Radio România Internațional

Tag: compensatii

  • Compensații pentru energie?

    Compensații pentru energie?

    România va solicita UE compensaţii pentru diferenţele semnificative de preţ la energie între vestul şi estul continentului, susține ministrul de resort, Sebastian Burduja. El a explicat că aceste diferenţe ar fi fost cauzate de o producţie hidro mai mică în ţară din cauza secetei, dar şi de probleme de interconexiune, care nu au permis exportul de energie mai ieftină din vest către est. În plus, România sprijină energetic Republica Moldova şi Ucraina, iar toate aceste elemente creează o presiune pe preţurile din țară.

    Sebastian Burduja a adăugat că solicitarea va fi făcută Consiliului de Miniştri, la nivel european, şi a arătat că speră ca România să fie compensată pentru aceste diferenţe de preţ. El a subliniat că susţine foarte mult extinderea pieţei unice. În prezent, România plătește un preț de aproape 150 de euro/ MWh, cu mult peste media europeană de aproape 102 euro/ MWh.

    Prețul este resimțit cu atât mai mult cu cât țara se confruntă cu obstacole semnificative legate de diversificarea mix-ului energetic și îmbunătățirea eficienței energetice, conform celui mai recent raport al Comisiei Europene privind Uniunea energetică. Situația este valabilă și la nivel european, chiar dacă documentul arată că s-au înregistrat progrese semnificative privind energia din surse regenerabile.

    Mixul energetic al României rămâne puternic dependent de combustibilii fosili, care reprezintă 71% din consumul total de energie, ușor peste media UE de 69%. Mix-ul de electricitate al țării este dominat de sursele regenerabile (42,4%), urmate de combustibilii fosili (37,6%) și energia nucleară (19,9%).

    Pentru a-și asigura securitatea energetică, România operează șase facilități de stocare a gazelor cu o capacitate totală de 3,1 miliarde de metri cubi, echivalentă cu 31% din consumul anual de gaze. Până la mijlocul lunii august, aceste depozite au fost deja umplute, protejând bine țara pentru iarna care urmează.

    România este angajată să își extindă capacitatea nucleară pentru a atinge țintele climatice ale UE și pentru a-și întări securitatea energetică. Sunt în plan construirea a două noi reactoare (CANDU), fiecare cu o capacitate de aproximativ 700 MWe, pentru a completa facilitățile nucleare existente. În ciuda progreselor, România se confruntă cu provocări de integrare și conformare. Piețele angro de electricitate și gaze ale țării sunt puternic influențate de intervenții guvernamentale care depășesc cadrul de urgență al UE.

    Totodată, contoarele inteligente, un instrument critic pentru sporirea flexibilității pieței, sunt instalate în doar 23% din gospodăriile românești, indicând necesitatea unor îmbunătățiri în ceea ce privește asigurarea eficienței energetice. Conform raportului, sărăcia energetică rămâne o preocupare majoră în România. În 2023, 13,6% din oameni au întâmpinat dificultăți în plata facturilor de utilități, iar 12,5% nu au reușit să își încălzească locuințele în mod adecvat în timpul iernii, subliniind necesitatea renovării accelerate a clădirilor și a măsurilor sociale țintite.

     

  • Compensaţii pentru transportatorii români

    Compensaţii pentru transportatorii români

    La sfârşitul acestei luni, România şi Bulgaria, membre ale Uniunii Europene încă din 2007, vor fi admise, în sfârşit, în Spaţiul Schengen, de liberă circulaţie. Însă numai cu frontierele aeriene şi maritime, nu şi cu cele terestre, pe unde trec cei mai numeroşi călători şi cele mai multe mărfuri.

    Voce singulară printre cele 27 de state membre ale Uniunii, Austria are, în continuare, obiecţii privind admiterea celor două ţări din sud-est, deşi România, cel puţin, îndeplineşte de mai bine de un deceniu toate condiţiile tehnice.

    Circa 25 de milioane de români şi bulgari continuă să se simtă europeni de rangul doi, ceea ce, spun comentatorii, va alimenta, în acest an cu alegeri pentru Legislativul comunitar, cota electorală a partidelor eurosceptice sau deschis antieuropene.

    Analiştii economici subliniază, la rândul lor, că povara menţinerii României în afara Spaţiului Schengen a fost dusă de mediul privat. Numai în sectorul transporturilor, pierderile cumulate din cauza amânării nejustificate a aderării se ridică la peste 16 miliarde de euro, din 2011 până în prezent.

    Cei mai năpăstuiţi sunt, pare să accepte toată lumea, şoferii camioanelor de marfă. Din cauza controalelor de la frontierele interne ale Uniunii, aceştia pierd, uneori, zile în şir în vamă. Şi, la sosire, beneficiarul cursei îi poate sancţiona pentru întârziere, iar mărfurile perisabile ajung gata alterate.

    În cele din urmă, autorităţile de la Bucureşti au decis să ia măsuri pentru a compensa efectele negative asupra activităţii de transport generate de întârzierea aderării la Schengen. Astfel, se va institui indemnizaţia de hrană pentru lucrătorii mobili din transportul rutier, în valoare de 40 euro pe zi, iar firmele din domeniu vor avea posibilitatea să acorde şi indemnizaţii de detaşare în limita a patru salarii de bază ale conducătorului auto.

    Proiectul legislativ, iniţiat de PNL (asociat la guvernare cu PSD) a trecut, luni, cu unanimitate de voturi, prin Senat, ca prim for sesizat. În numele iniţiatorilor, senatorul liberal Alexandru Nazare:

    “Introducerea unei indemnizaţii de hrană. De ce? Pentru că este obligatorie la nivel european. Toate statele europene o au. Transportatorii români trebuie să prezinte distinct cuantumul de hrană pe care îl acordă şoferului. Astăzi nu o pot face, pentru că nu avem această indemnizaţie de hrană clar delimitată.” 

    Din opoziţie, USR a votat, la rândul său, în favoarea proiectului de lege. Senatorul Cristian Bordei:

    “Acest proiect de lege vine cu câteva prevederi într-adevăr bune, dar, din păcate, ele reflectă faptul că statul trebuie să cheltuie bani, pentru că există acest eşec catastrofal privind admiterea României în Schengen cu frontierele terestre.” 

    Documentul merge acum la Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.

  • PE:FIFA şi Campionatul Mondial de Fotbal din Qatar – compensaţii pentru cei care şi-au pierdut viaţa

    PE:FIFA şi Campionatul Mondial de Fotbal din Qatar – compensaţii pentru cei care şi-au pierdut viaţa

    FIFA a afectat grav imaginea și integritatea fotbalului mondial, iar corupția din cadrul acestui organism internațional este generalizată, sistemică și adânc înrădăcinată, este mesajul transmis de eurodeputați prin rezoluția adoptată săptămâna trecută în timpul ședinței plenare desfășurate la Strasbourg.

    Dacă vrem ca lucrurile să se schimbe, avem nevoie de o reformare fundamentală a Federației Internaționale de Fotbal. Domnule Infantino, fă-ne tuturor o favoare: Demisionează acum!, a afirmat în timpul dezbaterilor care au precedat adoptarea rezoluției eurodeputatul danez, Niels Fuglsang, extrem de critic la adresa actualului președinte al FIFA, Gianni Infantino.

    Nemulțumirile vizează atât procesul prin care Qatarul a fost ales drept gazdă a Campionatului Mondial, proces despre care eurodeputații spun că nu a fost transparent, cât și numeroasele abuzuri comise în această țară. Pe câteva dintre ele le trece în revistă Lara Wolters, din Olanda:

    Indiferent de câte progrese au fost făcute în Qatar, și au fost făcute unele progrese, nu este deloc în regulă ca oamenii să-și piardă viața în construcția infrastructurii necesare competiției sau că alții să ajungă în închisoare doar pentru că au cerut să le fie plătite salariile. Și categoric nu este deloc în regulă ca cei care aparțin minorităților sexuale să trăiască în teamă.

    Pe de altă parte, membrii legislativului comunitar salută faptul că, potrivit Organizației Internaționale a Muncii, autoritățile de la Doha au plătit 320 de milioane de dolari celor care nu și-au primit salariile la timp prin intermediul unui așa numit Fond de asistență și asigurare a lucrătorilor.

    Cu toate acestea, spun eurodeputații, mulți muncitori nu au beneficiat de despăgubiri. Compensații nu au primit nici familiile celor care și-au pierdut viața în construcția infrastructurii necesare Campionatului. Ar fi vorba, potrivit unei investigații a jurnaliștilor de la The Guardian, de nu mai puțin de peste 6 mii 500 de muncitori străini.

    Pe viitor avem nevoie de un angajament ferm și credibil privind respectarea drepturilor omului atât din partea țării gazdă, cât și a Federației Internaționale de Fotbal, a afirmat aceeași Lara Wolters.

    Iar rezoluția Parlamentului European cere încetarea practicii denumite sportswashing (îmbunătățirea reputației prin sport). Cu alte cuvinte, competițiile majore nu ar mai trebui să aibă loc în țări în care valorile fundamentale sunt încălcate.


  • Compensaţii pentru pierderile cauzate de pesta porcină africană

    Compensaţii pentru pierderile cauzate de pesta porcină africană

    În
    România, pesta porcină africană evoluează în peste 200 de localităţi din 12
    judeţe. Sunt în jur de 900 de focare, cele mai multe în sud-est. Virusul este
    prezent şi în 3 judeţe din zona nord-vestică, acolo unde a fost confirmat pentru
    prima oară, în urmă cu un an. Boala nu poate fi tratată şi impune sacrificarea
    tuturor animalelor din gospodăriile şi fermele afectate. Au fost eliminaţi sute
    de mii de porci. Nu există risc de îmbolnăvire pentru oameni, însă impactul
    economic şi social al răspândirii bolii se simte deja. Pentru destule
    gospodării mici, creşterea porcilor asigură subzistenţa. Pe de altă parte, sute
    de oameni angajaţi la mari crescătorii şi abatoare au fost concediaţi după
    sacrificarea animalelor. Ca o măsură reparatorie, guvernul a decis ca oamenii
    disponibilizaţi să primească, pe lângă indemnizaţia de şomaj, o compensaţie
    neimpozabilă de circa 100 de euro, timp de maxim jumătate de an.

    Executivul a
    solicitat el însuşi sprijin financiar din partea Comisiei Europene pentru
    reducerea impactului pe care îl are pesta porcină africană asupra agriculturii
    româneşti. Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil
    Hogan, a avut, joi, discuţii pe acest subiect cu primul ministru Viorica
    Dăncilă şi cu ministrul de resort, Petre Daea. Datele prezentate de comisarul
    Hogan indică faptul că trei sferturi din porcii crescuţi în gospodării în
    Uniunea Europeană sunt în România. Este motivul pentru care Bucureştiul şi
    Bruxelles-ul lucrează împreună pentru a vedea ce trebuie făcut în privinţa
    serviciilor de supraveghere, detecţie şi control, a spus Phil Hogan. Stoparea
    producţiei din cauza implementării programului legat de pesta porcină aduce
    mari prejudicii economice şi de aceea autorităţile de la Bucureşti vor solicita
    executivului comunitar ajutor financiar pentru fermierii afectaţi. În alt plan,
    ministrul agriculturii, Petre Daea, a anunţat că România şi Bulgaria – ţară
    vecină la sud, lovită la rândul ei de epidemie – au în vedere înfiinţarea unui
    centru de cercetare pentru pesta porcină africană. Cercetarea trebuie să ajungă
    la originea bolii şi să găsească soluţii, în aşa fel încât costurile să fie
    reduse, iar reuşita eradicării să fie deplină, a afirmat ministrul Agriculturii.

    Pe de altă parte, Serviciul Român de Informaţii a informat că a transmis autorităţilor
    competente, centrale şi locale, încă din iunie 2016, date despre pericolul apariţiei
    pestei porcine africane la graniţă. Au existat peste 130 de informări pe
    această temă de atunci şi până în luna august a acestui an, a precizat
    principalul serviciu secret. De asemenea, SRI a informat şi despre riscul unui
    alt virus care poate apărea în România şi care, de această dată, ar putea
    afecta rumegătoarele mici. Dezvăluirile oferă muniţie suplimentară celor care, în
    frunte cu preşedintele şi opoziţia de dreapta, au criticat aspru guvernul PSD -
    ALDE pentru modul în care a gestionat criza provocată de pesta porcină
    africană.