Radio România Internațional

Tag: comunicatii

Roaming european pentru Republica Moldova

De când a obţinut statutul de ţară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, în iunie 2022, Republica Moldova şi-a exprimat un interes puternic în aplicarea normelor pieţei unice europene, inclusiv în sectorul telecomunicațiilor. De o importanţă vitală era liberalizarea acestui sector în sensul integrării cu piaţa europeană a telecomunicaţiilor, care a adus, la timpul cuvenit, şi în România beneficiile eliminării taxelor de roaming. Ne amintim că această măsură a facilitat foarte mult comunicarea mobilă cu celelalte ţări europene, pentru care românii plăteau până atunci facturi deloc ieftine.

Comisia Europeană şi-a stabilit drept obiectiv integrarea Republicii Moldova în zona de facilitate roam like at home – adică roaming ca acasă – a Uniunii Europene, facilitate de care au beneficiat până acum milioane de cetățeni europeni şi care reprezintă un element fundamental al pieței unice europene.

Integrarea Moldovei în piaţa europeană a telecomunicaţiilor – şi, implicit, în facilitatea roam like at home – este una din măsurile cheie ale Planului de acțiuni prioritare Uniunea Europeană – Moldova, convenit în iunie 2023. Acest plan este o foaie de parcurs pentru implementarea deplină a Acordului de creare a Zonei de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare UE-Moldova, un pas fundamental către deplina integrare a Moldovei în Piața Unică a Uniunii Europene.

Pasul de acum urmează Declarației comune de la 31 mai a operatorilor de telecomunicații din UE și din Republica Moldova de a reduce voluntar tarifele de roaming de la 1 ianuarie 2024.

Acum, Comisia va permite actualizarea Acordului de Asociere UE-Moldova prin adăugarea celei mai recente legislații europene privind telecomunicațiile și serviciile poștale.

Propunerea Comisiei va trebui aprobată de Consiliul Uniunii Europene. Apoi, Comitetul de Asociere UE-Moldova va trebui să includă în Acordul de Asociere cea mai recentă legislație europeană privind telecomunicațiile și serviciile poștale. Odată ce se va finaliza aplicarea legislației comunitare în Republica Moldova, Chişinăul şi Bruxelles-ul vor putea aplica liberalizarea reciprocă a taxelor de roaming.

RadioRomaniaInternational · Europa la zi 05.09.2023

5 September 2023
România are cel mai scăzut indice al digitalizării din UE

România se situează pe ultimul loc în rândul celor 27 de state membre în ceea ca privește Indicele economiei și societății digitale (DESI). “Creșterea sa (n.r. a României) anuală relativă este inferioară celei a țărilor similare, ceea ce indică faptul că nu este convergentă cu restul statelor membre. Țara a rămas în urmă în ceea ce privește o serie de indicatori ai dimensiunii capitalului uman, cu un nivel foarte scăzut de competențe digitale de bază în comparație cu media UE”, arată raportul de țară, publicat joi de Comisia Europeană.

Conectivitate peste media UE și mulți absolvenți în domeniul TIC

Studiul consemnează, însă, și punctele forte ale țării noastre în raport cu celelalte state din Uniune. Astfel, România stă bine la capitolul conectivitate pentru care a obținut cel mai bun punctaj DESI. Proporția utilizării serviciilor de acoperire de bandă largă fixă de cel puțin 100 Mbps este de 57%, iar utilizarea serviciilor prin rețelele fixe de foarte mare capacitate este de 87%, peste media UE.

România se află pe locul al doilea din Uniune în ceea ce privește proporția femeilor specialiste în domeniul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (TIC) și ocupă a patra poziție în ceea ce privește numărul absolvenților în domeniul TIC.

Implementare greoaie a digitalizării în România

Totuși, comparativ cu celelalte state membre, performanțele României privind integrarea tehnologiilor digitale și a serviciilor publice digitale sunt slabe. Puțin peste o cincime din IMM-urile românești au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală (22%), iar procentajul întreprinderilor care fac schimb electronic de informații este de doar 17%. “Nivelul scăzut de digitalizare și progresele relativ lente împiedică economia României să profite pe deplin de oportunitățile oferite de tehnologiile digitale. Această situație este agravată și mai mult de nivelul foarte scăzut al serviciilor publice digitale, atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi”, mai subliniază studiul Comisiei Europene.

Pandemia de COVID-19 și mediul politic instabil cu dese schimbări ale guvernelor sunt alte provocări pentru implementarea cât mai eficientă a digitalizării care reprezintă o prioritate pentru și pentru actualul executiv de la București. România are la dispoziție circa 6 miliarde de euro pentru investiții în digitalizare ce trebuie implementate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Problema, susține ediția din acesta an a DESI, poate apărea din cauza fragmentării responsabilității pentru implementarea măsurilor în cadrul guvernului. Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării gestionează reformele și investițiile făcute, dar alte ministere sunt responsabile pentru punerea în aplicarea a măsurilor.

Acces la serviciile de comunicații pentru refugiații ucrainieni

Studiul mai amintește că operatorii din telecomunicații din România au distribuit aproximativ 400.000 de cartele SIM pentru refugiații ajunși în țară după invazia Rusiei în Ucraina. Cetățenii ucrainieni au avut la dispoziție apelur și trafic de date gratuite și puncte de acces WiFi în taberele organizate pe teritoriul României, prin eforturile făcute de operatorii naționali împreună cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Măsurile au fost puse în aplicare înainte de sfârșitul lunii martie și fac în prezent obiectul unei revizuiri, iar ANCOM a transmis că au fost încheiate acorduri la nivel de servicii cu ridicata cu omologii ucraineni din sectorul telecomunicațiilor pentru a nu percepe tarife de roaming, se mai arată în documentul Executivului comunitar.

29 July 2022
ANCOM: De la 1 iulie 2021 se reduc tarifele pentru terminarea apelurilor fixe si mobile

ANCOM a anunţat, printr-un comunicat de presă, că începând cu 1 iulie 2021, operatorii de telefonie mobilă care activează pe piaţa din România vor practica un tarif de 0,7 eurocenți/minut pentru terminarea apelurilor mobile, iar operatorii de telefonie fixă un tarif de 0,078 eurocenți/minutpentru terminarea apelurilor fixe.

Aceasta măsură se aplică conform prevederilor Regulamentului Delegat (UE) 2021/654 al Comisiei Europene, ce stabileşte tarifele maxime de terminare care vor putea fi aplicate de operatori. Regulamentul Comisiei Europene este obligatoriu şi se aplică direct, fără a necesita transpunere în legislaţia naţională.

Tariful maxim pentru terminarea apelurilor mobile

Tariful de terminare a apelurilor mobile este cu aproape 8% mai mic față de cel practicat până acum și va fi perceput de către toţi operatorii de telefonie mobilă desemnați cu putere semnificativă pe piaţa serviciilor de terminare a apelurilor la puncte mobile în propriile reţele publice de telefonie.
Regulamentul Comisiei Europene stabilește și tarifele pentru următorii ani, ce se vor aplica și în România astfel:
-0,55 eurocenți/minut în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2022;
-0,4 eurocenți/minut în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2023;
-0,2 eurocenți/minut de la 1 ianuarie 2024.

Tariful maxim pentru terminarea apelurilor fixe

Tariful de terminare a apelurilor fixe este cu aproximativ 20% mai mic față de cel practicat până acum.
Regulamentul Comisiei Europene prevede o nouă scădere a tarifului maxim pentru terminarea apelurilor fixe de la 1 ianuarie 2022, când va ajunge la 0,07 eurocenți/minut.

Ce este tariful de terminare

Tariful de terminare a apelurilor fixe este cu aproximativ 20% mai mic fata de cel practicat pana acum.

Regulamentul Comisiei Europene prevede o noua scadere a tarifului maxim pentru terminarea apelurilor fixe de la 1 ianuarie 2022, cand va ajunge la 0,07 eurocenti/minut.

Tariful de terminare reprezinta pretul platit de un furnizor de servicii de telefonie altui operator in reteaua caruia este terminat apelul efectuat de proprii utilizatori. Acest pret se regaseste in tariful perceput utilizatorului final care initiaza apelul.

30 June 2021
Comisia invită statele membre să impulsioneze conectivitatea la rețelele de mare viteză

Conectivitatea în bandă largă şi reţelele de comunicaţii 5G permit transportul unei cantităţi de informaţii mult mai mari decât până acum. Aceste reţele ajută puternic toate ramurile economice, îmbunătăţesc sistemul de educaţie, sporesc eficienţa administraţiilor naţionale şi locale, stimulează cercetarea şi inovaţiile, accelerează transferul către economia verde, reduc impactul transmiterii datelor asupra climei, crează locuri de muncă şi aduc prosperitate şi bunăstare.

Criza actuală a scos în evidență importanța accesului la internet de foarte mare viteză.

În pofida beneficiilor şi avantajelor imense pe care le-au oferit reţelele de telecomunicaţii de mare viteză, Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton a remarcat însă că, în ultima perioadă, ritmul investiţiilor în domeniu a fost încetinit.

Prin urmare, aşa cum a anunţat preşedinta Ursula von der Leyen în recentul discurs privind starea Uniunii, Comisia a invitat statele membre să își unească eforturile în vederea elaborării, până la 30 martie 2021, a unei abordări comune, sub forma unui set de instrumente de bune practici pentru instalarea, în timp util, a rețelelor fixe și mobile de foarte mare capacitate, inclusiv a rețelelor 5G.

Aceste măsuri ar trebui să vizeze reducerea costurilor şi mărirea vitezei de instalare a rețelelor de foarte mare capacitate; asigurarea rapidă a accesului la spectrul de frecvențe radio 5G și încurajarea investițiilor în extinderea infrastructurii de rețea; şi să asigure o mai bună coordonare transfrontalieră în alocarea spectrului de frecvențe radio.

Recomandarea Comisiei stabilește, de asemenea, orientări privind cele mai bune practici de implementare a reţelelor 5G.

O mai bună coordonare transfrontalieră va contribui la asigurarea, până în 2025, a acoperirii neîntrerupte, de către rețelele 5G, a principalelor căi de transport ale Europei, în special a transportului rutier, feroviar și pe căile navigabile interioare.

Comisia are în vedere actualizarea planului său de acțiune privind reţelele 5G și 6G în 2021.

Până în anul 2025, toți principalii vectori ai dezvoltării socioeconomice (școli, spitale, noduri de transport) ar trebui să beneficieze de conectivitate de ordinul gigabiților, toate zonele urbane și principalele rute de transport terestre ar trebui să fie conectate și să beneficieze de o acoperire 5G neîntreruptă, iar toate gospodăriile europene ar trebui să aibă acces la o conexiune la internet de cel puțin 100 Mbps.

RadioRomaniaInternational · Europa la zi 23.09.2020

23 September 2020
Recomandări pentru siguranţa pe internet în orice călătorie din vacanţă

Sezonul vacanțelor de vară este perioada în care mulți oameni călătoresc departe de casă și folosesc mai mult decât oricând tehnologia şi comunicaţiile pentru a ține legătura cu familia și prietenii, pentru a afla ştirile de acasă sau pentru a se distra cu filme, jocuri şi muzica online. Toate acestea sunt mult mai accesibile acum oriunde în Europa şi datorită eliminării tarifelor de roaming.

Andrus Ansip, vicepreședinte al Comisiei Europene şi responsabil pentru Piața unică digitală, atrage atenţia asupra infracţionalităţii cibernetice crescute din ultima vreme face o serie de recomandări în privinţa unei igiene cibernetice de bază.

Hackerii caută să exploateze orice vulnerabilitate, pentru a ataca, controla și abuza de datele dumneavoastră sau de contul dvs. bancar. Cu o serie de măsuri simple, vă puteţi proteja să nu deveniţi victimele infractorilor din mediul online:

– schimbați-vă parolele și folosiți unele mai complicate. În plus, nu folosiți aceeași parolă pentru toate conturile;

– faceți o copie de rezervă a datelor importante înainte de a pleca în vacanță;

– încercați să nu accesați online conturile bancare atunci când călătoriți și, în special, atunci când sunteți conectați la o rețea Wi-Fi publică;

– actualizați telefonul mobil sau tableta cu cele mai recente aplicații de securitate — sistemele fără astfel de aplicații reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc în atacurile cibernetice;

– verificaţi originea şi comentariile aplicaţiilor înainte de a le descărca pe dispozitivele mobile;

– evaluaţi solicitările de acces ale aplicaţiei la funcţiile dispozitivului dvs. şi evitaţi să descărcaţi aplicaţii lansate recent sau care au puţini utilizatori;

– pentru conectarea online la informaţiile bancare sau la informaţii oficiale, accesaţi doar site-uri securizate de tipul HTTPS;

– nu faceţi plăţi online pe site-uri necunoscute care nu folosesc aplicaţii securizate;

– protejaţi copiii de conţinutul dăunător şi de riscurile de a fi abuzați în mediul online. Un instrument accesibil și distractiv, pentru părinți și copii deopotrivă, este aplicația numită Happy Onlife, care promovează conștientizarea și competențele în materie de securitate online, atât în rândul copiilor, cât și al adulților.

Alte sfaturi generale sunt oferite şi de către ENISA, Agenția UE pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor, prin intermediul unor postere educaționale produse anual în cadrul campaniei “Luna europeană a securității cibernetice” – ce are loc în fiecare an în octombrie.

În România, CERT-RO este promotorul campaniei ENISA, menită să sensibilizeze publicul în ceea ce privește amenințările cibernetice, să promoveze securitatea cibernetică și să ofere resurse de protecție cetățenilor și companilor în mediul online. De asemenea, puteţi sesiza un incident cibernetic la adresa de email alerts@cert.ro.

7 August 2017