Radio România Internațional

Tag: comunicat

  • Curtea Europeană a Drepturilor Omului testează o nouă procedură necontencioasă

    Curtea Europeană a Drepturilor Omului testează o nouă procedură necontencioasă

    Începând cu 1 ianuarie 2019, Curtea
    Europeană a Drepturilor Omului a decis să inaugureze o nouă practică ce prevede
    o fază necontencioasă specifică pentru toate statele contractante, al cărei
    scop este de a facilita soluționările pe cale amiabilă. Curtea va decide continuarea
    acestei practici la sfârșitul unei perioade de probă de un an.


    Concret, practica se caracterizează
    prin 2 aspecte. În primul rând, Grefa Curții va face, de regulă, o propunere de
    soluționare amiabilă la momentul comunicării cererii către statul pârât. În al
    doilea rând, procedura va fi divizată în 2 faze distincte: faza de soluționare
    amiabilă (necontencioasă), cu durata de 12 săptămâni, și faza de observare
    (contencioasă, prin schimb de observații), având aceeași durată de 12 săptămâni.


    Vor exista și excepții. Grefa nu va
    face propunere de soluționare amiabilă în cazul în care, de exemplu, cauza
    aflată pe rolul Curții ridică aspecte noi neexaminate anterior de instanța
    europeană ori dacă, pentru un motiv specific, propunerea de soluționare
    amiabilă nu este oportună.


    Pentru mai multe detalii, vă rugăm să
    accesați comunicatul grefierului
    Curții Europene
    a Drepturilor Omului.




    (Costin Leonard Fălcuță, Serviciul
    Coordonare Traduceri, Institutul European din România)

  • Comunicat Radio România: “Greva generală” la SRR, dezminţită cu fermitate

    Comunicat Radio România: “Greva generală” la SRR, dezminţită cu fermitate

    Comunicat Radio România

    Referitor la articolele din mass media despre o iminentă grevă generală la Radio România, Societatea Română de Radiodifuziune dezminte cu fermitate această informaţie.

    Precizăm că nici Radio România nici sindicatul reprezentativ nu au transmis vreun comunicat prin care să anunţe greva generală în instituţie aşa cum, în mod eronat, a fost preluată această informaţie de către o parte a presei.

    Ne exprimăm surprinderea şi îngrijorarea, totodată, că massmedia au publicat astfel de informaţii neconfirmate şi neverificate referitoare la Societatea Română de Radiodifuziune.

    Reconfirmăm angajamentul Radio România faţă de toate principiile asumate în misiunea serviciului public de radiodifuziune şi determinarea de a rămâne în continuare aceeaşi sursă de informare corectă şi echidistantă a celor peste 4,5 milioane de ascultători.

  • Comunicat privind urmărire penală faţă de persoane din conducerea SRR

    Comunicat privind urmărire penală faţă de persoane din conducerea SRR

    În spiritul onestităţii şi a informării transparente, Radio România precizează că în comunicatul de presă al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, de azi, 23 noiembrie, referitor la cercetările având ca obiect aspecte ale activităţii Consiliului de Administraţie al Radio România din perioada iulie 2011 – ianuarie 2014, se menţionează următoarele:



    Procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de: Miculescu Ovidiu, Bertzi Alexandru, Moise Adrian Valentin, Rădulescu Adelina, Savu Ileana şi Florea Ana (alături de Demeter Andras Istvan, Fugaru Mirela-Ioana, Voicu Mihai, Olaru Stejărel-Nicolae şi Moşneag Doina), membri ai Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune din acea perioadă, pentru comiterea unor prezumtive infracţiuni de abuz în serviciu şi conflict de interese. În acest moment se efectuează cercetări, fără a aduce atingere prezumţiei de nevinovăţie a celor implicaţi.



    Comunicatul Parchetului precizează, de asemenea, că efectuarea în continuare a urmării penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”.



    Faţă de unele informaţii neconforme cu realitatea apărute în presă, facem precizarea că urmărirea penală este prima fază a procesului penal, care are ca scop strângerea şi verificarea probelor care să dovedească sau nu existenţa infracţiunilor cercetate. Radio România îşi manifestă, ca şi până acum, întreaga disponibilitate pentru clarificarea tuturor aspectelor ce fac obiectul cauzei.

  • 135 de ani de relaţii diplomatice româno-americane

    135 de ani de relaţii diplomatice româno-americane

    Devenită, la capătul
    câtorva secole de dominaţie turcească, independentă în 1877, România stabilea, după doar trei ani, relaţii
    diplomatice cu Statele Unite.

    Istoricii spun că legăturile dintre cele două
    state – unul, încă din secolul al 19-lea, un colos în America de Nord,
    cealaltă, pe atunci o ţărişoară din sud-estul Europei – au devenit
    indestructibile odată cu Primul Război Mondial, când au fost aliate în cadrul
    Antantei. După războiul care pentru români a însemnat desăvârşirea statului
    naţional unitar, mii de cetăţeni americani de pe Coasta de Est au ieşit în
    stradă pentru a o ovaţiona pe Regina Maria a României, ce făcea un turneu
    diplomatic în Statele Unite. Nici a doua conflagraţie mondială, când,
    ameninţată de expansionismul sovietic, România a fost nevoită să lupte alături
    de Axă, nici lunga dictatură comunistă care i-a urmat n-au alterat sentimentele
    proamericane ale românilor. Pentru aceştia, America a fost şi rămâne cel mai
    important bastion al libertăţii şi democraţiei în lume.

    Săptămâna trecută,
    rezultatele unui sondaj de opinie relevau că românii percep Statele Unite drept
    cel mai mare prieten şi aliatul care i-ar putea apăra cel mai bine, în timp ce
    la polul opus se află Rusia, pe
    care o consideră o ameninţare pentru securitatea României,
    a Europei şi a lumii.

    Imediat după atentatele de pe 11 septembrie 2001 din
    Statele Unite, Bucureştiul s-a raliat fără ezitare coaliţiei antiteroriste şi
    şi-a trimis soldaţii în Afganistan şi Irak, alături de camarazii lor americani.
    Admisă în NATO în 2004, legată de Statele Unite printr-un parteneriat bilateral
    strategic, gazdă a unor baze militare americane şi a unor componente ale
    scutului antirachetă, România e definită de numeroşi experţi drept cel mai
    important aliat al Statelor Unite în regiune.

    Marţi, pe 1 Decembrie, cu ocazia Zilei Naţionale, secretarul de Stat, John
    Kerry, a transmis felicitări poporului român, în numele preşedintelui Barack
    Obama. Un comunicat al Departamentului de Stat aminteşte că s-au împlinit 135
    de ani de la iniţierea relaţiilor diplomatice dintre Statele Unite şi România,
    pe care le leagă o prietenie bazată pe angajamentul comun de asumare a
    guvernării democratice şi a principiilor statului de drept. Promovarea
    prosperităţii cetăţenilor prin relaţii comerciale extinse şi prin investiţii şi
    apartenenţa comună la NATO, ca garanţie a unei Europe unite, libere şi paşnice,
    sunt alte afinităţi menţionate de secretarul american de stat. Statele Unite
    sunt mândre că militarii americani şi români au participat, de-a lungul
    timpului, la misiuni comune, pentru apărarea libertăţii şi dreptăţii într-o
    lume ameninţată de războaie şi de terorism – mai scrie Kerry.

    Şi Camera Reprezentanţilor de la Washington a
    adoptat o rezoluţie prin care este celebrată împlinirea a 135 de ani de la
    stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale şi care subliniază angajamentul
    substanţial al României în cadrul NATO şi rolul cheie ca aliat al Americii.

  • Tunisia – Închiderea din motive tehnice a Aeroportului Internațional Tunis Carthage

    Tunisia – Închiderea din motive tehnice a Aeroportului Internațional Tunis Carthage

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau călătoresc pe teritoriul Republicii Tunisia că Biroul Aviaţiei Civile şi al Aeroporturilor tunisiene a transmis un comunicat cu privire la închiderea din motive tehnice (lucrări de reabilitare la pistele de aterizare şi decolare) a Aeroportului Internaţional Tunis Carthage, în intervalul 14 octombrie 2015 (de la ora locală 17:00) – 16 octombrie 2015 (la ora locală 22:00). Biroul Aviaţiei Civile și al Aeroporturilor va coordona toată activitatea aeriană cu toate companiile aeriene şi va dirija zborurile către celelalte aeroporturi din Republica Tunisia.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români să consulte pagina de Internet www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (disponibilă gratuit în App Store şi Google Play), care oferă informaţii, recomandări de călătorie şi posibilitatea de a fi alertaţi, în cazul în care apar situaţii speciale, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îţi poate salva viaţa!.

  • Germania – Grevă feroviară

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii care se deplasează pe teritoriul Germaniei cu privire la faptul că Sindicatul german al mecanicilor de locomotivă (GDL) a anunţat organizarea unei greve, pe întreg teritoriul federal, pentru intervalul 7 octombrie 2014, orele 21.00 respectiv 8 octombrie 2014, orele 6.00, urmând să fie afectată circulaţia trenurilor de pasageri pe distanţă lungă, regionale şi orăşeneşti (S-Bahn), precum şi a trenurilor de marfă.





    Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români să consulte, pentru informaţii actualizate, atât website-urile de specialitate (www.gdl.de), cât şi website-ul www.mae.ro.



    Sursa: Comunicat www.mae.ro

  • UE şi SUA, noi sancţiuni împotriva Rusiei

    UE şi SUA, noi sancţiuni împotriva Rusiei

    Consiliul European a decis, miercuri, suspendarea operaţiunilor financiare cu Rusia ale Băncii Europene de Investiţii şi celei de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Măsura nu face parte, efectiv, din faza a treia de sancţiuni preconizate, anterior, de Uniunea Europeană la adresa Moscovei, învinuită că alimentează conflictul armat din estul Ucrainei, însă pune o presiune suplimentară asupra Kremlinului.



    Într-un comunicat oficial, Consiliul European îşi afirmă sprijinul pentru o soluţionare paşnică a crizei din Ucraina, în special pentru a se conveni asupra unei reale şi durabile încetări a focului, de către toate părţile. Consiliul îndeamnă Rusia să-şi utilizeze în mod activ influenţa asupra grupurilor armate ilegale, pentru a opri fluxul de arme şi de militanţi peste graniţă, cu scopul de a obţine o dezescaladare rapidă a situaţiei. Consiliul este de acord să extindă măsurile restrictive, pentru entităţi din Federaţia Rusă, a căror acţiuni de sprijin material sau financiar subminează sau ameninţă suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa Ucrainei.



    În legătură cu situaţia din Ucraina, preşedintele României, Traian Băsescu consideră că este nevoie de măsuri mai dure din partea Uniunii Europene. Traian Băsescu: “Punctul meu de vedere a fost că, dacă Uniunea Europeană nu acţionează mai hotărât în impunerea de sancţiuni, în trecerea imediată la faza a treia de sancţiuni, vom avea o Ucraină transformată într-o ţară care nu mai poate înainta către Uniunea Europeană şi vom ajunge la rezultatul pe care Republica Moldova îl are cu separatismul din Transnistria, numai că impactul va fi infinit mai mare pentru Uniunea Europeană, datorită dimensiunilor Ucrainei.”



    Şi SUA au anunţat cele mai dure sancţiuni din ultima perioadă asupra Rusiei, întrucât, aşa cum apreciază preşedintele Barack Obama, Moscova nu a luat măsurile necesare pentru a opri escaladarea violenţelor din Ucraina.



    În replică, liderul rus, Vladimir Putin a afirmat că sancţiunile Washingtonului au fost luate în interesul economic al Statelor Unite şi că ele vor duce relaţiile americano-ruse într-o fundătură.



    Corespondentul Radio Romania la Washington informeaza că aceste sancţiuni vizează două bănci importante din Rusia, între care cea a gigantului Gazprom, şi două companii din domeniul energiei, între care Rosneft. Acestora le va fi restricţionat accesul la pieţele de capital americane. Mai multe firme din domeniul militar vor fi şi ele afectate, inclusiv producătorul Kalaşnikov.