Tag: comunitatea europeana

  • Dublul standard al alimentelor în UE

    Dublul standard al alimentelor în UE

    Un brand, același
    produs, indiferent de țară
    . Comisia Europeană se preocupă să elimine dublul
    standard care face ca produsele din statele vechi al UE să fie superioare din
    punct de vedere calitatativ celor din statele mai nou intrate în comunitatea
    europeana.


    Producătorii care
    vor fi prinși folosind dublul standard pe piețele UE riscă amenzi uriașe, de
    minimum 4% din cifra de afaceri.


    Dezbatem
    subiectul cu Maria Grapini-europarlamentar, vicepreședinte al Comisiei pentru
    Piața Internă și Protecția Consumatorilor și conf. Univ.dr. Costel
    Stanciu-președintele Asociației Pro Consumatori din România.


  • UE aşteaptă încă reformele promise

    UE aşteaptă încă reformele promise

    În urmă cu 11 ani, liderii UE celebrau cea de-a 50-a aniversare a Tratatului de la Roma care a pus bazele construcției europene prin crearea Comunității Europene, precursoarea Uniunii de azi. Cu această ocazie, a fost semnată Declarația de la Berlin, care a deschis calea către un consens deosebit de prețios, creând condițiile necesare adoptării Tratatului de la Lisabona la câțiva ani după ce procesul de reformare a UE fusese blocat prin respingerea de către Franța și Olanda a propunerii pentru o Constituție europeană.

    11 ani mai târziu, ne aflăm într-un moment asemănător. UE este pusă pentru prima dată în față situației de a se despărți de unul dintre membrii săi – Marea Britanie. Nevoia de înnoire este indiscutabilă.

    Europarlamentarul Laurențiu Rebega observă că marea problemă a Uniunii Europene este că nu se decide ce anume să fie: un stat supranațional (federativ sau confederativ) sau o simplă organizație interstatală de cooperare. Iată intervenția europarlamentarului Laurențiu Rebega referitoare la reformele așteptate de UE, intreventie în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.



  • Stabilitatea ţărilor din vecinătatea estică a UE

    Stabilitatea ţărilor din vecinătatea estică a UE

    Coeziunea
    comunităţii europene şi valorile sale fundamentale nu pot fi susţinute şi
    promovate în lipsa stabilităţii ţărilor vecine cu Uniunea Europeană
    . Este un
    principiu deosebit de important al politicilor externe, iar liderii europeni
    aduc în discuţie situaţia vecinătăţii în vederea întăririi securităţii statelor
    membre şi a întregului continent.

    În cadrul conferinţei organizate recent la
    München, Johannes Hahn, comisarul european pentru politici de vecinătate şi
    negocieri în vederea extinerii, a afirmat că Europa îşi doreşte pace şi
    stabilitate în vecinătatea estică
    :
    A existat odată, la începutul anilor
    ’90, o invitaţie făcută Rusiei de a se alătura Organizaţiei Tratatului
    Atlanticului de Nord. Din partea Rusiei, a venit o afirmaţie clară cum că nu se
    va alătura niciodată Uniunii Europene, fiindcă acest lucru ar fi însemnat să se
    blocheze pe sine. Este în regulă. Respectăm acest lucru. În 1990, eram 12
    membri. Acum suntem 28, poate 27 peste câţiva ani. Acest fapt se datorează
    tuturor celor care au aderat la Uniune în mod voluntar. Acesta este rezultatul,
    deoarece oamenii cred în modelul european şi în oportunitatea pe care acest
    model le-o oferă pentru a se bucura de pace, de stabilitate şi de prosperitate.
    Acesta este scopul nostru. O spun mereu, în calitate de comisar pentru
    extindere, că nu mă trezesc dimineaţa şi mă uit pe hartă pentru a identifica
    ţări – din Europa şi din afara ei – care încă nu sunt membre ale Uniunii
    Europene ca apoi să sun premierii lor şi să-i întreb nu vi se pare o idee bună
    să vă alăturaţi nouă? Nu, întotdeauna se întâmplă invers. Referitor la ţările
    din vecinătatea estică, există o raţiune de strategie pentru care facem asta
    şi, apropo, aceeaşi strategie se aplică şi ţărilor din vecinătatea sudică a
    Europei. Premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, a invocat lipsa de direcţie
    strategică. Aş putea să spun, cel puţin nu de partea noastră. Pentru mine,
    este clar că există o viziune care presupune o centură de prosperitate în jurul
    Europei. Ceea ce am vrea să vedem sunt naţiuni, ţări în care să fie pace,
    stabilitate, democraţii ideale, unde oamenii să îşi poată urma interesele şi
    ideile proprii. Acesta este un lucru pe care l-a dovedit istoria, aceasta este
    singura manieră în care o societate poate avea oameni satisfăcuţi, bucuroşi,
    care să rămână în ţara lor, nu să fie forţaţi să migreze. Este în interesul
    nostru să avem pace şi stabilitate în vecinătate.



    Johannes Hahn a
    adăugat că toate statele membre ale Uniunii prioritizează politicile menite să
    consolideze stabilitatea vecinătăţii estice a comunităţii europene. Aceasta
    este şi tema centrală a summit-ului anual de parteneriat estic, care în
    noiembrie 2017 a fost organizat pentru prima oară la Bruxelles.


  • România, de zece ani membră a UE

    România, de zece ani membră a UE

    Pe 1 ianuarie 2007, România adera la
    Uniunea Europeană, asumându-şi principiile şi valorile blocului comunitar şi
    împlinind-şi, astfel, un obiectiv naţional major. Semnarea tratatului a venit
    după un proces îndelungat de negocieri, care a adus transformări profunde mai
    ales în domeniile economic şi social.


    Ce a câştigat România odată cu realizarea
    acestui deziderat? Libera circulaţie a cetăţenilor români pe teritoriul
    Uniunii, un cadru legislativ concordant cu cel al blocului comunitar, acces la fondurile
    structurale şi de coeziune. Mai mult, România are, astăzi, o democraţie de o
    calitate superioară, mulţumită aderării la UE, a punctat consilierul
    prezidenţial Leonard Orban, primul comisar european propus de România,
    la un forum dedicat împlinirii unui deceniu de la primirea ţării în UE.
    Lucrurile s-au schimbat semnificativ, România de astăzi nu mai seamănă cu
    România din 2006, nu mai seamănă cu România de acum cinci ani. România este un
    stat mult mai solid din punct de vedere al democraţiei, un stat consolidat.
    Sigur, mai sunt probleme, dar, cu toate astea, evoluţia este absolut
    remarcabilă.

    Deşi fondurile europene nu au fost întotdeauna investite bine,
    a mai spus consilierul prezidenţial, în baza acelor proiecte s-au plătit
    salarii şi taxe, asadar fondurile au contribuit la dezvoltarea economică. El a
    menţionat că România a primit fonduri europene de 39 de miliarde de euro de la
    1 ianuarie 2007, de când a intrat în Uniunea Europeană şi până în prezent, în
    timp ce contribuţiile ţării la bugetul Uniunii au fost de circa 13 miliarde de
    euro. Un alt beneficiu al aderării la UE, a mai explicat Leonard Orban, este
    acela că, după ce România a devenit membră a Uniunii, PIB a crescut cu 60%, de
    la 98 de miliarde de euro în 2006, la 158 de miliarde de euro în 2015. In
    acelaşi timp, investiţiile străine s-au dublat aproape, de la 34,5 miliarde de
    euro în 2006 la 64,4 miliarde de euro în 2015.

    Totuşi, România nu a depăşit
    faza de tranziţie, deşi înregistrează cea mai mare creştere din Uniunea
    Europeană, avertizează consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu: Viteza e bună, baza nu mai e la fel. Suntem a 27-a ţară, penultima, în
    spatele nostru sunt numai bulgarii, după indicatorul care arată forţa de consum
    a acestei populaţii şi forţa de consum a ţării noastre. Criza nu cred că s-a
    încheiat.

    Următoarele obiective ale României ce ţin de comunitatea
    europeana sunt aderarea la spaţiul Schengen de liberă circulaţie şi adoptarea
    monedei euro.