Radio România Internațional

Tag: companii romanesti

  • Muncind în România – 12.11.2024

    Muncind în România – 12.11.2024

    Salariul mediu anual ajustat cu normă întreagă în România este al patrulea cel mai mic din Uniunea Europeană, relevă datele Institutului European de Statistică. Salariul a fost de aproximativ 17.700 euro, mai puţin de jumătate din valoarea salariului mediu anual ajustat pentru Uniunea Europeană, care a fost de 37.900 euro. Luxemburg deţine recordul pentru cel mai mare salariu mediu cu normă întreagă de peste 81.000 euro. Danemarca este pe locul doi, cu peste 67.000 euro, iar Irlanda pe trei, cu aproape 59.000 euro. La polul opus se află Bulgaria, cu 13.500 euro pe an, urmată de Ungaria, Grecia şi România. Polonia este pe o poziţie apropiată României, însă cu un plus de 300 euro pe an.

     

    În comparaţie cu 2022, anul trecut a existat o creştere în toate statele europene, cu excepţia Suediei, unde salariul mediu anual ajustat a scăzut cu circa 2.000 euro. Ca medie, creşterea în Uniunea Europeană este de 6,5%, în jur de 2.300 euro. Creşterea din România este puţin peste această medie, în speţă de aproximativ 2.600 euro, de la 15.060 euro în 2022 la 17.739 euro în 2023. Recordul pentru creşterile salariale de la un an la altul îl deţine tot statul cu cele mai mari salarii medii, Luxemburg, unde a fost înregistrat un salt de aproximativ 5.500 euro. Topul este completat de Belgia, cu o creştere de aproape 4.500 euro şi de Irlanda, cu circa 4.300 euro.

     

    Şase din zece mari companii de construcţii din România estimează o creştere a cifrei de afaceri în acest an, potrivit unui studiu de specialitate. Prognoza se reflectă şi în intenţiile de angajare ale companiilor care activează în acest sector. Astfel, 62% din managerii chestionaţi spun că au crescut numărul angajaţilor, deşi se confruntă, în continuare, cu un deficit de forţă de muncă specializată. Constructorii români mizează în special pe lucrările publice de infrastructură, pe investiţiile industriale private, dar şi pe cele din domeniile medical, al serviciilor de utilitate publică, al construcţiilor sociale, precum şi pe dezvoltările din sectoarele retail şi rezidenţial.

     

    Studiul mai arată că, deşi multe companii din domeniu apelează la lucrători străini, 45% din acestea preferă să lucreze cu angajaţi exclusiv din România. Peste jumătate din marii constructori spun însă că se confruntă cu blocaje financiare mari în achiziţionarea de materiale, ceea ce a dus la scăderi ale ritmului de lucru. Potrivit studiului, pe lângă finanţarea insuficientă, principalele probleme în sectorul construcţiilor în perioada următoare vor fi majorarea costurilor cu forţa de muncă şi creşterea concurenţei în domeniu. Pentru prima dată în istoria României, numărul de firme de construcţii a depăşit pragul de 90.000.

     

    Aproape 11.800 de locuri de muncă sunt disponibile în Bucureşti, a anunţat Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Dintre acestea, 645 sunt destinate persoanelor cu studii superioare, 1.015 celor cu studii medii, circa 5.500 sunt pentru muncitorii calificaţi şi aproximativ 4.500 pentru muncitorii necalificaţi. AMOFM Bucureşti precizează că baza de date a locurilor de muncă declarate vacante de către angajatori este dinamică şi poate fi consultată site-ul anofm.ro. De asemenea, instituţia precizează că potrivit Legii privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, furnizează în mod gratuit serviciul de mediere a muncii prin care asigură punerea în legătura a angajatorilor cu persoanele aflate în căutarea unui job.

     

    Peste 350 de locuri de muncă sunt disponibile în judeţul Maramureş, în nord-vestul României, a anunţat agenţia judeţeană de profil. Aceasta transmite că majoritatea job-urilor vacante sunt în domeniile producţie şi servicii. Printre meseriile căutate se numără cele de tehnician dentar, croitor, contabil, inginer industrial sau în domeniul construcţiilor, şofer, lucrător cu specializare sau nespecializat în domeniul construcţiilor, în agricultură, turism, silvicultură, dar şi în diferite domenii industriale. De asemenea, există solicitare de personal în domeniul turismului urban şi în domeniul medical. AJOFM Maramureş arată că unele dintre locurile de muncă sunt disponibile pe toată durata lunii noiembrie, iar altele până la sfârşitul lunii decembrie.

     

  • Muncind în România

    Muncind în România

    30 de noi ghişee
    ale Inspectoratului General pentru Imigrări au fost deschise în capitala
    României.     Direcţia pentru Imigrări a Municipiului Bucureşti şi Serviciul pentru
    Imigrări al Judeţului Ilfov au transmis că decizia a fost luată pe fondul
    majorării permanente a contingentului de cetăţeni străini nou admişi pe piaţa
    forţei de muncă din România, de la 5.500 în 2016 la 100.000 în 2022 şi 2023.
    Până la 27 noiembrie, activitatea Direcţiei pentru Imigrări a Municipiului Bucureşti
    şi Serviciului pentru Imigrări al Judeţului Ilfov s-a desfăşurat prin
    intermediul a 12 ghişee organizate în două containere metalice compartimentate.

    În prezent, activitatea de relaţii cu publicul la nivelul structurilor
    menţionate are loc exclusiv în punctul de lucru nou inaugurat în Complexul
    Comercial Grand Arena Mall, unde se preiau solicitările privind prelungirea
    dreptului de şedere, se eliberează avizele de angajare, se înregistrează
    rezidenţa şi se emit documente. Inspectoratul General pentru Imigrări a
    transmis că pentru eficientizarea şi fluidizarea fluxurilor de lucru se
    utilizează un sistem performant de gestionare a cozilor, sistem care este
    interoperabil cu cel integrat de management al străinilor.

    Astfel, sistemul de
    ticketing preia datele introduse de străini în aplicaţia de programare online,
    iar pe monitoarele din sala de aşteptare se afişează în mod automat toate
    informaţiile necesare, respectiv numărul programării, ora la care trebuie să se
    prezinte la ghişeu, ghişeul la care se va prezenta cetăţeanul străin, precum şi
    scopul prezenţei acestuia. Participant la inaugurarea noilor puncte de lucru,
    ministrul român al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a declarat că
    principalul segment al celor care vin în România îl reprezintă cei care doresc
    să îşi găsească un loc de muncă şi să-şi clădească o carieră. Acest lucru,
    spune ministrul, este şi în avantajul companiilor româneşti şi al economiei
    naţionale. Predoiu a punctat faptul că România este o ţară sigură şi va rămâne
    o ţară sigură pentru cetăţenii săi şi pentru străinii care decid să rămână pe
    teritoriul naţional o perioadă mai îndelungată.




    O iniţiativă
    legislativă, care prevede extinderea, de la un an la doi ani, a perioadei
    pentru care se acordă şi se prelungeşte autorizaţia de muncă pentru cetăţenii
    străini din afara UE care lucrează în România, a fost depusă în Parlamentul de
    la Bucureşti.     Potrivit proiectului, care a fost semnat de 16 deputaţi,
    autorizaţia de muncă se prelungeşte automat pentru noi perioade de până la doi
    ani în situaţia continuării raporturilor de muncă cu acelaşi angajator în baza
    contractului încheiat pe perioadă nedeterminată. Exceptate sunt cazurile în
    care se eliberează autorizaţii de muncă pentru lucrătorii sezonieri.

    Actul
    normativ mai stipulează că pentru prelungirea valabilităţii autorizaţiei de
    muncă peste perioada de valabilitate iniţială a contractului, încheiat conform
    Codului Muncii, este necesară prezentarea acordului scris al părţilor.
    Proiectul mai prevede că pentru obţinerea autorizaţiei de muncă pentru
    lucrătorii permanenţi, angajatorul nu va mai trebui să depună la Oficiul Român
    pentru Imigrări mai multe documente, între care actul constitutiv al societăţii
    sau de înfiinţare a persoanei juridice, certificatul de înmatriculare la
    oficiul registrului comerţului, certificatul de atestare fiscală, adeverinţa
    referitoare la forţa de muncă disponibilă pentru locul vacant comunicat de
    angajator sau procesul-verbal întocmit în urma selecţiei realizate pentru
    ocuparea posturilor vacante.

    Conform iniţiatorilor, această reglementare are
    scopul de a sprijini în mod direct mediul de afaceri care apelează la
    recrutarea şi angajarea de lucrători care provin din state non-UE, pentru a
    creşte competitivitatea companiilor care derulează afaceri în România. Proiectul
    urmează să intre în dezbaterea Senatului României, iar Camera Deputaţilor este
    for decizional.


  • Sprijin pentru companiile româneşti

    Sprijin pentru companiile româneşti

    Guvernul de la București promovează un act normativ prin care va
    garanta credite pentru companiile mari, după modelul programului IMM Invest.
    Premierul Ludovic Orban a afirmat, miercuri, că această schemă de sprijin va
    deveni operaţională după ce Comisia Europeană îşi va da acordul în acest sens,
    probabil în cel mult două săptămâni. Prim-ministrul a amintit care sunt
    principiile acestui program.

    Ludovic Orban: Este o schemă prin care
    garantăm credite în proporţie de până la 90% şi subvenţionăm dobânda într-o
    proporţie de până la 50%. Plafonul iniţial al acestui program de ajutor de stat
    este un plafon de opt miliarde de lei (n.r. peste 1,6 miliarde de euro) pe
    care, evident, suntem dispuşi să-l mai creştem în cazul în care vor exista
    solicitări. Aşteptăm aprobarea Comisiei Europene, pentru că orice schemă de
    ajutor de stat are nevoie de aprobarea Comisiei Europene. În principiu am
    discutat şi suntem optimişti. Imediat după aprobarea de către Comisia Europeană
    vom aborda actul normativ şi schema va deveni funcţională    .

    Săptămâna trecută,
    ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, anunța că plafonul alocat programului
    de susţinere a companiilor mari, în care au fost incluse și companii care
    sunt întreprinderi afiliate sau parteneri şi care au peste 250 de angajaţi,
    poate fi crescut până la aproape 28 de miliarde de lei (circa 5,8 miliarde de
    euro). Florin Cîțu declara că acest program, împreună cu cel destinat
    întreprinderilor mici și mijlocii, dau posibilitatea aproape tuturor
    companiilor din România să aibă acces la astfel de credite de finanţare.

    Cât
    privește programul IMM Invest, care se adresează firmelor cu cifre de
    afaceri de peste 20 de milioane de lei (circa 4,1 milioane de euro) pe anul
    trecut, guvernul anunța atunci că acesta a fost îmbunătățit și se declara
    pregătit să suplimenteze bugetul alocat, astfel încât în câteva săptămâni să se
    tripleze numărul companiilor care atrag aceste fonduri. Ministrul finanţelor a
    mai spus că programul poate să susţină maxim 40.000 de companii, iar dacă va fi
    nevoie, la următoarea rectificare bugetară, executivul va aloca noi sume de
    bani pentru acesta. Miercuri, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea
    privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă privind programul de susţinere a
    întreprinderilor mici şi mijlocii, care prevede pentru acest an un plafon total
    de 30 de miliarde lei (circa 6,2 miliarde de euro) al garanţiilor de stat ce
    pot fi acordate pentru obţinerea de credite de către aceste firme.

  • Românii din Marea Britanie şi Brexit-ul

    Românii din Marea Britanie şi Brexit-ul

    În vara anului trecut, un referendum organizat în Marea Britanie a decis retragerea acestei ţări din Uniunea Europeană, iar in urma acestui rezultat, Guvernul de la Londra a declanşat, în martie anul acesta, procedurile de retragere din blocul comunitar, conform Articolului 50 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii. Negocierile pentru stabilirea termenilor de retragere pot dura cel mult doi ani, urmând ca, pe 30 martie 2019, în timpul deţinerii de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, Regatul Unit să piardă statutul de membru al blocului comunitar.




    Ce se va întâmpla, în perioada pre şi post Brexit, cu românii care trăiesc în Marea Britanie? Sunt voci care susţin că pot fi consecinţe imprevizibile pentru cei care muncesc sau studiază acolo. România este pregătită să informeze, să îndrume, să sprijine cetăţenii şi companiile româneşti pe tot parcursul acestui proces, a afirmat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu.



    Acesta a făcut, în perioada 3 – 4 noiembrie, o vizită de lucru în în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, în cadrul căreia s-a întâlnit cu reprezentanţii comunităţii româneşti şi cu liderii administraţiei publice locale din Brent-Londra. Victor Negrescu a întreprins această vizită cu ocazia unei ample campanii de consultări publice “România în contextul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană”, în cadrul căreia sunt analizate axele strategice de acţiune ale Guvernului de la Bucuresti în acest sens.



    După aderarea României la Uniunea Europeană, numărul românilor din Regatul Unit a crescut constant, iar aceasta tendinţă se menţine. Conform datelor furnizate de Oficiul Naţional de Statistică, 328.000 de români locuiesc în Marea Britanie.



    “Cetăţenii români reprezintă o comunitate foarte importantă, a treia ca mărime din rândul statelor membre ale UE, după cea poloneză şi cea irlandeză, fiind, în general, bine integrată în societatea britanică şi contribuind la bunăstarea acesteia”, a afirmat ministrul Negrescu. El a subliniat că statul român depune toate eforturile pentru ca drepturile şi interesele lor să fie menţinute şi protejate.



    Conform estimărilor unei organizaţii profesionale, în Marea Britanie lucrează peste 2.000 medici români, cărora li se adaugă numeroşi specialişti în domeniul financiar-bancar, artişti, arhitecţi, profesori, specialişti în IT şi cercetători. De asemenea, in învăţământul universitar studiază, în prezent, aproximativ 10.000 de tineri români. Totodată, există o comunitate extrem de dinamică la nivelul corpului profesoral şi de cercetare la nivel academic. În timpul unei vizite făcute la Bucureşti în septembrie, ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, a declarat că românii din Marea Britanie nu ar trebui să fie deloc îngrijoraţi în legătură cu situaţia lor după Brexit, deoarece sunt membri extrem de valoroşi ai societăţii britanice.