensie.


    Sistemul de interzicere a
    acestui cumul a mai fost introdus în anul 2009, în contextul crizei financiare
    mondiale, de guvernul condus de Emil Boc, pentru venituri care depășeau un
    anumit plafon – fiind exceptați, de exemplu, profesorii – dar a fost abrogat în
    2014 de executivul condus de Victor Ponta. În legătură cu acest proiect de
    lege, unii manageri au anunţat că urmăresc soluţii complementare. De exemplu,
    ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat că în învăţământ este posibilă
    plata cu ora pentru a-i păstra pe profesorii care se pensionează, altfel, în
    şcoala românească va creşte numărul personalului necalificat.În acest sens, Raluca
    Turcan a susținut că proiectul include anumite măsuri astfel încât
    să nu se ajungă la blocarea unor domenii esențiale. Din opoziție, social -
    democrații au criticat dur această inițiativă legislativă a Guvernului.
    Senatoarea Gabriela Firea a susținut, într-o postare pe o rețea de socializare,
    că proiectul care va interzice cumulul pensiei cu salariul la stat reprezintă
    de fapt o tentativă josnică prin care să se impună creșterea mascată a vârstei
    de pensionare până la 70 de ani.


  • Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii

    Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii

    Guvernul de la Bucureşti are în vedere crearea unor noi instrumente de investiţii publice, conform obiectivelor pe care şi le-a stabilit prin programul de guvernare 2017-2020. În acestă tendinţă se numără şi înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), pentru care a fost adoptat, joi, un memorandum. Este vorba de o măsură de stimulare economică, instrument de finanţare în investiţii în sectoare competitive, rentabile şi sustenabile, cu efect de multiplicare în economie, în urma atragerii de capital şi surse din piaţa financiară, potrivit ministrului de resort, Alexandru Petrescu. Ministrul economiei a anunţat că Fondul, care va administra activele companiilor de stat, va putea utiliza veniturile companiilor profitabile provenite din dividende ori din valorificarea activelor neperformante, pentru a fi listate pe Bursa de Valori.



    Alexandru Petrescu: Multe dintre companiile de stat sunt alocate diferitelor ministere. Fiecare are nominalizaţi reprezentanţi AGA. În acest mod, sub acest fond, vom avea toate companiile alocate sub un singur administrator, unde vom concentra toată expertiza aflată în diferite ministere, expertiza managerială, din punct de vedere al acţionarului. Astfel, vom avea sub un singur acoperiş o singură decizie şi această decizie să fie luată de un comitet director, alcătuit din oameni recrutaţi public şi transparent.”



    FSDI va contribui atât la eforturile României de obţinere a statutului de piaţă emergentă pentru piaţa autohtonă de capital prin creşterea lichidităţii pe Bursa de Valori Bucureşti, cât şi la creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene nerambursabile, prin asigurarea surselor financiare de cofinanţare a proiectelor de investiţii, precizează un comunicat al Guvernului. Potrivit ministrului Economiei, FSDI va reprezenta un partener pentru investitorii instituţionali, BERD, BEI, Banca Mondială, fonduri de investiţii şi alţi investitori privaţi.



    Şi, pentru ca procesul de lansare a fondului să fie acompaniat” şi să aibă “avizul şi asentimentul lor general”, au avut loc discuţii cu principalii jucători din arena investiţională, a mai spus ministrul Alexandru Petrescu. El a precizat, totodată, că urmează să fie adoptat şi un act normativ privind mecanismul de funcţionare şi de structurare a fondului. Statul român, prin Ministerul Economiei, va avea calitatea de acţionar unic pe toată perioada de funcţionare a Fondului suveran de dezvoltare şi investiţii. Fonduri similare se regăsesc în Belgia, Norvegia, Franţa sau Polonia.

  • Jurnal românesc – 8.06.2016

    Jurnal românesc – 8.06.2016


    Procurorul-şef
    al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a primit, marti, cea mai însemnată distincţie din
    partea statului francez, cea de cavaler al Ordinului Legiunii de Onoare.
    Distincţia i-a fost înmânată de ambasadorul Franţei la Bucureşti, Francois
    Saint-Paul, care a subliniat că rezultatele DNA sunt cu adevărat impresionante,
    lucru confirmat şi de un raport al UE, care plasează acest parchet printre
    primele cinci instituţii anticorupţie din Europa. Francois Saint-Paul a
    subliniat că şefa DNA reprezintă un simbol al profesionalismului, integrităţii
    şi datoriei, iar renumele său depăşeşte frontierele ţării, devenind un model de
    urmat la nivel european. La rândul său, Laura Codruţa Kovesi a precizat că
    lupta împotriva corupţiei face parte din păstrarea şi din apărarea statului de
    drept.




    Preşedintele
    Klaus Iohannis a declarat, marţi, că românii din Luxemburg reprezintă un liant
    cu această ţară. El a subliniat că Luxemburg este un partener foarte important
    pentru România si a precizat că, de-a lungul cooperării dintre cele două ţări,
    au existat momente excepţionale, precum cel al asocierii cu Sibiul la
    manifestările legate de Capitala Europeană a Culturii. Klaus Iohannis, care a
    făcut, luni şi marţi, o vizită în Luxemburg, a afirmat că doreşte extinderea
    cooperării economice şi în domenii puţin sau deloc explorate până în
    prezent, cum ar fi turismul, inclusiv turismul de afaceri, tehnologiile verzi,
    cercetarea finanţată public, activităţile logistice. După convorbirile cu
    premierul Xavier Bettel, şeful statului a anunţat că o misiune economică
    luxemburgheză va veni, în România, în acest an.




    Comisia
    Europeană a confirmat, marti, inspecţiile efectuate la sediile mai multor
    companii româneşti de furnizare şi transport a gazelor naturale. Executivul
    comunitar este îngrijorat ca firmele ar fi încălcat legislaţia antitrust care
    interzice înfiinţarea de carteluri precum şi abuzul de poziţie dominantă. Sunt
    investigate potenţiale practici anticoncurenţiale în furnizarea şi transportul
    gazelor naturale în special în legătură cu un presupus comportament de
    împiedicare a exporturilor de gaze naturale din România în alte state membre.
    Comisia a precizat că inspecţiile reprezintă un pas preliminar într-o
    investigaţie şi nu înseamnă că firmele sunt vinovate de comportament anticoncurenţial.




    Economia României înregistrează, în continuare,
    creşteri mai mari decât celelalte ţări europene, conform datelor anunţate de
    Biroul de Statistică al UE, Eurostat. În primul trimestru al acestui an,
    România a înregistrat o creştere economică de peste 4%, în comparaţie cu
    aceeaşi perioadă a anului trecut. Creşterea economică a UE în perioada similară
    este de 1,8%. Conform analizei INS, creşterea economică se datorează creşterii
    foarte mari a consumului populaţiei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
    Consumul gospodăriilor în primul trimestru al anului a contribuit la PIB cu o
    creştere de aproape 6,5%. Această creştere a fost parţial anulată de
    importurile extrem de mari, în creştere cu 8%, ceea ce a dus la o contribuţie
    negativă de minus 3,4%.




    Cele
    mai profitabile companii de stat sunt cele din sectorul energiei, iar
    principalul domeniu care asigură creşterea economiei româneşti este industria
    auto, potrivit datelor din anuarul Cei mai mari jucători din
    economie. Dacă sectorul auto ar avea de beneficiat de pe urma dezvoltării
    infrastructurii, pentru un alt domeniu performant din România, cel IT,
    principala problemă este lipsa acută de personal. Datele mai arată că cele mai
    mari 10 companii conduse de antreprenori au avut împreună, anul trecut, afaceri
    în valoare 5 miliarde de euro. Cifra este de peste patru ori mai mare – 22 de
    miliarde – în cazul multinaţionalelor din top 10.

  • Jurnal românesc – 3.02.2015

    Jurnal românesc – 3.02.2015

    România are mai multe companii şi regii de stat decât media europeană, iar acestea generează 8% din producţia ţării şi 4% din forţa de muncă, relevă un raport al Comisiei Europene publicat marţi de adevarul.ro. Executivul comunitar precizează, insă, că societăţile generează 50% dintre arieratele tuturor companiilor din România către stat. Mai mult, acest lucru afectează chiar şi sectorul privat, deoarece datoriile totale ale companiilor de stat echivalau cu 3,4% din Produsul Intern Brut (PIB), acestea fiind nu doar către autorităţile fiscale, ci şi către furnizori, bănci sau angajaţi. Comisia mai mentionează în raport că guvernanţa corporativă este slabă în companiile statului, iar reformele întârzie, privatizările sunt amânate, iar restructurările întârziate.



    O delegaţie de oameni de afaceri români va participa în luna martie la un forum de afaceri la Sankt-Petersburg. Anunţul a fost făcut luni de conducerea Uniunii Naţionale a Patronatului Român(UNPR), după discuţiile avute cu Igor Sidorov, consilierul economic al Ambasadei Ruse la Bucureşti şi cu preşedintele Camerei de Cooperare Economică şi Culturală Româno – Ruse, Tudor Afanasov. Conducerea UNPR a mai anunţat că un forum de afaceri româno-rus va fi organizat, în a doua jumătate a lunii septembrie 2015, pentru a relansa colaborarea dintre mediile de afaceri din cele două ţări.



    În Valea Jiului, administraţia încearcă să salveze mineritul printr-un plan de restructurare. Un proiect propus de Administraţia Complexului Energetic Hunedoara şi avizat de Ministerul Energiei prevede disponibilizarea a cel puţin 540 de persoane în următorii 3 ani, dar şi programe de investiţii care ar trebui să ducă la eficientizarea producţiei. Propunerile sunt considerate nerealiste de către sindicatele din minerit, care spun că orice concedieri colective trebuie făcute cu modificarea contractului de muncă, imposibil de realizat fără dialog social. In privinta investiţiilor, sindicatele susţin că nu pot primi bani, atâta timp cât datoriile complexului depăşesc 200 de miloane de lei.



    Parlamentul European anunţă că pâna pe 23 februarie se pot face înscrieri pentru ediţia din acest an a Premiului Charlemagne pentru tinerii europeni”. Premiul doreşte să încurajeze atât dezvoltarea unei constiinte europene în rândul tinerilor, cât şi participarea acestora la proiectul de integrare europeană. Sunt recompensate proiecte realizate de tineri care promovează buna întelegere şi dezvoltarea unui simt comun al identitătii europene şi care dau exemple practice de europeni care trăiesc împreună ca o comunitate. Premiul este decernat anual în comun de Parlamentul European şi Fundaţia pentru Premiul Internaţional Charlemagne de la Aachen (Germania). În fiecare an, în competiţia finală sunt selectate 28 de proiecte naţionale din toate statele UE. Cel mai bun proiect primeşte un premiu în valoare de 5.000 de euro, cel de pe locul al doilea 3.000 de euro, iar cel clasat pe locul al treilea este răsplătit cu 2.000 de euro. Laureaţii sunt invitaţi totodată să viziteze sediile din Bruxelles şi Strasbourg ale Parlamentului European, în timp ce reprezentanţii tuturor celor 28 de proiecte naţionale selectate beneficiază de o excursie de patru zile la Aachen, în Germania.