Radio România Internațional

Tag: comunista

  • Emigraţia politică greacă tru România comunistă

    Emigraţia politică greacă tru România comunistă

    Anamisa di an’il’i 1946 şi 1949, tru Gartia s-tanea un sandziros polim tivil anamisa di gherilili comunisti finanţati di URSS şi forţili guvernamentali eleni. Polimlu ahurhi prit atacarea a forţilor guvernamentali di cătra aribelii comunişti tru locurli dit munta di la sinurlu cu Iugoslavia şi Arbinisia. Scupolu a comuniştilor eara surparea a regimlui legitim monarhic, lugursitu fascistu, şi timil’iusearea a unei ripublica socialista. Ama conflictul anamisa di Stalin şi Tito nsimna azindzearea a gherililor comunisti gartesti, a deapoa Partidlu Comunistu Grec s-ndripta cătra Moscova. Ase, Tito apufusi ncl’idearea a sinurlor iugoslave cu Gartia şi gherilili comuniste fura privati di agiutor vital, strateghic şi moral. Arbinisia, cari eara sum influenţa al Tito, trapsi mana şi ea tra s-andrupasca comuniştil’i gret. Până tru yismaciuni 1949, pareili tut ma araspanditi di partizani comunişti ica s-pridara, ica tricura sinurlu tru Arbinisie di iu nai ma muţa emigrara tru vasiliili socialisti.



    România agiundzea, ase, loclu nai cama uidisitu ali emigraţie comunista elena ti cafta un apanghiu. 200.000 di emigranţa politit gret agiumsira tru vasiliili socialisti, dit cari anamisa di 11.500 şi 12.000 di emigranţa agiumsira tru România: ficiurit, alumtători, membri a familiilor aistor. România lo nai cama marli numir di ficiurit gret, aproapea 5700, ahurhindalui cu anlu 1948, dit un total di aproapea 28.000 di ficiurit gret agiumta tru 7 stati comunisti. Nai cama marea colonie di ficiurit gret fu atea di Sinaia, cari eara pi lucru anamisa di 1948 şi 1953.Tru hotelurli a staţiunil’ei di pi valea a Prahoval’ei eara aprucheat cu durn’earea 1700 di ficiurit, a curi la si adavgară alti ndauâ n’il’i di ficiurit nord-coreeni arifugaţ tru România di furn’ia a polimlui di Coreea dit an’il’i 1950-1953. Prit tradiţie, tru România s-avea stirnuta colonişti gret pi hiotea a chirolui. Agiumta tru sfeara di influenţă sovietică, România eara prefearată di atel’i cari avea fudzita dit Iugoslavia şi Arbinisia.



    Istoriclu Radu Tudorancea di la Institutlu di Istorie ”Nicolae Iorga” di Bucureşti spusi cum eara astiptaţ combatanţal’i comunişti gret tru România: ”Una parti dit foştil’i alumtatori comunişti eleni cari fudzira dit Gartie tru bitisita a polimlui tivl emigrara şi tru România. Aoa s-harsira di agiutor di partea a autorităţlor di Bucureşti, pligiţl’i tra sa s-yitripseasca, alanţa tra sa s-nveata cu condiţiili dit vasilie şi tra s-integreadza tru societatea românească. Existenţa a unei importanta comunitati elena tru România părea că va la agiuta ti integrari a atilor ti avea vinita tu atel chiro, maxus că dit 1948 gruparea filo-comunistă di nauntrul a comunitatil’ei elena avea apraftasita, cu agiutorlua a autorităţlor române, s-aiba tru mana controlu tru arada a comunitatil’ei şi s-ndreaga una nauă entitate cu numa Uniunea Patriotică Elenă. Ase, puţan’il’i ti andrupa taburea regalista cari avea armasa tru România eara marginalizaţ.” Guvernul comunistu român deadi agiutor filotim tra atel’i di ma ninti membri a gherililor comunisti elene. Agiutorlu eara data pan di mardzina dimec la asiguripsea durn’earea si yitripsearea medicală până si paradz. Ca tru iti alta vasilie aputrusita di regimlu comunistu, şi tru România presa li manipula informaţiile tra polimlu tivil grec.



    Ia ti spuni Radu Tudorancea: ”Dizvartearea a polimlui tivil dit Gartia fu mutrit cu cilastaseari tru România hiindalui yilipsit cabaia tru perioditili di partid. Tru una turlie ti s-astipta, spunerli dit presa românească loara turlie a nascantor campanii serti, cumandusitit di partid, cari invariabil favoriza alumta a partizan’ilor comunişti gret, slaghindalui niacumtinat taburea anglo-americană şi rolu a l’ei tru ansamblu a polimlui tivil grec. Liderlu comunistu grec Nikos Zahariadis avea pitricuta tru România nica dit yinar 1948 pi Letferis Apostolou, acreditat ca reprezentantu a aşi-numasitlui guvernu democratic ali Gartie.



    Borgili a aistui ave tru scupo ligatura cu autorităţli români, amintarea agiitoari dit partea a guvernului RPR tra agiutarea a comuniştilor gret, yitripsearea a pliguiţlor şi pregătirea a coloniilor di ficiurit gre ti lipsea s-hiba discl’isi tru România. Autorităţli comunisti române deadira cabaia paradz ti agiutarea a emigranţalor politit eleni. Agiutorlu financiar eara asiguripsit prit aanvalearea a unui buget consistentu tra PCG, masi ti anlu 1951 s-deadira aproapea 300.000 di dolari americani, la cari s-adavgara alti hargi tra cumanduseari.



    Paradzl’i di la buget ahardzit ti PCG criscura tru anlu yinitor. Tru 1952 s-deadira aproapea 750.000 di dolari americani şi multa alta paradz ti andruparea a editurlor. Scamnul a CC a PCG fu mutat Bucureşti şi la multa dit arada a activiştilor a PCG la si deadira casi mahalalu di lux Primăverii, tru nascanti vile secrete.” Arifugaţl’i gret nu trapsira mana di la alumtă tra instaurarea a idealului comunistu tru vasilia a lor. El’i avea lugursita azvindzearea ca hiindalui tiva provizoriu, hiindalui hazari candu ti s-hiba tra sa s-toarna la alumtă, cara situaţia internaţională u favorizeadza. România agiundzea asi thimel’ilu tra acţiuni a agenţilor comunişti gret tru Gartia, instruiţi di ideologi comunişti gret cu stagii fapti Moscova.



    Ia ti spuni diznau Radu Tudorancea: ”Minduindalui una yinitoari ahurheari a ampuliserlor pi teritoriul elen, activiştil’i gret dit România ş-bagara tru minti tanearea ascumbusita a grupurlor di foşti partizani tru alertă, hazari ti alumtă. Tru 1950 fu ndreapta Breaza una şcoală politică iu tanura matimi personaje cata cum Nikos Zahariadis şi Vasilis Barţiotas. Respectiva entitati vrea s-ndreaga agenţa ti eara hazari s-alumtă paranom pi teritoriul ali Gartie tra andruparea a cauzal’ei comunista. Tru chirolu anamisa di 1952-1955, cama di 120 di ahtari activişti şi agenţa fura pitricu clandistin tru Gartie, mulţ di el’i hiindalui acaţat di poliţia elenă.”


    Moartea al Stalin şi proceslu di desovietizari dusira şi la moartea a cauzal’ei a comuniştilor gret. Bagarea pi arada a ligaturlor anamisa di România şi Gartia, sinferurli a ligaturlor bilatearali, featiră ca opţiunea a alumtilor cu ascherea s-hibă abandonată.



    (armanipsearea: Tascu Lala)

  • Liderii revoluţiilor din 1989

    Liderii revoluţiilor din 1989

    Despre rolul personalităţii în istorie s-a vorbit şi se va vorbi enorm. Aparent, rămân în memoria publică doar personajele negative, sângeroase, malefice, patologice. Este o caracteristică, de fapt, a societăţilor vechi, cu lipsă de comunicare, în care viaţa era dură şi se supravieţuia doar prin violenţă. Evoluţia societăţii, arta şi cultura au adus în prim plan şi personalităţile spiritului, ale sensibilităţii şi creaţiei. Nu mai este nevoie să ucizi oameni pentru a rămâne în memoria timpului, poţi scrie poezie sau filosofie, poţi face artă, muzică, arhitectură sau ştiinţă pentru ca semenii să te aprecieze, peste mări şi ţări şi peste veacuri.



    Secolul XX a însemnat un triumf al personalităţii, al oamenilor care înfloresc în mijlocul societăţii oamenilor. Din păcate, acest secol nu a fost lipsit de personaje negative, ba chiar şi mai malefice şi mult mai eficiente în acţiunea lor distructivă, dar au fost create categoriile clare de încadrare a lor.



    De asemenea, personajele pozitive au pătruns şi în politică sau simpla exercitare a puterii de stat. Secolul XX este momentul societăţii civile, atunci când guvernaţii îşi spun cuvântul nu numai când le permit guvernanţii. Experienţa comunistă aparţine şi ea aceluiaşi secol trecut.



    Istoria comunismului european, mai ales cea postbelică, este marcată de numeroase personalităţi care s-au ridicat din rândul societăţii civile, a guvernaţilor. Ei au purces să realizeze imposibilul, să se opună unui sistem închis, dur, distructiv chiar. La rândul său, comunismul venea cu personalităţile sale, promovate într-un fenomen specific, cultul personalităţii, care practica inclusiv îmbălsămarea resturilor pământeşti ale celui aproape zeificat. Regimurile comuniste au ajuns la finişul din 1989 conduse de vechi activişti de esenţă stalinistă.



    În Germania de Est era Erik Honecker, Cehoslovacia era condusă de Gustav Husak, în Ungaria se instalase, de decenii, la putere Janos Kadar, iar Bulgaria era condusă, încă de după al doilea război mondial, de Todor Jivkov. Polonia era un caz aparte, armata acaparând partidul comunist, unic şi monolitic, pentru a-l salva de la prăbuşire, fie sub presiunea propriului popor, fie sub intervenţia sovietică.România era şi ea un caz special, Ceauşescu fiind un lider dintre cei tineri ai comunismului est-european, dar promotor al unui stalinism de tip nou, întărit cu practici chinezeşti şi nord-coreene. Polonia şi Cehoslovacia au avut personalităţi emblematice în fruntea luptei anticomuniste – desigur este vorba de Lech Walesa, respectiv Vaclav Havel, care au şi devenit preşedinţi post-comunişti ai ţărilor lor.




    În restul ţărilor comuniste est-europene, opoziţia era puţin conturată sau greu de iniţiat, cum era în România. Astfel, trecerea de la comunsim la democraţie pluralistă s-a făcut în forme diferite, fie prin negocieri, prin tranziţii scurte sau chiar alegeri, fie sub presiunea demonstranţilor, ca în România, care au măturat totul.



    Majoritatea statelor foste comuniste din estul Europei au cunoscut una sau două etape în evoluţia lor spre democraţie, o cedare treptată de putere a comunismului. Era momentul liderilor comunişti reformişti, aşa cum prevedea exemplul sovietic, al reformatorului Gorbaciov. Dar vremurile erau cu mult mai avansate. Comunismul cu faţă umană era un model depăşit şi refuzat de oameni, astfel că şi viaţa comunismului de tranziţie a fost redusă.



    Până la Revelionul de trecere în 1990, aceşti lideri lăsaseră, deja, locul reprezentanţilor poporului, celor cunoscuţi şi apreciaţi pentru poziţia lor democratică şi anticomunistă.



    În România, în aceste zile, mai mulţi dintre liderii ţărilor est-europene, inclusiv ale celor din fosta URSS, în frunte cu legendarul Lech Walesa, au participat la o conferinţă dedicată celor 25 de ani de revoluţie europeană anticomunistă.


  • Tricutlu daima prezentu

    Tricutlu daima prezentu



    Un zbor faţi carieră tu România. Tu dzâlili dit soni sâ zburaşti cabaia ti torţionari, ti aţel’i cari tu chirolu a regimlui comunistu cumândusirâ hâpsăn’i tu cari opozanţâl’i politiţ era ncl’işi cu scupolu ti exterminari fizicâ. Easti zborlu, maxus, di an’il’i di ahurhitâ, an’il’i 50 şi giumitati di an’il’i 60, cându s-ufilisea metoda stalinistă a gulagurlor, hâpsăn’i şi colonii di hâpsăn’i cu regim multu sertu. Oamin’il’i era ncl’işi fără trâdzeari mânâ, di la casa a lor ică di pi geadei. Prota furâ victimi mărl’i politicien’i ali istorie anterioară ali Românie şi intelectuali di dreapta. Intrarâ tru hâpsăn’ili di exterminari aţel’i cari avea alumtatâ ti România giumitati dit secolu XX, personalităţ vârtoasi, oamin’i cu studii cu anami tu xinâtati, elita românească a aţilor momenti. El’i eara ostatiţ tu vâsilia a lor işiş, puţân’i hiindalui aţel’i cari puturâ s-fugâ tu xeani, achicâsindalui că ma s-armânâ tru România sum dominaţie lâhtâroasâ sovietică va lâ si bagâ sum semnul a ntribaril’ei nica şi simpla existenţă. Hiindalui şi pi unâ ilichie niintatâ, majoritatea murirâ tu hâpsăn’i, tu condiţii lâhtâroasi.



    Deapoa, anda regimlu comunistu agiumsi tut ma sertu ş-ma sigur, agiumsirâ tu aesti hâpsăn’i atel’i cari s-ncuntrarâ ti confiscarea ali industrie şi agriculturâl’ei, teologi ică oamin’i aplo ali biserică, opozanţâ cari alumtarâ cu arma tru mână, atel’i cari cutugursirâ icâ maşi feaţirâ şicaie cu năil’i stăpân’i a vâsiliil’ei. Ndauâ numi — Sighet, Piteşti, Periprava, Canalul Dună-Amarea Lae — agiumsirâ cunuscuti ca locâri di amprotusa a şingirlui di hâpsăn’i adrati di comunişti. După surparea a comunismului, tu Andreu 1989, responsabilii ti fânicadz, maxus şefl’ii a arâdâpsitilor hâpsăn’i politiţi comunisti, puturâ di ascâparâ di sancţiunea a societatil’ei, nica şi s-hibâ pâltiţ ti activitatea-a lor ufiţialâ dit an’il’i 50 icâ 60. Subiectul fu adus tu prota thesi tora ma ninti cându jurnaliştil’i lu aflarâ Alexandru Vişinescu, caplu a hâpsanil’ei di Râmnicu Sărat, tu chirolu 1956-1963, nai cama teribilă dit istoria represiunil’ei comunisti, tora, un auş isih cari, la 88 di an’i, bâneadzâ cu unâ pensie di stat ţi easti duri şi cabaia mari. Cazlu aflat di jurnalişti agiumsi s-hibâ evenimentu di maxim sinfer tră opinia publică, aşi că unâ acţiuni a giudicolui nchisi contra a lâhtâroslui cap a hâpsanil’ei comunistă. Deapoa, guvernul nchisi pi dezbateri un proiectu di nom cu ascupolu ta s-ndreagâ, s-hibâ niheamâ şi amânat problema a compensaţiilor ţi lâ si cad a victimilor di furn’ia a torţionarlor comunişti.



    Dit aestă dezbateri, iasi tu migdani unâ boaţi limbidâ şi profesionistă. Easti zborlu di tinirl’ii specialişti a Institutlui di Investigari a Crimilor a Comunismului şi Memoria a Exilului Romanesc (IICCMER), cari dizvârteaşti un lucru profesionistu di documentari istorică şi cercetari arheologică. Acâ tricurâ 50-60 di an’i, el’i scot tu videalâ toarâli a crimilor, martori nica şi stipsiţl’i. După Vişinescu, un altu cap torţionar comunistu, Ion Ficior, cari u cumândusi colonia di lucru di Periprava tu chirolu 1958 şi 1963, fu stipsitu ti genocid tră regimlu di exterminari pi cari lu bâgarâ tru practico. Puţân’il’i oamin’i ţi armasirâ tru banâ dit aestu lagăr şi a chirolui ţi tricu di atumţea pirmitusescu lucri lâhtâroasi ti bana a aiştui lagăr şi ti caplu a lui, Ion Ficior. Ma multu di mărtria a atilor ţi armasirâ tru banâ şi scutearea tu migdani a lucurlui faptu di torţionari, atel’i di la Institutlu di Investigari a Crimilor a Comunismului dizgroapă armâsâturli piminteşti a heroilor vâtâmaţ tu hâpsăn’ili comunisti, di li aflarâ mplini di toarâli a trân’ipserlor fapti aoa şi 6 dechenii ş-cama.



    Textul: Marius Tiţa


    Apriduţearea: Taşcu Lala