Astăzi vă invităm într-o zonă leagăn al culturii româneşti, Ţara
Făgăraşului sau Făgăraş. Municipiul Făgăraş se află la 66 km de oraşul Braşov
şi 76 km de oraşul Sibiu, pe malul râului Olt, la poalele Munţilor Făgăraş. Din
poziţia sa centrală pe harta României, Făgăraşul îşi aşteaptă vizitatorii cu o
cetate simbol, care nu a fost cucerită niciodată şi care, potrivit unui
clasament realizat de Hopper, site dedicat planificării călătoriilor şi
prezentat de publicaţia Huffington Post, în urmă cu doi ani, ocupă cea de-a
doua poziţie în clasamentul celor mai frumoase castele din lume. În clasamentul
menţionat, pe primul loc se află Castelul Neuschwanstein din Germania, în stil
romantic-renascentist, construit la sfârşitul secolului al XIX-lea pe un deal
accidentat aflat deasupra satului Hohenschwangau, de lângă Füssen (în
sud-vestul Bavariei). În acelaşi clasament, pe locul al treilea se află
Castelul Durham din Regatul Unit, edificiul fiind inclus în lista patrimoniului
mondial UNESCO. Cetatea Făgăraş reprezintă una dintre cele mai mari şi mai
bine conservate cetăţi feudale din Europa de Est, scria publicaţia citată.
Cristina Poparad, de la Centrul de informare turistică Făgăraş, ne-a lansat
o invitaţie de a vizita obiectivele turistice de aici Obiectivele turistice din zonă sunt
numeroase şi reprezintă adevărate atracţii. Rezervaţia naturală Poiana
Narciselor, herghelia de lipiţani de la Sâmbăta de Jos, Transfăgărăşanul, Bâlea
şi văile munţilor, mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, Templul
Ursitelor de la Şinca veche, Piramidele de la Şona, Izvorul şi chilia
părintelui Arsenie, dar şi bisericile săseşti fortificate. În sec. al XVIII-lea
Ţara Făgăraşului era străjuită de peste 30 de mănăstiri ortodoxe, situate pe
principalele văi ale munţilor. Sâmbăta de Sus, Breaza, Bucium, Bejani, Şinca
Nouă, Şinca Veche sunt şi astăzi obiective importante în turismul ecumenic. Tot
din Ţara Făgăraşului se pleacă pe cea mai înaltă creastă a Carpaţilor, vârful
Moldoveanu sau spre cabanele din zona alpină, Negoiu, Podragu, Urlea, Valea
Sâmbetei. Sub aspectul florei şi faunei în zona noastră sunt adăpostite sub
regimul ariilor naturale protejate o varietate mare de specii de plante şi
păsări rare, unele chiar pe cale de dispariţie în Europa..
Complexul feudal de la Făgăraş, a cărui construcţie a început la sfârşitul
secolului al XIV-lea şi a fost continuat, prin adăugări succesive, până la
mijlocul secolului al XVII-lea, a fost precedat de-o fortificaţie din lemn,
înconjurată de un şanţ, atestată arheologic în secolul al XII-lea. Circuitul
muzeal prin Cetatea Făgăraşului îl poartă pe vizitator prin curtea exterioară, unde poate vedea cele două
ziduri de apărare şi două bastioane, iar în interiorul castelului este pe
întreg nivelul al doilea al castelului, unde este prezentată istoria Ţării
Făgăraşului în momente importante ale acesteia. Se poate vizita şi Turnul
Temniţei care nu a fost deschis publicului niciodată, fostă închisoare
medievală şi comunistă. Dincolo de câteva piese unicat, precum masca romană de
paradă sau cuptorul de ars ceramică, piesă reconstituită, pot fi văzute piese
aparţinând breslelor care au activat în cetate, dar şi în oraş, o reconstituire
a sălii dietei Transilvaniei, precum şi o parte din piesele care au făcut parte
din altarul capelei. Şi pentru ca reconstituirea să fie cât mai fidelă, în
jurul cetăţii este amenajat un lac, în fostul şanţ de apărare care a înconjurat
odinioară cetatea. Pe lac se poate circula cu barca. Şi tot pe lac se găsesc 11
lebede cu pui, aşa cum era acum 300 de ani, după cum dezvăluie documentele.
Cristina Poparad, de la Centrul de informare turistică
Făgăraş: Zilele Cetăţii
Făgăraşului este un eveniment care are loc în fiecare an în luna august şi
reprezintă o adevărată întoarecere în trecut, prin intermediul manifestărilor
cu caracter medieval şi care se desfăşoară chiar lângă zidurile cetăţii.
Anul acesta, sărbătoarea Cetăţii va debuta pe 18
august şi se va încheia duminică, 21 august.