Radio România Internațional

Tag: competente

  • Campionii exceleţei premiaţi la Bruxelles

    Campionii exceleţei premiaţi la Bruxelles

    La sfârşitul lunii februarie a fost organizat la Bruxelles un eveniment comun CESE –  Comisia Europeană, având ca scop promovarea dobândirii efective de competențe, care să conducă la angajarea de calitate a tinerilor în contextul noii lumi a muncii și al deficitului de competențe pe piața muncii.

     

     

    Sub deviza:” Vrei să afli cum te-ar putea ajuta formarea profesională să obții jobul de vis? Participați online pentru a vă inspira de către cursanții VET (Vocational Education and Training), din învăţământul vocaţional, cu privire la competențele pentru viitor, combaterea stereotipurilor de gen, mobilitatea învățării și multe altele!, la Bruxelles s-a desfăşurat în ultima zi de vineri a lunii februarieun eveniment emblematic al Anului european al competențelor: “Faceți cunoștință cu Campionii Excelenței”.

    Aproximativ 40 de câștigători ai competițiilor de aptitudini veniţi din toată Europa au discutat despre cum și-au găsit cariera prin educația profesională.

    Desfăşurat la sediul Comitetului Economic și Social European (CESE) din Bruxelles, evenimentul a prezentat tineri campioni ai UE de la recentele competiții WorldSkills și EuroSkills, precum și de la Abylimpics (Olimpiadele de aptitudini de muncă pentru persoane cu dizabilități), unde participanții concurează în peste 20 de discipline diferite, cum ar fi robotica mobilă, TIC, mecanică sau construcții. Campionii, toți sub 25 de ani, și-au împărtășit poveștile inspiraţionale cu peste 500 de participanți, dintre care peste 400 de tineri  sosiţi din toate statele membre ale UE.

    Nicolas Schmit, comisar european pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, a declarat:

    “Ne confruntăm practic în toate ţările membre acum cu o criză majoră a forţei de muncă (major labour shortages). Şi când spun criză a forţei de muncă mă refer şi la aceea calificată. Trebuie să îi motivăm pe tineri, să îi încurajăm. Este o chestiune care ţine de competitivitatea în UE. Concursul Euroskills (Concurs de Competenţe europene) este o oportunitate fantastică pentru tineri să compare, să concureze, dar şi să facă schimb de experienţă. Şi ţine cumva şi de spiritul european care îi este asociat.”

    Participanții auavut ocazia să urmărească demonstrații live ale abilităților inovatoare, inclusiv imprimare 3D, CAD (n.r. din engleză de la Computer-aided Design, Proiectarea asistată de calculator)  de inginerie mecanică, integrare a sistemelor de robot sau florărie. A fost expus și un robot de deminare pentru Ucraina, produs în Belgia cu ajutorul școlilor VET.

    Evenimentul a evidențiat valoarea educației și formării profesionale, care rămâne a doua opțiune pentru mulți tineri atunci când trebuie să decidă asupra traseului lor de învățare și carieră, în ciuda faptului că oferă adesea perspective bune de carieră și oportunități de angajare mai rapide.

  • Pactul pentru competenţe al Uniunii se bucură de succes

    Pactul pentru competenţe al Uniunii se bucură de succes

    Pactul pentru competenţe al Uniunii Europene este o poveste de succes, crede executivul comunitar. În cei mai bine de doi ani şi jumătate de la lansare, două milioane de persoane au beneficiat de activități de perfecționare și recalificare profesională.



    În Irlanda există o Academie de leadership. La Lisabona, în Portugalia, este în plină desfăşurare proiectul unui aşa numit pașaport al competențelor digitale”. În Cipru, un centru cultural găzduieşte în afara orelor de program o serie de proiecte care le oferă oportunități de dezvoltare grupurilor vulnerabile, cum ar fi migranţii, persoanele în vârstă sau cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă. Federația europeană a asociațiilor de ghizi turistici organizează ateliere de lucru pentru toţi cei vor să facă această meserie. Sunt doar câteva exemple de proiecte începute graţie Pactului pentru Competențe, lansat de Comisia Europeană în noiembrie 2020.



    Totul pleacă de la o realitate descrisă de statisticile oficiale: mai bine de trei sferturi din întreprinderile din spaţiul comunitar au probleme în a găsi muncitori calificaţi, iar Uniunea are nevoie de 20 de milioane de noi specialiști IT până în 2030.



    “În Europa avem în momentul de faţă una dintre cele mai puternice pieţe ale muncii din ultimele decenii. Cu toate acestea ducem lipsă de specialişti”, a atras atenţia anul trecut preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Şi tot ea a spus:



    “Sunt antreprenori care au proiecte şi vise măreţe. Sunt companii care au programe ambiţioase de eliminare a emisiilor de gaze cu efect de seră, dar care pur şi simplu nu găsesc profesionişti cu care să le pună în aplicare”.



    Pactul pentru competențe este, de altfel, o modalitate prin care Comisia Europeană vrea să ajute întreprinderile şi muncitorii să se pregătească pentru tranziția către o economie verde şi digitală. Prin crearea unui forum în care toți partenerii să poată discuta despre nevoile actuale şi viitoare de competenţe şi să poată stabili parteneriate, pactul îşi propune să contribuie la corelarea ofertei şi a cererii de talente din Europa.



    Ţinta este ca, până în 2030, peste 60 la sută din adulții din Uniune să participe la cursuri de calificare în diverse meserii în fiecare an. Statele membre pot utiliza fondurile comunitare pentru a investi în recalificarea și perfecționarea forței de muncă, pe lângă educația și formarea profesională inițială. Mai trebuie spus că 2023 este chiar Anul European al Competenţelor, iar până acum, în cadrul Pactului, au avut loc peste 15 mii de programe de formare şi au fost investite 160 de milioane de euro în inițiative legate de competențe.



  • Noi proiecte ale Legilor privind educația

    Noi proiecte ale Legilor privind educația

    După mai
    multe luni în care s-au aflat în analiza experţilor de la minister şi a
    reprezentanţilor coaliţiei de guvernare din România și după aproape zece mii de amendamente, noile
    proiecte ale Legilor privind educația au fost prezentate luni de ministrul
    Ligia Deca. Bazate, potrivit ministrului, pe proiectul România
    Educată şi pe rapoartele experţilor OECD, proiectele îşi propun creşterea
    calităţii învăţământului şi reducerea analfabetismului funcţional. Modificările
    propuse vin pe fondul unor cifre îngrijorătoare care plasează România în coada
    clasamentului european în ceea ce priveşte performanţele în educaţie.

    Ligia
    Deca: Cinci din zece elevi în vârstă de 15 ani au competenţe
    matematice, respectiv în domeniul ştiinţelor, sub nivelul minim de performanţă,
    adică nu pot utiliza gândirea logică în situaţii cotidiene sau nu pot explica
    fenomene sau procese ştiinţifice familiare. Patru din zece elevi, tot de 15
    ani, au competenţe de lectură sub nivelul minim de performanţă, aşa cum este
    definit în contextul studiului PISA, adică citesc un text şi nu pot formula
    uşor concluzii. Doi din zece participanţi la examenul de Bacalaureat nu l-au
    promovat şi mai ştim că trei din zece profesori de ştiinţe pun rareori în
    legătură lecţiile sau partea teoretică cu ceea ce pot observa elevii în viaţa
    de zi cu zi, iar şase din zece nu au participat la niciun curs de predare a
    ştiinţelor cu metode moderne în ultimii doi ani.

    Potrivit proiectului
    Legii învăţământului preuniversitar,una dintre modificările
    importante va fi aceea că liceele unde este concurenţă mare vor putea organiza
    pentru mai mult de jumătate dintre locuri admitere separată. Ligia Deca explică: Evaluarea Naţională va avea probe la limba română, matematică şi,
    după caz, limba maternă, deci nu se schimbă formatul actual. Elementul de
    noutate este reprezentat de potenţialul concurs de admitere la liceu. Din nou,
    dacă liceul vrea şi există concurenţă demonstrată în anii anteriori, pentru
    acele profiluri unde există această concurenţă demonstrată, 60% din locuri pot
    fi ocupate prin concurs.

    În ceea ce priveşte Bacalaureatul, va exista
    în plus față de forma actuală o probă complementară de competenţe
    de bază. Noile proiecte ale Legilor educaţiei mai prevăd, printre altele,
    majorarea burselor de merit şi a celor pentru elevii olimpici, dar şi creşteri
    progresive de salariu pentru cadrele didactice. Politicieni, sindicate şi
    asociaţiile de părinti l-au acuzat pe ministrul Educatiei de lipsa de
    transparenţă şi că nu a organizat consultări cu cei interesaţi privind
    viitoarele legi. Din opoziție, USR consideră că modificările prezentate de
    ministrul Ligia Deca nu pot face parte dintr-un program intitulat România
    educată şi nu pot moderniza sistemul de educaţie. Premierul însă, crede
    că cele două proiecte de act normativ – care reglementează învăţământul
    preuniversitar şi pe cel superior – vor introduce norme şi practici din statele
    europene cu vechi tradiţii în educaţie şi cu rezultate bune pe plan internațional.


  • Noi schimbări în învăţământul românesc

    Noi schimbări în învăţământul românesc

    După modificarea radicală a structurii anului şcolar în învăţământul preuniversitar, elevii și profesorii din România sunt puși în fața unor noi modificări ale sistemului de învățământ. Din anul şcolar 2022 – 2023, care va începe mai devreme față de anii trecuți, pe 5 septembrie, în loc de două semestre vor fi cinci module de învăţare care vor alterna cu cinci vacanțe. Ministrul Sorin Cîmpeanu a anunţat că din această toamnă se va renunţa la mediile semestriale, la obligativitatea susţinerii tezelor şi va fi necesară o singură medie generală la finalul anului şcolar. Astfel, profesorul va avea mult mai multă autonomie în evaluarea elevului pe parcursul întregului an şcolar, iar notele sau calificativele vor evidenţia competenţele elevilor, consideră ministrul. Notele vor fi puse de profesor în funcţie de numărul de ore alocat săptămânal disciplinei.

    Sorin Cîmpeanu explică: Au fost mai multe variante de lucru, s-a agreat ca numărul minim de note pentru o disciplină să fie egal cu n+3, unde n este numărul de ore alocate săptămânal pentru o anumită disciplină. Altfel spus, pentru o disciplină care are două ore pe săptămână, într-un întreg an şcolar vor fi necesare cel puţin cinci note. Mai trebuie menționat că în aceste zile are loc evaluarea standardizată a elevilor din ciclul primar și gimnazial – un proiect pilot digital, o premieră în învățământul românesc. Până pe 10 iunie, elevi din aproximativ 330 de şcoli din toată ţara vor susţine câte două teste, română şi, după caz, matematică sau istorie.

    Pe fondul schimbărilor majore anunțate în învățământul românesc, Consiliul Naţional al Elevilor şi Comunitatea Declic au organizat un protest în faţa Ministerului Educaţiei. Ei au vrut să tragă un semnal de alarmă despre situaţia din şcolile unde elevii primesc mâncare nesănătoasă, fie nu primesc niciun fel de alimente și au cerut ca toţi elevii să primească o masă caldă. În timpul unei întrevederi cu ministrul, acesta le-a promis un program naţional privind mâncarea sănătoasă în şcoli, finanţat cu un miliard de euro, care ar trebui să înceapă chiar din acest an. În România au existat mai multe astfel de iniţiative legislative. Totuşi, până în prezent, nu s-a reuşit implementarea unui program eficient. Există și un proiect-pilot, care se blochează an de an în birocraţie.Potrivit unui studiu World Vision Romania, unul din zece copii se duce la culcare flămând, iar doi din zece copii din mediul rural din România spun că familia le asigură doar uneori sau nu le asigură niciodată suficientă mâncare. Totodată,mai mult de 1 din 3 adolescenţi lipsesc de la şcoală pentru că trebuie să muncească în gospodărie, iar unul din zece copii nu frecventează nicio instituţie de învăţământ.


  • Strategii UE pentru dezvoltarea competențelor digitale

    Strategii UE pentru dezvoltarea competențelor digitale

    Cu toate acestea, unele state membre mai întâmpină probleme în
    domeniul digital, motiv pentru care instituțiile europene încearcă să ofere
    răspunsuri prompte și eficiente.

    Explică Eliza Vaș, expert în cadrul
    Institutului European din România:
    Pentru România anului 2020, doar 10%
    dintre cetățeni aveau competențe digitale peste nivelul de bază. Există și
    diferențele dintre școlile avantajate și celelalte, unde nivelul competențelor
    digitale ale profesorilor este peste cel al cadrelor didactice care lucrează în
    școli mai puțin avantajate. O altă problemă este legată de evaluarea și
    monitorizarea acestor competențe în rândurile cadrelor didactice, părinților și
    elevilor. O altă problemă este legată de accesul la infrastructura digitală
    pentru elevii din mediul rural și comunitățile dezavantajate, la pachet cu
    sistemele de sprijinire a dezvoltării competențelor acestora. Și aș mai
    menționa, în acest caz, importanța pe care ar trebui să o acordăm siguranței
    online în procesul educațional, respectiv identitatea și comportamentul online
    ale elevilor.



    Pentru început,
    Comisia Europeană își propune să elaboreze orientări comune pentru profesori și
    personalul educațional, pentru a încuraja alfabetizarea digitală și pentru a
    combate dezinformarea prin educație și formare.

    Revine cu detalii Eliza Vaș: Uniunea Europeană are un plan de acțiune privind educația digitală
    pentru perioada 2021-2027, care are două priorități strategice. Să fie
    dezvoltat un ecosistem performant de educație digitală, care se referă
    îndeosebi la infrastructură, și a doua prioritate legată de îmbunătățirea
    abilităților și competențelor digitale, astfel încât cetățenii să poată să
    participe activ la procesul de transformare digitală. Aceste priorități sunt
    reflectate și în strategiile privind digitalizarea educației, care sunt pregătite
    de fiecare stat membru în parte. Și România a creat recent o astfel de
    strategie cu aplicare în perioada 2021-2027, pe care a pus-o și în dezbatere
    publică și care urmărește să atingă următoarele obiective: să avem 90% din
    populația României alfabetizată digital, 82% din populația cu vârsta între 20
    și 34 de ani să fie formată pentru meserii emergente, care vor apărea, pentru a
    putea fi inclusă cu succes pe piața muncii și toate unitățile de învățământ din
    România să fie dotate cu infrastructura și resursele tehnologice necesare.



    De asemenea,
    Comisia Europeană propune o recomandare a Consiliului privind îmbunătățirea
    furnizării de competențe digitale în educație și formare. Aceasta ar include
    utilizarea instrumentelor Uniunii Europene pentru a investi în dezvoltarea
    profesională a cadrelor didactice, schimbul de bune practici cu privire la
    metodele de instruire în educația informatică de înaltă calitate și colaborarea
    cu industria pentru identificarea și actualizarea nevoilor de competențe pe
    măsură ce acestea apar.


  • Educația digitală, viitorul generațiilor tinere?

    Educația digitală, viitorul generațiilor tinere?

    Planul de acțiune
    al Uniunii Europene pentru educația digitală este prevăzut pentru perioada
    2021-2027. În ultimul an, cursurile au trecut din sălile de clasă în mediul
    virtual, motiv pentru care, la nivelul tuturor statelor membre, a fost nevoie
    de o adaptare rapidă, prin măsuri fără precedent în ceea ce privește predarea
    online. Astfel, instituțiile europene au elaborat politici care să gestioneze
    corect acest nou cadru de învățământ.

    Eliza Vaș, expert în cadrul Institutului
    European din România: Se va dezvolta un cadru comun de înțelegere
    a educației online și la distanță, un cadru comun privind conținutul în
    educația digitală. Va fi sprijinită conectivitatea gigabyte a școlilor din
    Uniunea Europeană, vor fi elaborate câteva orientări privind etica și
    inteligența artificială și utilizarea datelor în domeniul educației, vor fi
    create orientări comune pentru cadrele didactice privind alfabetizarea digitală
    și combaterea dezinformării. Va fi actualizat cadrul euroean al competențelor
    digitale și, foarte important, va fi creat un certificat de competențe digitale
    care să poată fi folosit și recunoscut pe teritoriul întregii Uniuni.


    Dacă alegem să
    vedem jumătatea plină a paharului, îmbunătățirea competențelor digitale ar fi
    principalul avantaj pe care contextul pandemic l-a oferit, în ultimul an,
    europenilor tineri și nu numai.

    Explică Eliza Vaș: În ceea ce privește
    pandemia, am putea să spunem că a fost un game changer, deoarece a generat
    foarte multe efecte disruptive în societate și în economie. Este interesant că
    a și determinat categorii întregi de cetățeni, îndeosebi elevi și studenți -
    pentru că avem învățământul mutat în online – să își dezvolte, voit sau nu,
    abilitățile digitale. Putem spune că pandemia a fost, indirect, și un policy
    changer. Privind retrospectiv, este interesant că, într-o consultare publică a
    Uniunii Europene, a fost arătat faptul că 60% din cetățenii europeni sunt de
    părere că și-au îmbunătățit competențele digitale în timpul crizei pandemice și
    foarte mulți dintre aceștia își doresc să aprofundeze acest subiect.



    Desigur, există
    încă multe provocări în ceea ce privește educația online, iar instituțiile
    europene încearcă să le soluționeze într-un timp cât mai scurt, astfel încât
    generațiile tinere să nu aibă de suferit în ceea ce privește ritmul și
    parcursul educațional normal. Între cele mai acute probleme putem observa că
    multe dintre familiile cu venituri mici din Europa nu le pot pune la dispoziție
    copiilor terminalele necesare și nici nu le pot asigura conexiunea la o sursă
    de Internet, conform unui barometru Eurostat din anul 2019. De asemenea, 1 din
    5 tineri din Uniunea Europeană nu are dezvoltate abilitățile digitale necesare
    pentru a putea învăța în mediul digital. În ceea ce îi privește pe profesori,
    în anul 2018, mai puțin de 40% dintre ei se simțeau pregătiți pentru a preda folosind
    Internetul.


  • Săptămâna moţiunii de cenzură

    Săptămâna moţiunii de cenzură

    Soarta
    cabinetului PSD minoritar se decide joi, odată cu votul asupra moţiunii de
    cenzură depuse de opoziţie, care vede în debarcarea executivului condus de
    Viorica Dăncilă o condiţie esenţială pentru intrarea României în normalitate.
    Agenda publică a fost acaparată în ultimii doi ani şi jumătate de problemele
    pe care le au cu legea unii indivizi din PSD    , a acuzat opoziţia prin vocea
    senatorului liberal Florin Cîţu, cel care a citit documentul în plenul
    legislativului. În moţiune se afirmă că România pierde oportunităţi în fiecare
    zi petrecută cu actualul executiv – şansa de a se dezvolta pe seama fondurilor
    europene, oportunitatea de a profita de creşterea economică şi de a dirija
    surplusul spre construcţia de infrastructură, spitale regionale, şcoli moderne.

    Pierdem credibilitate în afara ţării, în faţa partenerilor noştri, pierdem şansa
    de a ne păstra tinerii în ţară, se arată în textul moţiunii. Nu competenţa a
    stat la baza numirilor în cabinetele care s-au succedat după alegerile din
    2016, spune Florin Cîţu: În doi ani şi opt luni, s-au perindat prin guvern
    peste 80 de miniştri, între care unii au fost de cea mai slabă calitate, numiţi
    nu pentru a creşte performanţele actului guvernamental, ci pentru a
    tranzacţiona voturi şi interese în interiorul principalului partid de guvernare    .

    Ţinta favorită a criticilor formulate de opoziţie, premierul Viorica Dăncilă
    s-a declarat, totuşi, încrezătoare că Guvernul său va supravieţui. Aceasta,
    deşi unii parlamentari social-democraţi sunt tentaţi şi ei să părăsească tabăra
    Puterii, după plecarea ALDE din coaliţie. Şefa executivului îndeamnă la
    responsabiiltate: Sunt destui colegi deputaţi şi de la alte partide politice care îşi
    dau seama că, în fond, stabilitatea în România şi modul în care ne raportăm la
    această moţiune este foarte important pentru România şi pentru români. Dincolo
    de lupta politică, trebuie să vedem şi mai departe şi cred că asta nu au
    învăţat unii lideri politici    .

    S-a intrat în săptămâna moţiunii şi, în
    consecinţă, a negocierilor decisive pentru voturile care ar putea însemna
    căderea cabinetului Dăncilă. La depunere, documentul a strâns 237 de semnături din
    toate formaţiunile şi grupurile parlamentare – PNL, USR, PMP, UDMR, minorităţi
    naţionale altele decât cea maghiară şi chiar PSD. Liderul PNL, Ludovic Orban, se
    bazează pe 244 de voturi în Parlament în favoarea moţiunii de cenzură, ceea ce
    ar uşura misiunea Opoziţiei. Pentru a fi adoptată, moţiunea trebuie votată de
    233 de parlamentari. În aceşti aproape trei ani, Opoziţia a eşuat în toate
    tentativele de a demite guvernele de stânga. Singurul care a debarcat prin
    moţiune de cenzură un guvern controlat de PSD a fost însuşi PSD, la comanda
    fostului lider autoritar Liviu Dragnea, închis, acum, pentru corupţie. Gestul
    politic, motivat de nevoia de a înăbuşi orice aspiraţie către autonomie
    guvernamentală, a fost fără precedent în istoria postcomunistă a ţării.

  • Jurnal românesc – 03.05.2017

    Jurnal românesc – 03.05.2017

    Deputatul de diaspora, Doru Petrişor Coliu, este de părere că abuzul justiţiei finlandeze faţă de cetăţenii români atinge cote inimaginabile. Potrivit lui, mamă a trei copii, Camelia Smicală, cetăţean român care locuieşte în Finlanda, este victima unor abuzuri deosebit de grave din partea justiţiei şi poliţiei finlandeze, precum şi a Serviciului de protecţie a copilului din această ţară. Doru Petrişor Coliu apreciază, într-un comunicat, că poliţia finlandeză şi Serviciul de protecţie a copilului încalcă grav dreptul la viaţă şi la integritate fizică al Cameliei Smicală. În procesul pe care finlandezii i l-au intentat pentru defăimarea autorităţilor atunci când executorii judecătoreşti i-au luat copiii, românca a suferit un alt abuz fiind condamnată la 6 luni de închisoare. Lista abuzurilor continuă cu şantajul exercitat asupra sa de către angajatori. Deputatul de diaspora a solicitat MAE să depună toate eforturile în vederea dezbaterii acestui caz de încălcare a drepturilor omului în cadrul şedinţelor ONU. Cazul copiilor luați de lângă mama lor româncă a constituit la 21 februarie tema audierilor ambasadorului Finlandei în România, Paivi Pohjanheimo, la Comisia pentru românii de pretutindeni a Camerei Deputaţilor, scopul discuțiilor fiind aflarea detaliilor legate de acest caz considerat de parlamentari ca fiind o dramă, un abuz. Ambasadoarea Finlandei la București a dat asigurări, cu acea ocazie, că autoritățile din țara sa sunt preocupate de asigurarea unui mediu sigur de viață pentru toți copii, indiferent de proveniența etnică a acestora. De asemenea, potrivit legislației privind protecția copilului, se asigură apărarea dreptului copilului sau atunci când părinții acestui nu sunt în poziția în care să-i asigure “o copilărie sigură”.



    Preţurile pentru casele şi apartamentele din România din zonele urbane vor creşte cu 8-10% până la finalul anului, comparativ cu tarifele din 2016, potrivit unei analize realizate de o companie de servicii imobiliare. Conform analizei, anul trecut, în România, preţul mediu de vânzare pentru un apartament din zona urbană a fost de 1.150 euro/mp. De asemenea, o evoluţie asemănătoare este aşteptată şi în ceea ce priveşte chiria apartamentelor din zonele urbane, caz în care, până la finalul acestui an, preţul/mp va creşte cu circa 7-10% faţă de tariful mediu din 2016, situat la 550 euro/mp. Situaţia din România este asemănătoare cu cea a multor state din Europa, creşterile de 10% pe segmentul apartamentelor din zona urbană fiind remarcate şi în ţări precum Olanda şi Spania, ajungând chiar şi până la 16% în Malta. De asemenea, pieţele imobiliare din Portugalia, Grecia şi Scoţia arată semnale concrete de stabilizare, numărul de tranzacţii fiind aşteptat să crească în aceste țări.



    Anul trecut, aproape 90.000 de români au aplicat pentru un loc de muncă în străinătate, iar o treime dintre ei erau tineri cu vârste între 25 şi 35 de ani. Specialiştii apreciază că tinerii trebuie încurajaţi şi pregătiţi încă din şcoală pentru viitoarea profesie, iar statul trebuie să le ofere soluţii de integrare pentru a nu mai pleca din ţară. Secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan, a propus câteva modalităţi prin care aceştia ar putea fi sprijiniţi. Potrivit acestuia, statul trebuie să dea frâu liber iniţiativelor private. Totodată, tinerii trebuie să înţeleagă că, fără educaţie şi fără competenţă, nu pot să-şi găsească un loc în societate, iar băncile şi finanţatorii să fie mai dispuşi să rişte bani pe anumite idei ale acestora. Fiecare parte a societăţii are ceva de făcut ca lucrurile să se îmbunătăţească – mai consideră Cristian Pârvan, care crede că România trebuie să dea o şansă tinerilor să ocupe un loc de muncă şi să-şi demonstreze competenţa prin concursuri corecte.