Tag: comunitatea Declic

  • Jurnal românesc – 09.08.2019

    Jurnal românesc – 09.08.2019

    Românii din
    afara graniţelor, care se întorc acasă pe 9 şi 10 august, sunt întâmpinaţi la
    frontieră de peste 100 de voluntari ai comunităţii Declic, care îi
    vor informa despre votul prin corespondenţă. Aceştia vor împărţi peste 50.000
    de pliante şi le vor oferi detalii despre cum pot vota la alegerile
    prezidenţiale din noiembrie, fără să mai stea la cozi, a anunţat reprezentantul
    Declic, Cătălina Hopârteanu. Campania se derulează în aeroporturile Iaşi, Cluj
    şi Bucureşti, la vămile Borş şi Nădlac, precum şi în Bucureşti. Pe 10 august,
    echipele Declic vor fi în Centrul Vechi al Capitalei şi în Piaţa
    Victoriei. Echipa campaniei va amplasa în fața muzeului Antipa un plic
    gonflabil uriaș, de unde vor fi împărțite pliante și vor fi oferite informații
    utile despre votul prin corespondenţă şi explicaţii în 7 paşi simpli despre
    procedurile de înregistrare pe site-ul www.votstrainatate.ro. Declic a lansat
    totodată site-ul vot.declic.ro, unde sunt prezentaţi paşii pe care trebuie să
    îi urmeze românii din diaspora pentru a vota fără să mai stea la coadă.




    14 copii români
    din Ucraina şi Republica Moldova participă, în perioada 7-11 august, la o
    tabără de cultură şi civilizaţie în judeţul Satu Mare, organizată de Centrul
    Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare,
    Asociaţia Culturală Sătmărenii şi Asociaţia Pro
    Basarabia. Mulţi dintre copii nu au fost niciodată în România, a declarat
    Felician Pop, reprezentantul unuia dintre organizatori, citat de Agenţia BucPress.
    Tabăra este făcută ca o impulsionare şi o întărire a relaţiilor cu
    românii de acolo. Îi aducem să vadă ce e România (…) Totodată, facem
    schimburi de experienţă, strângem legăturile, le ţinem cursuri de cultură şi
    civilizaţie, le arătăm obiectivele din judeţ. Mulţi dintre ei sunt artişti
    (…) le arătăm tradiţiile şi obiceiurile, a precizat acesta. Copiii
    participanţi la tabară vor vizita zona Oaşului, Muzeul Ţării Oaşului şi
    municipiul Satu Mare. Costurile sunt acoperite integral de organizatori.






    Operatorii din
    Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei Eures România, 462 de
    locuri de muncă. Cele mai multe job-uri pentru români sunt disponibile în
    Olanda – 163, unde sunt căutaţi, cu precădere, muncitori necalificaţi în
    agricultură şi grădinărit. Germania pune la dispoziţie 124 de posturi de bucătar,
    cameristă, consultant IT, dezvoltator software, manager, electrician sau zidar,
    Austria 84 locuri de muncă pentru electricieni, faianțari, instalatori sau
    tâmplari, iar Norvegia are nevoie de 48 lucrători în sectorul auto, ospătari şi
    de antrenori de gimnastică ritmică. Anunţul mai cuprinde 17 posturi de
    tehnician mecanic și electric în Spania, 12 de sticlar în Slovacia, 8 de
    horticultor şi inginer agronom în Danemarca şi 5 de lucrător în agricultură în
    Belgia. Cei interesaţi pot viziona oferta completă pe pagina de internet
    www.eures.anofm.ro sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru
    ocuparea forţei de muncă din zona de reşedinţă, unde pot fi îndrumaţi de
    consilierul Eures.

  • Comunităţi civice informale

    Comunităţi civice informale

    Regăsirea
    spiritului civic şi mobilizarea în jurul unor cauze comune au fost constatate, în
    România, mai ales în ultimii trei sau patru ani, de când din ce în ce mai mulţi
    cetăţeni se coalizează în jurul unor teme de interes public, fie local, fie
    naţional. Oamenii prind curaj să-şi exprime doleanţele, să trimită petiţii, să
    colaboreze unii cu alţii pentru a atrage atenţia autorităţilor şi astfel, a-şi
    îmbunătăţi condiţiile traiului în comunitate. De trei ani, mulţi sunt şi
    ajutaţi, în sensul acesta, de Comunitatea Declic. Foarte activă pe reţelele
    sociale, pe internet prin trimitere de mesaje electronice, această asociaţie
    non-guvernamentală le oferă oamenilor imboldul de a se mobiliza în jurul unor
    petiții, dar și posibilitatea de a se organiza pentru a-și câștiga drepturile,
    aflăm de la Tudor Brădăţan, directorul executiv al Comunităţii Declic: Comunitatea Declic este cea mai mare comunitate de cetățeni implicați
    activi din România. În cei trei ani de activitate am reușit să ajungem la un
    număr de 370.000 de oameni care, în mod constant, primesc informații de la noi
    și apeluri la acțiune. Acțiune înseamnă fie semnarea unei petiții online, fie
    participarea la o acțiune sau la un eveniment, demonstrație sau protest, sau la
    o întâlnire cu reprezentanții autorităților. În plus, avem și o metodă de a
    strânge bani prin care membrii noștri sunt invitați să contribuie financiar
    pentru cauzele în care ei cred.


    Ideea înfiinţării
    acestei platforme i-a venit lui Tudor Brădăţan cu mai mulţi ani în urmă când a
    început acţiunea Salvaţi Roşia Montană, acţiune menită să împiedice exploatarea
    intensivă a aurului, prin folosirea cianurilor dăunătoare mediului
    înconjurător, în localitatea Roşia Montană din Munţii Apuseni. Pe atunci,
    spiritul coalizării în jurul unor cauze comune şi locale se manifesta mai
    timid, îşi aminteşte tot Tudor Brădăţan:
    De multe ori eram întrebați de ce nu
    facem o petiție către autorități, căci ele ar trebui să cunoască problemele de
    la Roșia Montană. Văzând succesul pe care-l are ideea de petiție în rândul
    cetățenilor, am vrut să avem o comunitate mare de oameni care se poate mobiliza
    rapid, se poate informa rapid privind anumit probleme astfel încât o campania
    socială să devină un succes al cetățenilor. Dacă autoritățile fac ceva ce nouă
    nu ne convine, e bine ca noi, ca cetățeni, să avem formatul în care să ne unim
    și să punem presiune pe autorități să țină cont de doleanțele noastre.


    Nu doar cauzele
    majore, de interes naţional, primesc sprijinul celor de la Declic, ci şi teme
    de interes strict local, ne spune Olga Popescu, organizatoarea acţiunilor
    locale în cadrul acestei comunităţi online: Pe cei care-și lansează
    petițiile pe site și deschid subiecte pe care le considerăm relevante, noi îi
    ajutăm foarte mult în ceea ce privește campania lor. Îi învățăm să-i mobilizeze
    pe oameni, îi învățăm să ajungă la cât mai mulți cetățeni, nu doar online, ci
    și offline. Totalul petițiilor se ridică, momentan, în jurul cifrei de 800 de
    petiții depuse. Dar numărul acesta e
    fluid. Unii din acești oameni nu au conceput și campanii în jurul ideii lor.
    Alții au reacționat foarte rapid și au și gândit anumite campanii pentru ca
    problema lor să fie rezolvată. Procentul cam 50%-50%, da noi ne bucurăm pentru
    că avem și reușite reale.


    Exemple de
    campanii iniţiate de cetăţeni şi soldate cu succes, ne oferă tot Olga Popescu: Cel mai recent câștig l-am obținut în urma unei campanii prin care unii
    cetățeni au insistat pe lângă autoritățile din Piatra Neamț să mute un urs de
    la grădina zoo din oraș la o rezervație din Brașov. Au reușit asta cam după doi
    ani în care au pus efectiv presiune pe primar, fiindcă demersurile se făceau
    foarte încet. Cu încăpățânare au reușit să mute ursul care trăia într-o cușcă,
    în condiții improprii. Acum el e într-o pădure din Brașov unde sunt îngrijite
    chiar animalele sălbatice ținute în captivitate.


    Dar acţiunea care
    poate a avut cel mai mare succes dintre cele sprijinite sau iniţiate de
    Comunitatea Declic a fost mobilizarea de la protestele masive, desfăşurate în
    mai multe oraşe pe parcursul anului trecut şi îndreptate contra unor iniţiative
    legislative care vizau organizarea justiţiei. Tudor Brădăţan: Una din campaniile pentru care Declic e poate cea mai bine cunoscută e
    #REZIST. Noi am lansat acest simbol şi i-am invitat pe membrii Declic să-şi
    schimbe poza de profil de pe reţelele de socializare pentru a adăuga acest
    slogan. Apoi am continuat. După Ordonanţa 13, au venit Legile Justiţiei. Cu
    acea ocazie, ne-am mobilizat iar şi am creat nişte mânuţe galbene pe post de
    pancarte: Toţi pentru Justiţie. Ele au fost practic finanţate din mici donaţii
    ale membrilor Declic. O problemă pe care n-o conştientizează multă lume n-o să
    fie o problemă pe care autorităţile s-o rezolve sau să-i dea prioritate. Asta a
    fost cât se poate de evident în cazul LegilorJustiţiei. Presiunea publică a
    fost cea care i-a făcut pe parlamentari să dea înapoi. Practic de la propunerea
    guvernului referitoare la aceste legi, din vara trecută, până la formula
    adoptată în final de Parlament, a fost o cale lungă. Foarte multe din
    prevederile pe care noi le considerăm toxice nu au ajuns în textul final al
    legii.


    De la primele
    campanii de tip Salvaţi Roşia Montană a trecut ceva timp, suficient, se pare,
    ca spiritul civic să se întărească, consideră Tudor Brădăţan: E clar că suntem pe un trend foarte bun faţă de acum 10 ani când nu
    prea vedeai proteste în stradă, nu prea vedeai cetăţeni opunându-se planurilor
    puterii politice. De atunci s-a dezvoltat o socitetate civilă din ce în ce mai
    autentică şi mai angajată. În
    general, se observă o schimbare de atitudine: de la cetăţeanul care acţiona
    numai ca să-i fie lui bine, la cetăţeanul care colaborează cu alţii ca să ne
    fie bine tuturor. Când am lansat Declic, nici nu visam la asta. Prima noastră
    petiţie a fost semnată de 25.000 de oameni, în perioada dezbaterilor despre
    Codul Silvic. Acum avem petiţii şi cu 150.000 de semnături.



    Nivelul de angajament civic a crescut şi pentru că
    oamenii realizează că vocea lor se poate face auzită prin cooperare şi
    insistenţă, iar petiţia e primul pas prin care simplii cetăţeni pot seta agenda
    publică, conchid membrii Comunităţii Declic.