Agiundzem adză tru nord-estul ali Românie, tru zona etnografică Bucovina, Buchenland, Țara Fagilor, tru limba germană, ică Ducatlu a Bucovinăllei tru Imperiul Austriac. Ditu videală geografică, aasta faţi parti ditu estul a Europăllei. Ditu videală culturală, di itia influențăllei culturală faptă di germani și di uvreiill ţi zburăscu limbă germană ică idiș, Bucovina ţănea tru kirolu 1775-1918 di aria di cultură central europeană. Tru aestu kiro, tută aestă zonă di convergență etnică și spirituală easti un exemplu di multiculturalitati. Iara, ma s’agiundzeţ tru hoara Brodina, va s’aveţ uczea ta s’cunuşteaţ cama diaproapea pistea, tradițiili și isnăhili a huțulilor. Paul Petru Torac, colecționar și consilieru cultural la Primăria ditu Brodina, easti huțul ditu bărnu di bărnu și easti măyipsitu di istoria a loclui tru cari s-amintă. Cu ună ficiurami bănată sumu măyia ti ancundillearea a ouălilor și a pirmituserloru a strămaiillei a lui, el ș-ligă numa di ună colecție etnografică ndreaptă tru ună ditu casili a fumeaiillei a lui. Ghini ma cari suntu huțulii?
“Istoria a lor s’keari tru tru negura a kirolui. Pi cali orală tricură ma largu ndauă idei ti cum agiumsiră tru nordul giudeţlui Suceava. Să spuni că maca nu străxea giuglu austriac, aesta nsimnânda armată lungă, biruri scumpi și minduearea a imperiului austro-ungar ta să’lli tukească tu catolicismu, s-arifugară pi nai ma analti kipiti munților di aoa. Alliumtrea, la mănăstirlu Putna nica s’ţăni unu hrisov di pritu anlu 1700, tru cari să spuni că starețlu a mănăstirlui ma nu putea să’lli mutrească atelli optu munță a mănăstirlui, îlli doneadză a niscăntoru oamiñi viniț ditu Galiția. Huțulii zburăscu unu dialectu a limbăllei ucraineană. Easti un dialectu interesantu și pi cali ta s’keară.”
Ma largu, făţemu ună voltă virtuală a colecțiillei etnografiţi. Paul Petru Torac, colecționar și consilier cultural la Primăria ditu Brodina.
“Avem multi obiecte tru colecție, cari eara a huțulilor. Di la strañili populare, iu gama cromatică easti mult ma variată, yiu buiusită, tonurli di aroșu și portocaliu apres sunt nilipsite, la catrințile cari, idyea, au ună gamă cromatică specială și sunt mult ma ornamentate. Tutunăoară, partea inferioară a aliştei lucru vestimentaru easti altă turlie andicra di aţea românească, căţe easti compusă ditu linii di diferite nuanțe și cu diferite motivi. Baltaglu easti şi elu parti ditu colecție. Easti unu ditu nai ma buni soţ a huțulului di la munti. Avem și baltaglu cu rol ceremonial, ufilisitu la momentili importante tu kirolu a banăllei, ama și pi aţel cu cari s’lucra efectiv tru păduri. Idyea, scutemu ti videari și cruţli huțule, cruţ mări, ditu brondzu, cu diferite motive. Eale s’purta di cătră bărbaț, andicrad di catandisea materială, kiro tru cari mullerli purta salbi di cruţ. La noi poati s’hibă vidzută și “păscărița”. Easti un vas ditu lemn, muşeatu zuyrăpsitu, cari s’ufilisea tru noaptea di Nyeari. Ninti s’hib adoptat coșul tru zona a noastră, s’duţea tu ascăpitată cu aestu vas. Avem năframe, ntră cari și năframa di ncurunari a strămaiillei a mea, cu franjuri di sirmă, bundițe cu ună gamă idyea di diversificată și cu motive huțule. Pot s’hibă vidzuti caduri veclli cu huțuli. Avem ună icoană pictată pi lemnu tru bitisită di secol XIX. Oaspițllii a noștri pot s’veadă și sfindukea cu prică a strămaiillei a mea, cari easti ditu 1898. Ari nica unu lucru multu interesant: furca di turţeari a strămaiillei. Aesta ari pilkisiti pi coadă ună mulțame di motive geometriţi.”
Numirlu a turiștilor atrapţă di măyiia a aliştei colecții criscu constant pi hiotea a kirolui, spune Paul Petru Torac. “Avem și ună frăndză di Facebook, și una di Instagram, Colecția etnografică Paul Torac. Pi frăndză au tute ditaliile, adresa, coordonatele GPS. Cari căndu s’agiungă Putna, noi hiinda la ună distanță di maş 20 km, sunt aștiptaț aoa. Nica avum turiști cari viniră aoa spunânda că vidzură colecția pi Internet. Oaminilli ahurhescu s’caftă obiective turistice multu ma puță cu călbălăki, cama ritrapti, cama la distanță di alanti obiective. Dimecu, pi kirolu a anilor, avumu turiști, ică yinea ditu xeani, ică ditu România. Cadealihea easti că, maca vor s’agiungă la Brodina, himu penultima comună la sinurlu cu Ucraina, tru giudeţlu Suceava.”
Aascultat ună rubrică ndreaptă cu agiutorlu a Departamentului tră Relații Interetnice ditu arada-a Guvernului ali Românie.
Autoru: Daniel Onea
Armânipsearea: Taşcu Lala