O comunitate numeroasă de ucraineni, alcătuită din circa 20 de mii de
persoane, s-a format în oraşul port la Marea Neagră Constanţa. Aceştia şi-au
deschis afaceri, şi-au înscris copiii la şcoli şi locuiesc preponderent în staţiunea
Mamaia. Ei beneficiază de protecţie temporară din partea statului român,
conform unei directive europene.
Şeful Serviciului teritorial Constanţa al
Inspectoratului General pentru Imigrări, comisar-şef Mircea Labeş, a declarat
că anul acesta au fost înregistraţi 7.800 de cetăţeni ucraineni, un număr
aproape la jumătate comparativ cu anul trecut. El a descris comunitatea
ucraineană drept una stabilă, care şi-a dorit să se integreze.
Cetăţenii
ucraineni au obţinut un document de protecţie temporară care le permite
rămânerea pe teritoriul României, desfăşurarea de activităţi lucrative fără
obţinere de aviz de muncă, precum şi plecarea de pe teritoriul naţional.
Conform directivei europene, documentele sunt valabile atât timp cât conflictul
din ţara vecină este în desfăşurare, dar nu mai mult de 3 ani, după 2025.
Comisarul-şef a precizat că, anul trecut, 300 de ucraineni au renunţat la
documentul de protecţie temporară şi au părăsit România. Potrivit datelor
Ministerului de Interne de la Bucureşti, aproape 84.000 de refugiați ucraineni
erau înregistrați în România, la sfârșitul anului 2023.
Aproximativ 1.300 de cereri pentru angajare din partea cetăţenilor străini
au fost înregistrate, în 2023, în judeţul Vâlcea, din sud-vestul României,
transmite Biroul pentru Imigrări. Dintre acestea, peste 900 de solicitări au
fost avizate favorabil. Potrivit sursei citate, în total, în 2023, în judeţ au
fost aproximativ 3 mii de cetăţeni străini, cei mai mulţi proveniţi din
Republica Moldova, Egipt, Nepal, Sri Lanka şi Turcia. Dintre aceştia, circa 400
sunt cetăţeni ai Uniunii Europene, majoritatea din Italia, Spania şi Franţa.
Principalele scopuri pentru care străinii şi-au stabilit reşedinţa pe
teritoriul României sunt conexe dreptului la unitatea familiei, angajare în
muncă sau stabilire permanentă pe teritoriul naţional. În ceea ce priveşte
admisia în România, în perioada de referinţă, au fost primite 16 invitaţii,
dintre care 12 au fost soluţionate pozitiv, iar 4 au fost respinse. Acestea au
fost depuse pentru străini din Iordania, Egipt, Siria, Maroc, Libia şi
Indonezia, au informat poliţiştii de la Imigrări. De asemenea, au fost emise
peste 1.600 de permise de şedere şi eliberate 87 de certificate de înregistrare
şi 15 cărţi de rezidenţă permanentă pentru cetăţeni ai Uniunii Europene,
Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene.
Peste 1.800 de locuri de muncă în cadrul a 98 de companii sunt disponibile
în judeţul Timiş, în vestul României, transmite Agenţia Judeţeană pentru
Ocuparea Forţei de Muncă. Instituţia arată că posturile vacante se
adresează tuturor categoriilor de studii. Cele mai căutate meserii sunt
lucrător comercial, lucrător gestionar, agent de securitate, menajeră,
îngrijitor clădiri, spălător vase, muncitor necalificat în construcţii, zidar,
zugrav, tencuitor, manipulant mărfuri, şofer autoturisme şi camionete,
conducător auto transport rutier de mărfuri, inginer construcţii civile şi
inginer topograf. Detalii privind locurile de
muncă vacante sunt disponibile pe site-ul instituţiei, timis.anofm.ro.
Poliţiştii de frontieră din Timiş au depistat, la sfârşitul săptămânii
trecute, 13 cetăţeni din Nepal care voiau să treacă ilegal graniţa în Serbia.
În urma verificărilor, s-a stabilit faptul că nepalezii, cu vârste cuprinse
între 20 şi 36 de ani, sunt posesori de vize de muncă şi au intrat legal în
România. Aceştia au declarat că intenţionau să iasă ilegal din ţară pentru a
ajunge în state din vestul Europei. Cei 13 sunt acum cercetaţi pentru tentativă
de trecere frauduloasă a frontierei şi riscă să fie repatriaţi şi să-şi piardă
dreptul de a mai intra pe teritoriul vreunui stat membru al UE pentru o
perioadă de 5 ani.