Radio România Internațional

Tag: comunitati de romani

  • Gheorghe Cârciu a efectuat o vizită de lucru în Regatul Belgiei

    Gheorghe Cârciu a efectuat o vizită de lucru în Regatul Belgiei

    În cadrul acestei vizite, s-a întâlnit cu reprezentanți ai comunității românești din Regiunea Capitalei Bruxelles, ai Bisericii Ortodoxe Române și cu cei ai misiunii diplomatice din teritoriu. Întrevederile au avut ca scop evidențierea specificului comunității românești, a provocărilor cu care se confruntă și a susținerii oferite de statul român cetățenilor săi.

     

    În acest context, demnitarul DRP a încurajat implicarea pe termen lung a mediului asociativ în acțiuni menite să păstreze și să promoveze identitatea lingvistică, culturală și religioasă în afara hotarelor și a subliniat importanța proiectelor dezvoltate pentru comunitatea românească din Regatul Belgiei.

     

    Sâmbătă, 20 aprilie 2024, delegația DRP a vizitat  Biserica Sfânta Parascheva din Bruxelles, prilej cu care oficialul român a apreciat eforturile depuse de către Părintele Bogdan Popescu de a păstra vie credința creștin ortodoxă a românilor din această zonă.

     

    Gheorghe Cârciu, secretar de stat al DRP: ”În jurul acestui lăcaș, compatrioții noștri desfășoară numeroase activități, de la pictură, în atelierul de la subsol, până la activități în cadrul școlii parohiale, care ghidează pașii tinerelor generații prin viață. Sunt alături de această comunitate și de biserica în jurul căreia este coagulată.”

     

    Programul a continuat cu participarea la festivalul ”Primăvara românească la Bruxelles”, organizat de Asociația Arthis, sub Înaltul Patronaj al Prim-ministrului României și cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

     

    Evenimentul s-a bucurat de prezența primarului orașului Bruxelles, Philippe Close, a viceprimarului, Lidia Mutyebelle, și a ministrului pensiilor și integrării sociale, Karine Lalieux.

     

    Dumincă, 21 aprilie 2024, demnitarul DRP a participat, alături de românii din regiune și de reprezentanți ai clerului, la Sfânta Liturghie săvârșită de un sobor de preoți, condus de Părintele Patriciu Vlaicu, în cadrul Bisericii Ortodoxe Române „Sfântul Nicolae”, din Bruxelles.

     

    Programul deplasării s-a încheiat cu vizitarea Asociaţiei Centrul de Acțiune Socială «Anastasia» (C.A.S.A), constituită în jurul Parohiei ”Sfântul Nicolae”, care are drept scop îmbunătățirea calității vieţii membrilor comunității de români, inclusiv a celor aflaţi ȋn dificultate, cu risc de marginalizare şi excluziune socială, prin educație, cultură şi asistență socială.

     

    Gheorghe Cârciu, secretar de stat: ”Copiii români cu nevoi speciale sunt, adesea, purtătorii de lumină într-o lume uneori întunecată, iar fiecare pas mic înainte nu este decât o victorie imensă în lupta lor pentru independență și integrare în societate. Mi-am luat angajamentul ferm că, în continuare, DRP le va fi unul dintre parteneri în această nobilă misiune.”

     

    Sursa: Comunicat  DRP

  • Jurnal Românesc – 09.08.2023

    Jurnal Românesc – 09.08.2023

    Mai mulţi jandarmi, inclusiv fosta conducere a Jandarmeriei Române,
    au fost trimiși în judecată în Dosarul 10 august, 5 ani după violențele de la
    protestul diasporei din 10 august 2018 de la Bucureşti. Ei sunt acuzaţi de
    purtare abuzivă sau complicitate la această infracţiune. Conducerea
    Jandarmeriei de atunci – notează procurorii militari – a ordonat jandarmilor din
    subordine intervenţia în forţă pentru dispersarea protestatarilor. Faptele
    inculpaţilor au dus, potrivit anchetatorilor, nu doar la îngrădirea libertăţii
    de întrunire şi a dreptului la integritate fizică şi psihică a manifestanţilor,
    dar şi la suferinţe fizice sau leziuni care au necesitat îngrijiri medicale.
    Procurorii mai precizează că jandarmii au acţionat nu doar împotriva
    persoanelor care se manifestau violent, ci şi împotriva manifestanţilor paşnici
    care constituiau marea majoritate a protestatarilor. Peste 300 de participanți
    la protestul care a adunat, atunci, zeci de mii de romani cer daune morale și
    materiale în acest caz. Dosarul va fi soluţionat la Tribunalul Militar
    Bucureşti. In context, Comunitatea Declic solicită instanţei să judece în regim
    de urgenţă acest dosar, având în vedere că mai sunt doar trei ani până la
    prescrierea faptelor, iar vinovaţii ar putea să scape de pedeapsă. Membrii
    Comunităţii Declic mai anunţă că vor manifesta în București joi, pe 10 august,
    pentru a cere dreptate pentru victimele abuzurilor jandarmilor din 2018.


    Aproape 50.000 de români au plecat definitiv din țară anul trecut,
    cel mai mare număr din ultimii treizeci de ani, potrivit datelor Institutului
    Naţional de Statistică. În ultimul deceniu, România a pierdut prin migraţia
    externă definitivă 250.000 de români, adică echivalentul populației unui județ
    de dimensiuni medii. Lor li se adaugă și cei temporari, adică acei români care
    pleacă să muncească în străinătate sau la studii, dar care apoi se întorc în
    țară. Statistica arată o Românie în declin demografic accentuat. Față de acum
    10 ani, ţara a pierdut peste un milion de locuitori. O altă problemă este
    îmbătrânirea populației, vârsta medie a crescut de la 40,6, la 42,4 ani. Potrivit
    sociologilor, dacă înainte de ’90, o generație avea 800.000 de copii, acum o
    generație are puțin peste 180.000 de copii. Dintre aceştia, o parte nu rămân în
    România, iar o parte dintre ei nu termină nici opt clase, mai explică
    sociologii.


    Banca Comercială Română (BCR) a lansat o nouă soluţie prin care
    orice persoană, indiferent dacă este sau nu client al băncii, poate primi şi
    trimite bani mai simplu şi rapid din şi către peste 200 de ţări, prin
    intermediul maşinilor multifuncţionale ale băncii. Facilitatea este, deja,
    disponibilă la aparatele multifuncţionale BCR (MFM), în baza unui parteneriat
    cu MoneyGram şi permite transferuri interne şi internaţionale aproape
    instantanee. Accesarea serviciului se poate face imediat de către clienţii băncii.
    În cazul persoanelor care nu sunt clienţi, precizează reprezentanţii instituției
    bancare, primul pas este programarea unei vizite la bancă pentru obţinerea unui
    cod QR necesar operaţiunilor. Prin simpla scanare a codului primit, aceştia pot
    trimite sau primi bani într-un mod sigur şi rapid.


    Riscul deznaţionalizării comunităţilor de români din vecinătatea
    graniţei şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din diaspora se
    regăsesc între temele care urmează să fie abordate la ediţia a XX-a a
    Universităţii de Vară Izvoru Mureşului, programată în perioada 15 – 20 august. Participă
    deputaţi şi senatori din Parlamentul României, reprezentanţi ai Guvernului, prefecţi,
    primari ai localităţilor româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş,
    aleşi locali, lideri ai societăţii civile din România şi din afara graniţelor.
    Temele de dezbatere vor reliefa realităţile cu care se confruntă românii din
    diasporă şi din ţară. Pe agenda de discuţii figurează, alături de problema
    afirmării identitare şi riscul deznaţionalizării comunităţilor de români care
    trăiesc în vecinătatea graniţei, și situaţia dezideratului naţional al unirii
    cu Republicii Moldova în noul context geopolitic, precum şi problema
    retrocedărilor ilegale de proprietăţi din Transilvania. Discuţiile se vor
    concentra şi pe drepturile minorităţilor româneşti din jurul frontierelor şi
    din Balcani, precum şi pe situaţia românilor din Ungaria, Bulgaria, Albania,
    Macedonia de Nord şi Grecia. Va fi, de asemenea, dezbătută politica partidelor
    parlamentare şi a instituţiilor de stat faţă de românii de pretutindeni şi faţă
    de românii din zonele multietnice şi pluriconfesionale din România.


  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    În așteptarea clopotelor românești de la Cotul
    Donului. Interviu cu conf.univ.dr. Vasile Șoimaru, economist, publicist,
    maestru fotograf, Vasile Şoimaru, iniţiator şi coordonator al proiectului
    Românii din jurul României și al proiectului Cotul Donului 1942: eroism,
    jertfă, trădare, al cărui nucleu este volumul cu același titlu, apărut în 2012
    la Chișinău, cel care în urmă cu un deceniu a ridicat chiar pe acele meleaguri
    prima cruce în memoria ostaşilor români căzuţi la Cotul Donului, bătălie de la
    care pe 19 noiembrie 2022 se împlinesc 80 de ani.


  • Vizita secretarului de stat Gheorghe Cârciu în Regatul Belgiei

    Vizita secretarului de stat Gheorghe Cârciu în Regatul Belgiei

    Secretarul de stat Gheorghe Cârciu a efectuat, în data de 29 mai 2022, o vizită în Regatul Belgiei pentru a marca Ziua Românilor de Pretutindeni în cadrul comunității românești din Belgia, informează DRP, într-un comunicat de presă.

    Cu această ocazie, Ambasada României în Regatul Belgiei a organizat o reuniune cu reprezentanți ai mediului asociativ și ai comunității românești din Belgia.

    Conform sursei citate, secretarul de stat, Gheorghe Cârciu, le-a mulțumit celor prezenți pentru munca depusă în păstrarea și promovarea valorilor culturale românești și i-a îndemnat pe cei prezenți la întrunire să dezvolte proiecte în beneficiul comunității din care fac parte. În acest sens, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni îi poate sprijini prin oferirea de finanțări nerambursabile.

    Mulțumim Ambasadei României în Regatul Belgiei pentru sprijinul pentru buna derulare a reuniunii.

    Secretarul de stat a sărbătorit această zi specială în mijlocul românilor, la Festivalul Primăvara Românească la Bruxelles, eveniment organizat de către asociația Arthis – Casa de Cultură Belgo-Română.

    Alături de secretarul de stat, au mai participat și eurodeputatul Victor Negrescu, dar și oficialități belgiene.

    Mulțumim Asociației Arthis pentru organizarea unui eveniment dedicat românilor din afara granițelor. Ne bucurăm că am avut posibilitatea să celebrăm Ziua Românilor de Pretutindeni alături de o comunitate românească atât de valoroasă., se mai arată în comunicatul de presă.

    Sursa Comunicat de presă DRP

  • Vizita ambasadorului Andrei Muraru în statul Minnesota, întâlniri cu comunităţile de români

    Vizita ambasadorului Andrei Muraru în statul Minnesota, întâlniri cu comunităţile de români

    Ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, Andrei Muraru, a avut, în cadrul turneului ’50 States, One Community’, o serie de întâlniri cu comunităţile de români din zonele oraşelor Minneapolis şi Saint Paul, cu ocazia vizitei pe care a efectuat-o în statul Minnesota, în perioada 17-20 aprilie 2022, informează Ambasada României în Statele Unite ale Americii.

    Astfel, ambasadorul Muraru a vizitat comunităţile româneşti formate în jurul bisericilor ortodoxe ‘Sfânta Maria’ şi ‘Sfântul Ştefan’ şi a bisericii ‘Grace Romanian Baptist Church’ şi s-a întâlnit cu conducerile organizaţiilor ‘Heritage Organization of Romanian Americans in Minnesota’ – HORA şi ‘Romanian Genealogy Society’ – RGS.

    De asemenea, ambasadorul român a avut întrevederi cu guvernatorul statului Minnesota, Tim Walz; secretarul de stat Steve Simon; primarul oraşului Minneapolis, Jacob Frey; viceprimarul oraşului Saint Paul, Jaime Tincher; reprezentanţi ai Minnesota Trade Office; membri ai Economic Club of Minnesota şi ai comunităţii de experţi Medical Alley Association; cu conducerile unor companii importante precum International Feed Corporation, EarthDaily Agro, Medtronic sau Cargill şi a participat la o masă rotundă organizată de think tank-ul Global Minnesota în parteneriat cu Humphrey School of Public Affairs, University of Minnesota.

    În cadrul întâlnirilor cu comunităţile de români, ambasadorul român a prezentat priorităţile mandatului său, punând accent pe cel mai important obiectiv: accederea României în Programul Visa Waiver. Ambasadorul Muraru a subliniat faptul că, în reuşita acestui obiectiv, sprijinul comunităţilor de români din Statele Unite este foarte important. ‘Implicarea dumneavoastră, a românilor din Statele Unite, în îndeplinirea acestui obiectiv, prin convingerea şi sensibilizarea autorităţilor americane, este foarte importantă şi valoroasă’, a afirmat Andrei Muraru.

    Cu ocazia întâlnirii cu conducerile HORA şi RGS, care a avut loc la Centrul Cultural HORA situat într-una dintre cele mai vechi şi prestigioase clădiri din Saint Paul – Landmark Center, ambasadorul Andrei Muraru a vizitat expoziţia ‘Tradiţii româneşti de primăvară’. ‘Am descoperit cu bucurie în Minnesota o comunitate vibrantă, care a reuşit să aducă la viaţă proiecte menite să promoveze identitatea culturală românească, fiind profund ataşată de limba română, de obiceiurile şi tradiţiile româneşti’, a spus ambasadorul Andrei Muraru. El i-a asigurat pe cei prezenţi că pot conta pe sprijinul său şi al ambasadei în proiectele menite să crească profilul României şi să păstreze identitatea românească.

    Un punct important al vizitei ambasadorului Andrei Muraru în statul Minnesota l-au reprezentat întrevederile cu înalţii oficiali ai statului, precum şi cu o serie de companii importante implicate în proiecte din România, sau interesate de investiţii în ţara noastră, în sectoare precum agricultura, comerţul, tehnologia şi serviciile medicale.

    În cadrul discuţiilor cu reprezentanţii mediului de afaceri şi politic din Minnesota, ambasadorul Andrei Muraru a prezentat capacitatea României de a susţine proiecte de anvergură, inclusiv prin prisma principalelor dimensiuni ale Parteneriatului Strategic dintre Statele Unite şi ţara noastră: comercială, economică şi de securitate, subliniindu-se faptul că anul acesta se împlinesc 25 de ani de la lansarea sa.

    De asemenea, au fost împărtăşite opinii cu privire la criza de securitate din regiunea Mării Negre, provocată de invazia Rusiei în Ucraina, care ar putea duce la o criză energetică în zona europeană. În context, oficialii statului Minnesota, recunoscut pentru solidaritatea sa faţă de refugiaţi, şi-au oferit disponibilitatea de a acorda expertiză în privinţa gestionării crize umanitare. Ambasadorul Andrei Muraru a prezentat eforturile României, inclusiv prin mobilizarea exemplară a societăţii civile, în primirea şi îngrijirea persoanelor care caută refugiu.

    Ambasadorul Muraru a fost însoţit, pe parcursul vizitei, de Consulul Onorific al României la Minneapolis, Patrick Ledray.

    Sursa Ambasada României în Statele Unite ale Americii

  • Întrevederea secretarului de stat Oana Ursache cu comisarul prezidențial Photis Photiou

    Întrevederea secretarului de stat Oana Ursache cu comisarul prezidențial Photis Photiou

    Românii care trăiesc și muncesc în Cipru, proiectele derulate de DRP și relatia bilaterală foarte bună au reprezentat principalele teme de discuție din cadrul întâlnirii pe care secretarul de stat Oana Ursache a avut-o cu Comisarul Prezidențial cipriot pentru Diaspora și Afaceri Umanitare, Photis Photiou, în cadrul vizitei de lucru pe care demnitarul o efectuează în Republica Cipru zilele acestea.

    Agenda discuțiilor s-a concentrat pe schimbul de experiențe și bune practici în relația cu diaspora, politicile publice pe care guvernul cipriot le are în derulare în sprijinul cetățenilor lor care trăiesc peste hotare, dar și pentru comunitatea românească din Cipru.

    În acest sens, Photis Photiou a asigurat-o pe Oana Ursache că autoritățile cipriote vor continua să sprijine comunitatea românească din regiune prin orice mijloace disponibile.

    Oficialul cipriot a adăugat că, prin programele educaţionale din şcoli, tinerii îşi învaţă limba şi istoria, ceea ce ‘îi menţine aproape de rădăcinile şi cultura lor’. El a spus că se doreşte apropierea oamenilor din cele două ţări, care trăiesc în străinătate sau în Cipru şi România, prin evenimente care promovează istoria, cultura, obiceiurile şi tradiţiile celor două ţări.

    S-a evocat colaborarea excelentă între cele două instituții prin memorandumul de înțelegere semnat în decembrie 2018, fiind a cincea întrevedere în acest context.

    Oana Ursache i-a mulțumit comisarului prezidențial pentru deschiderea cu care a fost întâmpinată și a salutat continuarea colaborării excelente între cele două instituții prin organizarea de evenimente culturale comune.

  • MAE relansează Programul “Dialog cu diaspora pe teme consulare”

    MAE relansează Programul “Dialog cu diaspora pe teme consulare”

    Prima reuniune din cadrul acestui program va fi cu reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din Republica Federală Germania, arată un comunicat al MAE.

    Întâlnirile vor fi realizate bilunar în următoarele state: Republica Federală Germania, Republica Austria, Regatul Belgiei, Confederaţia Elveţiană, Marele Ducat de Luxemburg, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Moldova, Republica Italiană, Statul Kuwait, Emiratele Arabe Unite, Statul Qatar, Regatul Haşemit al Iordaniei, Republica Elenă, Republica Bulgaria, Regatul Spaniei, Republica Portugheză, Republica Turcia, Republica Cipru, Ungaria, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Irlanda, fără a fi exclusă extinderea sa şi la alte state.

    MAE arată că obiectivul principal al programului, care va fi relansat într-o primă etapă în format online, urmând ca în funcţie de evoluţia situaţiei pandemice să fie reluate şi întâlnirile în format fizic, îl reprezintă promovarea, prin sesiuni de dialog direct al conducerii Departamentului Consular din MAE cu reprezentanţii comunităţilor şi mediului asociativ românesc din străinătate, a informaţiilor complete şi corecte cu privire la gama de servicii consulare pe care cetăţenii români le pot solicita prin intermediul platformei E-Consulat, precum şi, în general, cu privire la identificarea celor mai bune soluţii în sprijinul comunităţilor româneşti şi la liniile de acţiune prioritare privind reforma serviciilor consulare, profesionalizarea şi eficientizarea activităţii consulare.

    Ministerul Afacerilor Externe precizează că demersul reluării Programului Dialog cu diaspora pe teme consulare vine în sprijinul cetăţenilor români din străinătate, inclusiv ca răspuns la semnalările din partea acestora, şi creează astfel un cadru de dialog deschis şi constant prin intermediul căruia reprezentanţii comunităţilor româneşti au posibilitatea de a prezenta problemele pe care le întâmpină, cu obiectivul final de identificare a celor mai eficiente modalităţi de îmbunătăţire a calităţii serviciilor consulare, inclusiv în contextul impactului major al restricţiilor impuse de criza sanitară asupra activităţii consulare. Temele abordate în cadrul sesiunilor de Dialog cu diaspora pe teme consulare sunt adaptate la problematica specifică din statul de reşedinţă/circumscripţia consulară.

    De asemenea, fiecare reuniune include şi o sesiune de întrebări şi răspunsuri, prin intermediul căreia reprezentanţii MAE şi ai misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare oferă comunităţilor şi mediului asociativ românesc informaţii şi clarificări cu privire la activitatea desfăşurată în statele de reşedinţă.

    Programul ‘Dialog cu diaspora pe teme consulare‘ a fost demarat în 2015, la iniţiativa ministrului Bogdan Aurescu, prin acţiuni de informare dedicate cetăţenilor din afara graniţelor, cu privire la proiectele derulate de MAE pe linia modernizării activităţii consulare, în vederea asigurării asistenţei şi protecţiei cetăţenilor români aflaţi în străinătate. În perioada 2015-2018 au avut loc aproape 20 de întâlniri cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Republica Austria, Regatul Belgiei, Republica Federală Germania, Republica Franceză, Republica Italiană, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Republica Portugheză şi Regatul Spaniei.

  • Parlamentarii români, aleşi în circumscripția electorală 43, în dialog cu diaspora româno-americană

    Parlamentarii români, aleşi în circumscripția electorală 43, în dialog cu diaspora româno-americană

    Parlamentarii
    români, aleşi în circumscripția electorală 43, în dialog cu diaspora
    româno-americană, eveniment online la care au participat deputaţii Valentin
    Făgărășian, Iulian Lőrincz şi Simina Tulbure, membri ai Comisiei pentru
    comunităţile de români din afara graniţelor ţării.


  • România 43

    România 43

    Parlamentarii
    români, aleşi în circumscripția electorală 43, în dialog cu diaspora
    româno-americană, eveniment online la care au participat deputaţii Valentin
    Făgărășian, Iulian Lőrincz şi Simina Tulbure, membri ai Comisiei pentru comunităţile
    de români din afara graniţelor ţării.


  • România 43

    România 43

    Înfiinţarea unui Birou pentru relaţia cu românii din străinătate pe agenda de priorităţi a noului vicepreşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor, Valentin Făgărășian.


  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Colaj de obiceiuri de iarnă – Concurs de promovare a tradițiilor și
    obiceiurilor românești în comunități istorice din vecinătate, organizat de
    Institutul Cultural Român – prin Compartimentul Comunități Istorice.

    Interviu cu Vlad Condrea, expert ICR în cadrul Compartimentului Comunităţi Istorice, coordonator al proiectului.


  • Jurnal românesc – 09.06.2020

    Jurnal românesc – 09.06.2020

    ***Ambasadorul României în Serbia, Oana Cristina Popa, a fost numită de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate, Josep Borrell, în funcţia de şef al Delegaţiei UE în Muntenegru, a anunţat ministerul de Externe.

    Ministrul Bogdan Aurescu a declarat că numirea este o reconfirmare atât a contribuţiei şi expertizei României la nivel european în ceea ce priveşte zona Balcanilor de Vest, cât şi a profesionalismului Oanei Popa. Ministerul de Externe transmite că românca este diplomat de carieră, cu o vastă experienţă în regiunea Europei de Sud-Est. Între anii 2005-2009 a deţinut funcţia de ambasador al României în Croaţia, iar din 2016 este ambasador al ţării noastre la Belgrad.

    În perioada 2011-2012, Oana Popa a fost bursier postdoctoral al Academiei Române în cadrul programului European al ştiinţelor socio-umane, unde a realizat studii privind istoria proceselor negocierilor de pace din regiunea balcanică după 1990. MAE subliniază că va continua demersurile de promovare a diplomaţilor români în cadrul Serviciului European de Acţiune Externă şi reaminteşte că alţi trei conaţionali ocupă, în prezent, poziţii de şef de Delegaţie a Uniunii Europene. Este vorba despre Denisa-Elena Ionete în Niger, Traian Laurenţiu Hristea în Mongolia şi Cristian Tudor în Kuweit.

    ***41 de români care lucrau la o companie de prelucrare a cărnii din landul Bavaria, în Germania, au fost depistaţi pozitiv cu COVID-19, iar unul dintre ei a fost internat în spital, transmite Ministerul Afacerilor Externe. Potrivit Consulatului General al României la Munchen, starea de sănătate a românului internat este, la acest moment, bună, iar majoritatea conaţionalilor infectaţi cu SARS-CoV2 sunt asimptomatici sau prezintă simptome uşoare ale bolii. O parte dintre aceştia au încheiat şi cele 14 zile de autoizolare impuse. Consulatul precizează că nu a primit nicio solicitare de asistenţă din partea românilor în cauză, dar că menţine legătura atât cu autorităţile locale, cât şi cu reprezentanţii firmei şi este pregătit să acorde asistenţa necesară.

    MAE le recomandă românilor care se află în străinătate şi se confruntă cu situaţii dificile, inclusiv cazuri în care drepturile nu le sunt respectate, să contacteze misiunea diplomatică sau oficiul consular cel mai apropiat. În ceea ce-i priveşte pe românii din Germania, ei pot contacta Ambasada ţării noastre la Berlin la numerele de telefon +49 302 12 39 555, +49 302 12 39 514, +49 302 12 39 516 şi la numărul de urgenţă +49 160 15 79 938. De asemenea, pot apela la Consulatele de la Bonn, Munchen și Stuttgart, ale căror numere de telefon le pot găsi pe paginile de internet aferente și pe site-ul mae.ro.

    ***316 români au fost repatriaţi în weekend din Germania şi Spania cu trei curse aeriene speciale operate de compania Tarom, informează Ministerul Afacerilor Externe. Zborul Frankfurt-Munchen-Bucureşti a adus acasă 136 de cetăţeni români, iar cursele Madrid-Bucureşti şi Barcelona-Bucureşti au transportat 180 de conaţionali. MAE precizează că printre cei care au revenit în ţară se regăsesc români care se aflau în imposibilitatea de a-şi prelungi şederea pe teritoriul statelor respective şi 11 cetăţeni străini, rezidenţi în România.

    Şi tot la finalul săptămânii trecute, alţi 365 de cetăţeni români au fost aduşi în ţară din Marea Britanie, Olanda şi Iordania. Aeronavele Tarom, care au efectuat zborurile spre şi dinspre destinaţiile menţionate, au transportat în România studenţi, personal navigant, cazuri medicale şi 75 de cetăţeni cetăţeni străini rezidenţi în ţara noastră. Totodată, zborul Bucureşti-Amman-Bucureşti a facilitat revenirea în statul natal pentru 24 de cetăţeni iordanieni care se aflau temporar pe teritoriul României, Bulgariei şi al Republicii Moldova. Ministerul de Externe transmite că demersurile fac parte din acţiunea întreprinsă alături de ministerele Transporturilor şi al Afacerilor Interne de înlesnire a revenirii în ţară a românilor care au fost afectaţi de măsurile de restrângere a transportului aerian adoptate în contextul gestionării pandemiei de COVID-19.

    ***Şefa Departamentului pentru relaţia cu Republica Moldova, Ana Guţu, i-a solicitat Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie să ofere, post-mortem, cetăţenia română unei asistente medicale din stânga Prutului, care a încetat din viaţă ca urmare a infectării cu noul coronavirus. Secretarul de stat a indicat faptul că asistenta a depus, în 2017, dosarele de redobândire a cetăţeniei române pentru ea şi cei trei copii ai săi, dintre care doi minori.

    În acest context, Ana Guţu cere acordarea, în mod excepţional, a cetăţeniei române atât pentru cadrul medical din Republica Moldova, cât şi pentru copii rămaşi orfani. Președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, deputatul Constantin Codreanu, a cerut în ultimii ani, în mod insistent, eficientizarea atât a procesului de redobândire a cetăţeniei române pentru medicii din Republica Moldova, cât şi a celui de recunoaștere a diplomelor medicilor basarabeni. De la tribuna Parlamentului de la Bucureşti, el a deplâns procedurile greoaie, care uneori se încheie cu avize negative, şi a oferit câteva soluţii care nu au fost încă implementate de Guvernul României.

  • România 43

    România 43

    Senatorul Radu Mihail, membru al Comisiei pentru comunităţile de români din afara ţării, trage un semnal de
    alarmă privitor la situaţia copiilor cu părinţii plecaţi în străinătate, rămaşi în grija bunicilor vârstnici, în contextul coronavirus.


  • Deputatul Daniel Popescu solicită o politică fermă pentru sprijinul etnicilor români din Ucraina

    Deputatul Daniel Popescu solicită o politică fermă pentru sprijinul etnicilor români din Ucraina

    Daniel Popescu, deputat ales în circumscripția electorală nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării și vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a participat la începutul acestei luni în Cernăuți la o serie de evenimente organizate de comunitatea românească din Ucraina.

    În urma vizitei, deputatul Daniel Popescu a solicitat Guvernului României sprijin pentru etnicii români din Ucraina si pentru menţinerea identităţii lor naţionale.


  • România 43

    România 43

    Proiect legislativ privind înfiinţarea
    Avocatului Diasporei în cadrul Instituţiei Avocatul Poporului.

    Interviu cu
    Ovidiu Raeţchi, fost membru al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, în prezent vicepreşedintele Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională,
    iniţiatorul proiectului.