Pentru că (în România) este
vremea caiselor, în această ediţie vă oferim câteva sugestii privind prepararea şi conservarea acestora. Începem cu gemul de caise. Avem nevoie de 3
kg de caise şi de un kg de zahăr. După ce spălăm caisele, le scoatem sâmburii, le
punem într-o cratiţă împreună cu zahărul până când fructele lasă zeamă. Se pun
la foc potrivit pentru circa jumătate de oră, amestecându-se pentru ca să nu se
prindă de fundul cratiţei. Dacă este nevoie, se pasează fructele şi se amestecă
pentru omogenizare. Pentru a verifica dacă gemul este gata pentru a fi turnat
în borcane, se ia puţin din compoziţia aflată pe foc cu o lingură de lemn şi se
toarnă pe o farfurie. În cazul în care se formează o pojghiţă şi nu curge uşor
în farfurie, atunci oprim focul şi turnăm gemul în borcane pe care le închidem
bine cu capac, după care le lăsăm să se răcească lent, acoperite cu o pătură.
Pentru a fi păstrate timp îndelungat, după ce s-au răcit, borcanele trebuie
puse într-o tavă pe care o băgăm în cuptorul rece pe care îl lăsăm să
funcţioneze la foc mic timp de un sfert de oră, după care scoatem borcanele şi
le lăsăm să se răcească lent, acoperite cu o pătură. Borcanele sunt depozitate
apoi în cămară, gemul putând fi consumat fie ca atare, fie în compoziţia unor
prăjituri.
Dacă vrem să obţinem
dulceaţă de caise, atunci, după ce am lăsat compoziţia la fiert pentru circa
jumătate de oră, scoatem caisele cu ajutorul unei spumiere şi lăsăm siropul la
fiert în continuare pentru încă o jumătate de oră, amestecând din când în când.
Turnăm fructele înapoi şi mai lăsăm cratiţa pe foc pentru câteva minute. La
turnarea în borcane se procedează similar ca la gem.
Caisele pot fi folosite pentru a face o prăjitură simplă, cu blat pufos. Avem nevoie de
circa un sfert de kg de făină, de 100 de grame de zahăr, de un pahar cu lapte,
de 50 de grame de unt, de două ouă, de praf de copt şi, desigur, de caise,
cărora le scoatem sâmburii. Într-un vas punem făina, zahărul, untul şi praful
de copt, spargem ouăle şi amestecăm, adăugând puţin lapte sau smântână, până
când obţinem un aluat cremos. Aluatul trebuie turnat apoi într-o tavă în care
am întins deja o hârtie de copt. Peste aluat se pun caisele, iar tava se lasă
în cuptor, la foc mediu pentru circa jumătate de oră. Peste prăjitură se poate
presăra zahăr pudră. Prăjitura se porţionează după ce se răceşte.
Din caise se poate
obţine o băutură alcoolică dulce şi aromată, uşor de preparat. Se desfac în
jumătăţi 3 kg de caise, li se îndepărtează sâmburii, se zdrobesc uşor şi se
toarnă într-o damigeană, alternând stratul de fructe cu stratul de zahăr.
Ultimul strat trebuie să fie de zahăr. Se lasă la macerat pentru o săptămână,
se agită conţinutul şi se toarnă alcool astfel încât acesta să depăsească
nivelul fructelor din damigeană. Se lasă vreo două săptămâni pentru
omogenizare, după care băutura, numită caisată, poate fi servită ca aperitiv,
la fel ca vişinata sau afinata.