Tag: competente digitale

  • Face UE suficient pentru a reduce decalajul tehnologic?

    Face UE suficient pentru a reduce decalajul tehnologic?

    La nivelul UE, mai precis între țările din UE, există diferenţe mari în ceea ce privește accesul oamenilor la tehnologie. Încercăm să aflăm care sunt direcțiile către care ar trebui să se îndrepte atenția autorităților europene sau naționale pentru reducerea diferențelor existente în interiorul statelor membre.

     

    Raportul din 2024 al UE privind deceniul digital este un semnal de alarmă pentru atingerea țintelor digitale până în 2030. Progresele țărilor membre sunt analizate având în vedere patru domenii: infrastructură digitală, competențe digitale, digitalizarea serviciilor publice și digitalizarea întreprinderilor.

     

    În România există discrepanțe foarte mari între mediul rural și cel urban în privința digitalizării, a autorităților locale, a școlilor sau în ceea ce privește accesul tinerilor la noua tehnologie şi la modul în care să utilizeze această tehnologie, fiind nevoie de o alfabetizare digitală pentru ca beneficiile acesteia să fie percepute la adevărata lor valoare.

     

    Am discutat despre toate acestea cu Mihaela Nabăr, Director Executiv la Fundația World Vision România şi cu Alin Luculeasa, un tânăr fermier, din comuna Costești, judeţul Vaslui.

     

  • Spațiul european al educației. Strategii și tehnologii

    Spațiul european al educației. Strategii și tehnologii

    Obiectivul ambițios al UE este de a permite tuturor cetățenilor UE să beneficieze de cea mai bună educație și formare. Deși fiecare stat membru este responsabil pentru propriul său sistem de educație și formare, UE joacă un important rol de sprijin. Aceasta încurajează cooperarea și schimbul de bune practici între statele membre, venind în completarea eforturilor și a reformelor naționale.

    Educația este un element esențial în ceea ce privește apropierea cetățenilor UE, dar și pentru viitorul persoanelor și al UE în ansamblu. Toți europenii ar trebui să poată beneficia de diversitatea patrimoniului cultural și educațional comun. Pilonul european al drepturilor sociale prevede că orice persoană are dreptul la educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții, favorabile incluziunii și de calitate pentru a dobândi și a menține competențe care îi permit să participe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă.

    Tehnologiile digitale îmbogățesc procesul de învățare în variate moduri și oferă oportunități de învățare care trebuie să fie accesibile tuturor. Îmbunătățirea învățării și a predării în era digitală, precum și actualizarea competențelor și recalificarea persoanelor care învață și a educatorilor prin furnizarea de programe de formare privind competențele digitale, sunt de o importanță reală.

    Pe de altă parte, cunoașterea a două limbi în plus față de limba maternă este foarte importantă. Competențele în materie de multilingvism ar trebui considerate ca fiind un element structural important al unui spațiu european al educației. Acestea favorizează înțelegerea și diversitatea și contribuie la promovarea valorilor europene. UE ar dori să adopte și să îmbunătățească măsurile care vizează promovarea multilingvismului și îmbunătățirea calității și a eficienței învățării și predării limbilor.

    Gina Nimigean, lector de limba română la Universitatea Macedonia din Salonic (Grecia) a oferit mai multe amănunte:

    “Visul lui Alexandru Macedon (Alexandru cel Mare) era să facă o bibliotecă. De aceea a și făcut Biblioteca din Alexandria. Visul era să aibă această bibliotecă universală, în care să cuprindă toată cunoașterea umană. La un moment dat, acum câțiva ani, mi-am dat seama că în această epocă, avem biblioteca din Alexandria care cuprinde toată cunoașterea umană  în internet. Acești copii s-au născut cu acces la universalitate. Am întâlnit studenți care vorbesc normal două-trei limbi, materna și ceea ce au învățat la școală, și apoi, prin internet, au mai prins diverse alte limbi dinspre zonele care i-au atras din diferite puncte de vedere. Multilingvismul este deja o normă, nu este nevoie să fie neapărat instituționalizată, în sens de obligativitate prin lege, dar este foarte important să fie susținută instituțional, la nivel particular de școli, instituții de educație, ministere, de Consiliul Europei, când vorbim despre Europa. Deci este un fenomen global.”

    Educația și formarea sunt cele mai bune investiții în viitorul Europei. Ele au un rol extrem de important în stimularea creșterii economice, a inovării și a creării de locuri de muncă. Sistemele europene de educație și formare trebuie să le ofere cetățenilor cunoștințele, aptitudinile și competențele de care vor avea nevoie în viitor ca să poată inova și prospera. Educația ar trebui să-i ajute pe tineri să dobândească puterea de a se exprima și de a interacționa, de a participa și de a modela viitorul unei Europe caracterizate de democrație, solidaritate și incluziune.

     

     

     

  • S-a încheiat anul european al competenţelor

    S-a încheiat anul european al competenţelor

    Totul a plecat de la o realitate descrisă de statisticile oficiale: mai bine de trei sferturi din întreprinderile din spaţiul comunitar au probleme în a găsi muncitori calificaţi, iar Uniunea Europeană are nevoie de 20 de milioane de noi specialiști IT până în 2030.

     

    Aceleași statistici mai arată că una din trei persoane care lucrează în Europa nu dispune de competențe digitale de bază. Femeile sunt subreprezentate în profesiile și studiile din domeniul tehnologiei, la fel și în științe, inginerie și matematică.

     

    Înaintea acestui an european al competențelor, mai puțin de 4 din 10 adulți au urmat cursuri de formare sau de recalificare profesională. Inițiativa pare să fi schimbat situația.

     

    O anchetă desfășurată în ultimele luni în 12 state membre ale Uniunii a arătat că a crescut considerabil interesul legat de dezvoltarea unor noi competențe. De fapt, spune Comisia Europeană, oamenii au devenit mai conștienți de faptul că au nevoie de cursuri de recalificare profesională pentru a putea rămâne în câmpul muncii.

     

    În plus, aproape 65 la sută dintre participanții la anchetă s-au arătat dispuși să participe la activități de perfecționare.

     

    În tot acest an, Comisia a acordat o atenție deosebită femeilor și tinerilor, cu precădere celor care nu erau încadrați profesional și nu urmau nici un program educațional sau de formare.

     

    De mai bine de 3 ani și jumătate, executivul comunitar a lansat și un Pact pentru competenţe, descris ca o poveste de succes pentru că a permis unui număr considerabil de europeni să ia parte la activități de perfecționare și recalificare profesională.

     

    În Irlanda, de exemplu, a fost înființată o Academie de leadership. În Portugalia a avut loc proiectul unui aşa numit „pașaport al competențelor digitale”.

     

    Iar în Cipru, un centru cultural a găzduit în afara orelor de program o serie de proiecte care le oferă oportunități de dezvoltare grupurilor vulnerabile, cum ar fi migranţii, persoanele în vârstă sau cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă.

     

    Un alt program care a avut loc în cadrul acestui Pact a fost pus la punct de Federația europeană a asociațiilor de ghizi turistici, care a organizat ateliere de lucru pentru toţi cei care vor să facă această meserie.

  • O Europă potrivită pentru era digitală

    O Europă potrivită pentru era digitală

    Prin politicile sale,
    strategia UE urmărește ca transformarea digitală să fie benefică pentru oameni,
    companii și mediul înconjurător. De asemenea, UE dorește să-și consolideze
    suveranitatea digitală și să stabilească standarde, mai degrabă decât să urmeze
    standardele stabilite de alții, pentru a face Europa potrivită pentru era
    digitală.

    Am vorbit cu europarlamentarul Vlad Botoș (Renew Europe) despre
    concluziile primului raport privind stadiul evoluției deceniului digital, care
    cuprinde o evaluare a performanței UE în raport cu obiectivele și țintele pe
    care Europa și le-a stabilit pentru 2030.

    Disclaimer: Sprijinul Parlamentului European pentru producerea acestui podcast nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opinia autorului. Parlamentul European nu poate fi făcut responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în podcast.


  • Raport privind competenţele digitale în UE

    Raport privind competenţele digitale în UE

    Trebuie spus înainte de toate că toate aceste informații sunt cuprinse într-o analiză a Comisiei Europene privind performanțele tuturor statelor membre în materie de competențe și infrastructură digitală, digitalizarea întreprinderilor, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale, și digitalizarea serviciilor publice. La acest ultim capitol, raportul executivului comunitar arată că doar 24 la sută dintre utilizatorii de internet din țara noastră utilizează şi serviciile publice digitale, în comparație cu media Uniunii, de 74 la sută. România are un scor de 48 în ceea ce privește serviciile publice digitale pentru cetățeni, față de media comunitară de 77. În mod similar, scorul pentru serviciile publice digitale pentru întreprinderi este de 45, sub media europeană de 84.

    Aceste servicii permit cetățenilor, întreprinderilor și organizațiilor să interacționeze cu administrațiile publice mai ușor, mai rapid și la costuri mai mici.

    Un exemplu de succes în acest sens este Estonia, recunoscută ca fiind cea mai digitalizată țară din lume, cu o rată a interacțiunilor online dintre stat și cetățean de 99 la sută. Aici, scriu agențiile de presă, singurele întâlniri față în față cu funcționarii statului pe care le au cetățenii sunt în momentul căsătoriei sau al divorțului.

    În acest context, Comisia Europeană transmite că România trebuie să își intensifice eforturile de digitalizare a serviciilor publice, astfel încât prezența fizică a cetățeanului la ghișeu să fie redusă treptat. În plus, serviciile publice digitale esențiale ar trebui să fie… la un click distanță și pentru românii care muncesc sau trăiesc în străinătate.

    Și încheind cu capitolul competențe digitale, adică îndemânarea de a folosi un calculator, o tabletă sau un simplu telefon inteligent, trebuie adăugat că Uniunea Europeană în ansamblul ei s-a angajat să sporească aceste abilități în rândul a cel puțin 80 la sută dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani și să atingă cota de 20 milioane de specialiști în domeniul ITC până în 2030.

    Cu toate acestea, raportul arată că până atunci, în ritmul actual, doar 59 % din populație va deține cel puțin competențe digitale de bază, iar numărul specialiștilor nu va putea depăși 12 milioane.


  • Academia de competențe în domeniul securității cibernetice

    Academia de competențe în domeniul securității cibernetice

    În cadrul Uniunii Europene de Securitate, Bruxellesul
    s-a angajat să se asigure că toți cetățenii și întreprinderile europene sunt
    bine protejate, atât online, cât și offline, și să promoveze un spațiu
    cibernetic deschis, sigur și stabil. Amploarea, frecvența și impactul tot mai
    mare al incidentelor de securitate cibernetică reprezintă, însă, o amenințare
    majoră la adresa funcționării rețelelor și a sistemelor de informații pentru
    piața unică europeană. De aceea, Comisia Europeană a adoptat o propunere pentru
    Actul UE de solidaritate cibernetică, cu scopul de a detecta, de a se pregăti
    și de a răspunde mai bine incidentelor de securitate cibernetică semnificative
    sau la scară largă, Cum? Prin crearea unui Scut european de securitate
    cibernetică și a unui mecanism cuprinzător de urgență cibernetică. Comisia a
    prezentat, de asemenea, o Academie de competențe în domeniul securității
    cibernetice, ca parte a Anului european al competențelor 2023. Aceasta va asigura
    o abordare mai coordonată în vederea reducerii decalajului de talente în
    domeniul securității cibernetice – o condiție prealabilă pentru creșterea
    rezilienței Europei. Academia va reuni diverse inițiative existente care
    vizează promovarea competențelor în domeniul securității cibernetice și le va
    pune la dispoziție pe o platformă online.

    Margaritis Schinas, vicepreședinte
    executive pentru promovarea stilului de viață european:

    Această
    academie de competențe în domeniul securității cibernetice nu va fi o structură
    birocratică greoaie, nu va fi o școala, nici un campus. Va fi un hub, un singur
    punct de intrare, o placă turnantă, care va asigura multe lucruri diferite care
    sunt necesare pentru a atrage competențe de securitate cibernetică. În primul
    rând, există atât de multe inițiative privind competențele de securitate
    cibernetică, oferite de industrie, de guverne, de sectorul privat, de ONG-uri.
    Academia va putea interveni și certifica într-o oarecare măsură toate aceste
    abilități de formare. Academia va putea, de asemenea, să pregătească profiluri
    ale competențelor dezvoltate, să ofere oportunități de formare, să faciliteze
    accesul la oportunități de finanțare. Și, desigur, prin intermediul platformei,
    vor fi evitate dublările și suprapunerile, pentru a fi eficienți din punct de
    vedere financiar. Așadar, imaginați-vă această academie de competențe a UE
    drept un singur punct de intrare, ceva care va crea plus valoare și va
    raționaliza procesul. De exemplu, cei interesați să urmeze o carieră în
    securitate cibernetică vor putea să acceseze academia și, într-un mod foarte
    eficient și rapid, vor putea identifica oportunitățile, cursurile, remunerația,
    perspectivele de carieră. Dintr-o altă perspectivă, părțile interesate din
    industrie vor putea să își angajeze sprijinul pentru a îmbunătăți competențele
    de securitate cibernetică în UE, prin inițierea unor acțiuni specifice, precum
    oferirea de traininguri și certificări.

    Academia va fi găzduită inițial online pe platforma
    Comisiei pentru competențe digitale și locuri de muncă. Ea va evolua pentru a
    include un spațiu comun pentru mediul academic, furnizorii de formare și
    industrie, ajutându-i să coordoneze programe de educație, traininguri,
    finanțare și să monitorizeze evoluția pieței muncii în domeniul securității
    cibernetice.


  • Combaterea dezinformării și promovarea alfabetizării digitale în rândul tinerilor din UE

    Combaterea dezinformării și promovarea alfabetizării digitale în rândul tinerilor din UE

    În prezent, în Europa, unul din trei elevi cu vârsta de 13 ani nu are competențe digitale de bază, conform rezultatelor testelor directe și, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, doar puțin peste jumătate din tinerii în vârstă de 15 ani din UE au declarat că au învățat cum să detecteze dacă informațiile sunt subiective sau părtinitoare. Prin urmare, există o nevoie clară de consolidare a rolului educației și formării în combaterea dezinformării și în promovarea alfabetizării digitale și a celei mediatice.

    Iată ce a declarat comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel:

    Ştim că dezinformarea nu este ceva nou, este un proces complex care crează diviziuni şi ne răneşte. Şi, ca să spunem adevărul, acest fenomen nu va dispărea. De aceea este clară nevoia de întărire a educaţiei şi training-ului, precum şi dotarea profesorilor cu calificările şi competenţele necesare pentru a preda apoi elevilor alfabetizarea digitală şi tehnicile de dezinformare.

    Orientările prezentate acum de Comisie oferă sprijin practic profesorilor și cadrelor didactice și includ definiții ale conceptelor tehnice, exerciții de efectuat în clasă și modalități de încurajare a obiceiurilor sănătoase de folosire a mediului online.

    Orientările au fost elaborate cu sprijinul grupului de experți al Comisiei pentru combaterea dezinformării și promovarea alfabetizării digitale prin educație și formare, grup care reunește o gamă largă de practici din domeniul educației și formării, din radiodifuziune, din mediul academic, din domeniul rețelelor sociale și al jurnalismului.

    Comisia va investi în continuare în această cauză prin intermediul programului anual de lucru Erasmus+ pentru anul 2023, care va oferi finanțare pentru proiecte de mare anvergură, cu accent pe formarea cadrelor didactice și pe dezvoltarea programelor de învățământ pentru combaterea dezinformării și promovarea alfabetizării digitale.

    De asemenea, Comisia va utiliza noile orientări pentru sprijinirea cadrelor didactice în cadrul noii strategii europene Un internet mai bun pentru copii.


  • Comisia Europeană sprijină “învăţarea mixtă”

    Comisia Europeană sprijină “învăţarea mixtă”

    Comisia Europeană
    îşi intensifică acţiunile pentru un învăţamant primar şi secundar incluziv şi
    de înaltă calitate. În luna august, Comisia a prezentat o propunere de
    recomandare Consiliului pentru realizarea unui sistem educațional bazat pe o
    învățare mixtă în școlile de pe teritoriul tuturor statelor UE.


    Ce este învățarea mixtă și care este rolul ei ne explică Eliza Vaş, expert în cadrul
    Institutului European din România:

    Învăţarea mixtă se referă la procesul din educație și de formare
    profesională prin care sunt utilizate mai multe tipuri de instrumente și o
    varietate de medii de învățare cu scopul de a fi creat mixul necesar pentru cei
    aflați în curs de dezvoltare a unor cunoștințe, priceperi și deprinderi.

    Învățarea mixtă permite delocalizarea procesului educațional, astfel încât să
    nu mai fie strict legată de un singur spațiu (ex. clădirea școlii) sau de un
    singur context (orele predate în clasă de către profesor) și să fie
    personalizată în funcție de nevoile de învățare ale elevilor (de exemplu, un
    copil care se află internat în spital pentru o perioadă mai lungă de timp să
    aibă posibilitatea a de urmări conținutul educațional chiar dacă nu se poate
    afla fizic în sala de clasă).

    Învățarea mixtă a primit mult mai multă atenție
    în timpul pandemiei, când trecerea la mijloacele de învățare online a fost
    imediată și exclusivă pentru o perioadă de timp. Majoritatea cadrelor didactice
    și elevilor au fost nevoiți să se adapteze din mers la noile condiții de
    învățare, iar cei care nu au reușit să facă acest lucru sau nu au avut
    resursele necesare au rămas în urmă.


    Potrivit Elizei Vaş, o consultare
    realizată de Comisia Europeană în 2020 arăta că 69 % dintre școlile primare și
    64 % dintre școlile secundare nu aveau experiență anterioară în ceea ce
    privește învățarea la distanță prin utilizarea tehnologiilor digitale. Aşadar,
    învăţarea mixtă este un element extrem de important pentru modul în care va
    decurge procesul educaţional în perioada următoare.

    Iată de ce susține Comisia acest tip de învățare și ce
    recomandări face statelor membre? Cu detalii Eliza Vaş, expert în cadrul IER:

    Comisia a recunoscut și a
    susținut rolul învățării mixte ca mijloc de asigurare a unei educații de
    calitate, incluzive. În viziunea UE, învățarea mixtă în domeniul educației și
    formării formale are loc atunci când o școală, un cadru didactic sau un cursant
    adoptă mai multe abordări ale procesului de învățare precum: combinarea
    mediilor de învățare în școli și la distanță sau combinarea diferitelor
    instrumente de învățare care pot fi digitale (inclusiv online) sau fizice, ca
    parte a sarcinilor de învățare. Iar printre recomandările care au fost făcute
    statelor membre se numără şi creşterea numărului de oportunități de învățare
    suplimentare și acordarea de sprijin specific pentru copiii și adulții care se
    confruntă cu dificultăți de învățare, care au nevoi educaționale specifice sau
    care provin din medii defavorizate, practic cei care au rămas în urmă datorită
    modului în care s-a desfăşurat educaţia online în pandemie.

    O altă recomandare
    priveşte dezvoltarea competențelor
    digitale ale copiilor dar și ale familiilor lor astfel încât să îi sprijine în
    acest proces. Alte recomandări făcute sunt cele legate de
    dezvoltarea de cursuri, de programe și instrumente digitale
    de perfecționare pentru profesori.

    Nu în ultimul rând, se marşează foarte mult
    pe sprijinirea parteneriatelor eficiente pentru infrastructură și resurse între
    diverşi furnizori de educație, inclusiv din domeniul afacerilor, al artelor, al
    patrimoniului cultural, al învățământului superior, al institutelor de
    cercetare şi se recomandăutilizarea
    pe deplin a fondurilor și a expertizei UE pentru reforme și investiții în
    infrastructură, instrumente și pedagogie, astfel încât şcolile să poată să-şi crească gradul de
    rezilienţa şi să fie mai bine pregătite pentru viitor, pentru a face faţă unor
    situaţii precum cele întâlnite în timpul pandemiei.



  • Acțiuni europene pentru un învățământ primar și secundar incluziv și de înaltă calitate

    Acțiuni europene pentru un învățământ primar și secundar incluziv și de înaltă calitate

    Sprijin personalizat, sisteme de mentorat, timp suplimentar de învățare în cursul anului școlar și/sau al vacanței, acces la mai multe medii de învățare, cum ar fi bibliotecile publice și spațiile comunitare.

    Prioritate acordată sănătății fizice și mintale a cursanților și a familiilor acestora, precum și a profesorilor și a formatorilor.

    Dezvoltarea competențelor digitale ale cursanților, ale familiilor acestora, ale profesorilor și ale formatorilor, investițiile în dispozitivele și conectivitatea disponibile la nivel școlar și comunitar.

    Sunt câteva dintre măsurile prezentate în propunerea de Recomandare a Consiliului privind învățarea mixtă. Scopul: sporirea caracterului incluziv al educaţiei, în contextul deficitelor semnificative din sistemele de educaţie, scoase în evidenţă de pandemie.


  • Consiliul a adoptat concluziile asupra educației și pregătirii tinerilor pentru munca digitală

    Consiliul a adoptat concluziile asupra educației și pregătirii tinerilor pentru munca digitală

    Consiliul Uniunii Europene şi-a adoptat, săptămâna trecută, concluziile privind activitățile digitale pentru tineret. Acestea au scopul de a le oferi tinerilor pârghiile necesare pentru a fi activi și creativi în societatea digitală.

    Competențele digitale și alte competențe specifice secolului XXI joacă un rol crucial pentru independența, incluziunea socială, capacitatea de inserție profesională și viața de zi cu zi ale tinerilor. Decalajul digital trebuie eliminat, astfel încât toți tinerii, indiferent de mediul din care provin, să beneficieze de șanse egale de a-și îmbunătăți competențele digitale.

    În acest scop, Consiliul invită statele membre să promoveze și să dezvolte politici și strategii pentru tineret menite să fie proactive în ceea ce privește dezvoltarea tehnologică și digitalizarea. Impactul digitalizării asupra societăților ar trebui luat în considerare când se elaborează politici care afectează viețile tinerilor. Strategiile pentru tineret ar trebui să includă obiective clare și măsuri concrete pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a activităților digitale pentru tineret.

    Statele membre ale Uniunii ar trebui să promoveze și să utilizeze platformele digitale și fizice existente pentru activități de învățare reciprocă, axate pe utilizarea tehnologiei digitale drept un instrument, o activitate sau un conținut. Trebuie, de asemenea, promovată și crearea de noi materiale pentru activitățile digitale pentru tineret, utilizând, printre altele, lista nevoilor în materie de formare propusă prin Planul de lucru al Uniunii Europene pentru tineret.

    Tinerilor trebuie să li se ofere oportunități de a-și exersa și a-și îmbunătăți competențele digitale, inclusiv în domenii-cheie cum sunt alfabetizarea în domeniul informației și al datelor, comunicarea și colaborarea, crearea de conținut, siguranța și soluționarea problemelor. Modalitățile de învățare pot include învățarea prin experiență, mentoratul invers și cooperarea intergenerațională.

    Statele membre trebuie să găsească metode pentru a promova un acces mai bun al tinerilor la servicii pentru ei prin utilizarea tehnologiilor digitale, mai ales al celor cu mai puține oportunități și al celor care trăiesc în zone rurale și îndepărtate, sau al celor pentru care contactele în persoană nu sunt posibile.


  • România, penultimul loc din UE la digitalizarea

    România, penultimul loc din UE la digitalizarea

    România se situează pe penultimul loc în Uniunea Europeană în cadrul Indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2019 al Comisiei Europene. Indicele monitorizează performanța digitală globală din Europa și urmărește progresele înregistrate de țările UE în ceea ce privește competitivitatea digitală, informează Comisia Europeană.



    România se situează pe locul 27 în UE la dimensiunea capitalului uman. Nivelurile competenţelor digitale de bază şi avansate sunt cele mai mici în comparaţie cu statele membre UE. Astfel, doar 29 % dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au competenţe digitale de bază, faţă de 57 % media UE, iar 10 % ditre români au competenţe digitale avansate, cu 21% sub media europeană.



    Procentul de specialişti în domeniul TIC (tehnologii informaționale și comunicații) reprezintă o proporţie mai mică din forţa de muncă în România (2,1%) faţă de media UE (3,7%) . România stă mult mai bine la procentul de absolvenţi în domeniul TIC, fiind pe locul 6 între statele membre ale UE, cu 4.9% din totalul de absolvenţi. În ceea ce priveşte specialistele din domeniul TIC, România se află pe locul 16, aceste specialiste reprezentând 1,3 % din femeile încadrate în muncă în România, foarte media UE (1,4%). Însă, România se află pe locul trei în ceea ce priveşte ponderea femeilor în rândul tuturor specialiştilor în domeniul TIC (25,7 % în 2017, faţă de media UE de 17,2 %).



    indice-digital-2019-clasament.jpg



    Ţara noastră este din nou penultima în UE în ceea ce priveşte integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi. Întreprinderile din România profită de posibilităţile oferite de analiza volumelor mari de date (big data) (11%, cu un procent sub media UE); la acest capitol România se situează pe locul 14. Doar 9 % dintre întreprinderile din România utilizează reţelele de socializare, cu mult sub media UE de 21 %, iar 8 % din totalul IMM-urilor fac vânzări online (faţă de 17 %, media europeană), în timp ce 2 % dintre acestea efectuează vânzări online transfrontaliere (comparativ cu media UE de 8 %).



    România înregistrează cel mai scăzut nivel de utilizare a serviciilor de internet din întreaga Uniune. O cincime dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani nu au utilizat niciodată internetul (21%, faţă de 11 % media UE). 51% dintre români au utilizat apeluri video cu două procente peste media UE . România înregistrează din nou decalaje la utilizarea serviciilor bancare (10%) şi a celor de cumpărături (26%), principala cauză fiind lipsa de încredere în tehnologia digitală. Totuşi, utilizarea reţelelor sociale este mai răspândită în România decât în toate celelalte state UE. Raportul arată că 86 % dintre utilizatorii de internet români utilizează reţelele sociale (faţă de 65 % în UE).



    România înregistrează cele mai bune rezultate la dimensiunea Conectivitate”, datorită disponibilităţii pe scară largă a reţelelor fixe de bandă largă de mare şi foarte mare viteză (în special în zonele urbane). 45 % dintre locuinţele din România sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză, România clasându-se astfel pe locul al treilea în UE.

  • Uniunea pentru Mediterana şi ocuparea forței de muncă

    Uniunea pentru Mediterana şi ocuparea forței de muncă

    Portugalia a găzduit cea de a patra Conferință ministerială privind ocuparea forței de muncă, unde statele membre ale Uniunii pentru Mediterana au reuşit să dea un nou impuls integrării sociale și economice în regiunea euromediteraneeană.

    Uniunea pentru Mediterana este o organizație interguvernamentală euromediteraneeană care reunește țările Uniunii Europene și pe cele din sudul și din estul Mării Mediterane. Obiectivul său este de a spori cooperarea, dialogul și aplicarea la nivel regional a proiectelor și inițiativelor cu impact concret asupra cetățenilor, cu accent pe tineri și femei, pentru a aborda cele trei obiective strategice ale regiunii: stabilitatea, dezvoltarea umană și integrarea.

    Sub sloganul Locuri de muncă, competențe și oportunități pentru toți, participanţii la această a patra conferinţă au discutat despre nevoile cele mai presante ale pieței muncii din regiunea euromediteraneeană, mai exact, despre inegalitatea persistentă în ce privește accesul la locurile de muncă, în special pentru femei și tineri. Astfel, miniștrii Muncii din statele Uniunii pentru Mediterana au subliniat că progresul economic și coeziunea socială ar trebui să meargă mână în mână. Ei și-au reafirmat angajamentul de a crea condiții pentru integrarea dimensiunii de gen în cadrul politicilor privind ocuparea forței de muncă.

    Comisarul european Marianne Thyssen, responsabil pentru ocuparea forței de muncă, a subliniat că, deşi s-au făcut progrese, prea multe femei, tineri și persoane vulnerabile se află încă în situația de a nu avea un loc de muncă decent.

    Am adoptat declaraţia celei de-a patra conferinţe, care aduce în prim plan noi idei care pun în discuţie cele mai mari provocări cu care se confruntă statele Uniunii pentru Mediterana. În primul rând, necesitatea de a promova crearea de locuri de muncă mai ales pentru tineri, fete şi femei. Am mai discutat despre faptul că şomajul şi deficitul de forţă de muncă calificată în zona Mediteranei sunt prea ridicate, dar şi despre lipsa de interes faţă de diverse competenţe de lucru. Aşa că, trebuie să ne asigurăm că toată lumea poate să-şi însuşească abilităţile necesare obţinerii unui loc de muncă, prin acces la cursuri şi la programe de educaţie continuă.

    Comisarul Thyssen a punctat că oamenii trebuie dotaţi cu competențe digitale, care sunt din ce în ce mai solicitate. Aceasta este o responsabilitate comună la toate nivelurile: angajatori, sindicate și organizații ale societății civile.Miniștrii Muncii reuniţi în Portugalia au convenit să-și concentreze acțiunile pe patru priorități regionale: sprijinirea creării de locuri de muncă decente și a spiritului antreprenorial; mobilizarea părților interesate din sectorul public și privat în vederea creării de parteneriate și sinergii; crearea unor piețe ale muncii incluzive, pentru integrarea grupurilor potențial vulnerabile și defavorizate și investiții în sisteme educaționale și în formare de calitate, în competențe și în capacitatea de inserție profesională într-un univers al muncii aflat în continuă schimbare.


  • Competenţe digitale şi învăţare pe tot parcursul vieţii

    Competenţe digitale şi învăţare pe tot parcursul vieţii

    S-au dus vremurile în
    care, odată învăţată o meserie, în perioada tinereţii, ea avea să fie practictată
    toată viaţa cu foarte puţine schimbări. Astăzi, locurile de muncă şi
    abilităţile se pot modifica de mai multe ori pe parcursul existenţei unui
    adult. Iar disponibilitatea pentru schimbare precum şi competenţele digitale,
    care o fac de cele mai multe ori posibilă,
    au ajuns să conteze foarte mult pe piaţa muncii. Din păcate, date
    statistice de la nivelul UE nu par să indice o populaţie prea bine pregătită în
    acest sens. 40% din populaţia UE nu dispune de un nivel suficient de competenţe
    digitale şi doar 11% dintre adulţi au urmat programe de învăţare pe tot
    parcursul vieţii. În România, situaţia este încă şi mai dramatică: 74% dintre
    persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani nu au competenţe digitale
    de bază în timp ce doar 1% dintre adulţi au beneficiat de educaţie profesională continuă. Situaţia a
    fost constatată şi de către sindicate care atrag atenţia şi asupra slabei
    corelări dintre conţinutul cursurilor şcolare şi cerinţele de pe piaţa muncii.

    Bogdan Hossu, Preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicală Cartel Alfa. Constatăm că interesul pentru competenţele digitale este foarte scăzut în
    rândul tinerilor care optează pentru învăţământul superior. Asta arată că
    formarea educaţională iniţială nu este suficientă pentru a oferi informaţii
    legate de structura pieţei şi orientările care ar trebui să dea o perspectivă
    adecvată asupra viitorului loc de muncă. Învăţământul românesc de azi
    are o anumită ineficienţă, în sensul că nu pregăteşte adecvat. Din acest punct
    de vedere, avem nişte recomandări. Una se referă la conlucrarea cu piaţa
    muncii, care ar trebui să se facă prin angajatori şi sindicat. De asemenea,
    formarea profesională continuă a adulţilor rămâne o problemă majoră, cu
    dificultăţi şi disfuncţionalităţi mari.


    În mod evident,
    una din soluţii constă într-o colaborare mai strânsă între cele două domenii
    care se intersectează în acest caz: învăţământul şi reglementarea pieţii
    muncii, după cum a constatat şi Dragoş Pâslaru, Ministrul Muncii Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice: Încă prevalează o politică de siloz. Cu
    alte cuvinte, sistemul de educaţie este considerat responsabil cu formarea şi
    reglementarea calificărilor. Avem o autoritate de calificări care a constituit
    şi încă mai constituie motiv de conflict între ministerul educaţiei şi
    ministerul muncii. Ceea ce e absurd. De aproximativ o lună am început să discut
    cu ministrul educaţiei care este foarte deschis în legătură cu acest aspect, al
    cooperării instituţionale. Până acum n-am reuşit să colaborăm instituţional
    corespunzător, n-am reuşit să creăm o legătură eficientă între zona
    guvernamentală şi cea privată şi n-am reuşit să facem o colaborarea destul de
    bună între central şi local. În aceste privinţe, trebuie lucrat în continuare.


    Un
    caz în care cooperarea interministerială ar trebui să funcţioneze este cel al
    aşa-numitului învăţământ dual, adică implicarea angajatorilor în învăţământul
    profesional şi tehnic. De altfel, în acest sens, Ministerul Educaţiei a făcut
    deja anumite demersuri, după cum precizează Margareta Ivan, consiliera
    ministrului de resort: Ceea ce preocupă acum Ministerul
    Educaţiei, este modelul acesta dual care a tot fost dezbătut în cursul acestui
    an şi care va ajunge, în curând, într-un punct final, prin promovarea unui pachet
    legislativ care să deschidă uşile pentru un învăţământ profesional dual cu mai
    mult accent pe pratică şi cu mai multă implicare din partea angajatorilor.


    În plus, în programa-cadru pentru
    ciclul gimnazial, recent lansată, au fost introduse încă din şcoala generală
    cursuri de informatică. Cunoştinţe elementare legate de TIC (tehnologia
    informaţiilor şi a comunicării) au devenit, de altfel, cerinţe fundamentale în
    majoritatea slujbelor, după cum aflăm de la Raluca Predoi, manager în cadrul
    unei companii multinaţionale: Este una dintre cele mai
    importante competenţe tehnice pe care o urmărim. Încă de la angajare,
    comunicarea cu potenţialul angajat se face în mediul on-line. Acest lucru se
    regăseşte, mai târziu, în toate sarcinile de serviciu ale angajatului de la
    comunicare până la introducerea rezultatelor muncii sale în sistemele proprii
    de raportare. Dar această competenţă nu ni se pare că este foarte bine
    dezvoltată în timpul şcolii. De pildă, deşi se studiază în şcoală, folosirea
    unei foi de calcul în programul Microsoft Excel nu se ridică la nivelul
    aşteptărilor noastre care, de altfel, nu sunt foarte mari.


    În ceea ce priveşte, colaborarea cu
    sistemul de învăţământ în vederea pregătirii viitorilor angajaţi, Raluca Predoi
    recunoaşte că firma pe care o conduce nu a avut probleme în acest sens: Compania pe care o reprezint are un interes atât în mediul
    academic, pentru angajaţii cu studii superioare, dar şi în învăţământul
    profesional, noi având şi o facilitate de producţie locală. În ambele cazuri,
    am colaborat foarte bine şi am încheiat parteneriate cu universităţi şi colegii
    tehnice. Există dialog cu autorităţile guvernamentale, dar încă n-a atins un
    nivel de maturitate.



    În aşteptarea
    maturizării dialogului dintre instituţiile implicate în pregătirea
    profesională, la nivel naţional, Comisia Europeană, la nivel comunitar, a
    lansat noua agendă pentru competenţe pentru a îmbunătăţi predarea abilităţilor
    necesare pe piaţa muncii şi pentru a stimula inserţia profesională.