Tag: comunitati evreiesti

  • Foto-jurnalistul american Edward Serotta

    Foto-jurnalistul american Edward Serotta

    Edward
    Serotta este un fotograf american, care a ajuns prima oară în România în decembrie
    1985. În acel moment dorea să îşi schimbe slujba şi viaţa de până atunci şi
    să-şi urmeze visul de scriitor şi fotograf. A petrecut o lună în România,
    documentând aspecte din viaţa comunităţii evreieşti de aici. Peste ani, la
    final de 1989, Edward Serotta se afla tot aici, în partea de Sud-Est a Europei
    şi a nimerit pur şi simplu în mijlocul evenimentelor care au dus la dramaticele schimbări
    politico-sociale. L-am întâlnit la Bucureşti la Palatul Suţu, unde a deschis
    expoziţia sa de fotografie 1989: Anul în care Europa a redevenit ea însăşi. Călătoria
    unui fotograf
    , organizată de Forumul Cultural Austriac. Serotta a povestit ce
    l-a determinat să vină în anii ’80 în România:


    Mă specializam în chestiuni legate
    de viaţa evreilor, iar România avea una dintre cele mai interesante comunităţi
    evreieşti din întreaga Europă. Aşa am
    ales să vin în România. În Statele Unite făceam ceva ce nu-mi plăcea, iar eu
    visam să fiu scriitor şi fotograf, aşadar m-am decis să plec şi am făcut-o. Vin
    în România periodic încă din 1985 şi observ schimbări remarcabile.

    Ştim cu
    toţii care sunt problemele din România, cele legate de corupţie, ştim că mulţi
    români au plecat din ţară. Însă unul din lucrurile pozitive a fost aderarea la
    Uniunea Europeană şi la NATO, un mare progres pentru ţară, care a fost
    reintegrată pe plan european şi internaţional. În plus, nu toţi românii care au
    plecat au rămas. O mulţime de tineri s-au întors şi au adus cu ei idei noi. În
    orice oraş din România, în special în Bucureşti, e suficient să te plimbi puţin
    şi să vezi cafenelele, restaurantele, librăriile, observi ideile cu care au
    venit ei din restul Europei, făcând din România o ţară mult mai interesantă. În
    special oraşul Bucureşti, unde vin des şi unde preferatele mele sunt
    librăriile, care sunt superbe.






    Edward
    Serotta a publicat fotografii sau a scris în Time Magazine, The Guardian, The
    Washington Post, Reuters şi Die Zeit. Fotografiile sale se află în colecțiile
    permanente ale unor mari muzee din America de Nord, Europa și Israel. Din 1988,
    Edward Serotta trăiește în Europa: mai întâi la Budapesta, apoi la Berlin, iar
    din 1997, la Viena. În 2000, alături de doi istorici maghiari a fondat
    Centropa, un institut de istorie a comunităţilor evreieşti, aflat în capitala
    austriacă. Rememorând anii în care a făcut fotografii în România, Edward Serotta
    a vorbit şi despre relaţia cu Securitatea, temuta poliţie politică a anilor de
    comunism din România:


    Acum am un dosar la Securitate de
    300 de pagini, însă nu-l pot citi. Am primit permisiunea oficială să-l iau,
    după mult timp, aşa cum e şi firesc. Ştiam foarte bine că urma să fiu urmărit,
    că oamenii cu care am stat de vorbă vor da note informative despre mine, dar,
    pe de altă parte, nu aveam niciun secret. Nu e ca şi cum aş fi avut reţeta unei
    bombe nucleare cu mine, ci fotografiam îndeosebi viaţa evreilor din Iaşi,
    Suceava şi Dorohoi. Nu eram deloc interesant pentru Securitate.

    Alţi mari jurnalişti
    ca Edward Lucas, care lucra pentru BBC pe atunci, Anne Applebaum, au fost
    amândoi expulzaţi din România, fiindcă erau jurnalişti importanţi care scriau
    despre ce făcea regimul Ceauşescu şi despre vremurile acelea teribile. Tot ce
    făceam eu era să documentez comunitatea evreiască şi făceam fotografii, însă nu
    vorbeam cu adevărat despre asta. Am documentat puţin şi regimul comunist din
    România şi o făceam pe ascuns, pentru că eram urmărit. Spre exemplu, pe când se
    construia bulevardul Victoria Socialismului, a trebuit să fiu foarte rapid când
    am făcut fotografii. Cineva de la Securitate a descoperit, mi-a cerut filmul,
    m-a dus înapoi la hotelul Athenee Palace, unde eram cazat, iar eu a trebuit să
    mă furişez pe ieşirea din spate şi să mă întorc să fac fotografii. O singură
    dată s-a întâmplat să-mi ia filmul, în decembrie 1985, exact momentul în care
    centrul vechi al Bucureştiului arăta ca un peisaj lunar, după ce demolaseră totul
    şi înainte de a începe lucrările de construcţie. Au scos filmul din aparat şi
    l-au aruncat la gunoi.


    Relaţia lui Edward Serotta cu România este una cu totul
    specială. L-am întrebat cum a fost aceasta acum 30 de ani şi cum se simte acum
    când revine în ţara noastră:


    Faptul că m-am întors aici de 41 de
    ori ar trebuie să vă răspundă la întrebare. Prima oară când am ajuns aici mi-am
    zis: ce ţară îngrozitoare, nu mă mai întorc niciodată. Petrecusem decembrie şi
    ianuarie 1985, Bucureştiul era oribil pe timpul lui Ceauşescu. Mergeai la librărie,
    nu găseai decât un autor: Ceauşescu. Deschideai televizorul, nu era decât un
    singur personaj: Ceauşescu. Îţi puteai pierde minţile. Apoi te duceai să-ţi iei
    ceva de mâncare, dar trebuia să stai la coadă câteva ore.

    Îmi amintesc că
    mergeam câte o oră cu maşina prin câmpuri de grâne, iar când ajungeam în oraş,
    nu exista pâine în magazine. Treceam pe lângă câmpuri cu sonde de petrol lângă
    Ploieşti şi ajungeam în oraş, unde nu exista benzină, conduceam pe lângă un
    baraj hidroelectric şi ajungeam într-un oraş care nu avea electricitate.
    România era cu adevărat prost condusă. Cu toate acestea, istoria ţării, căldura
    oamenilor şi amabilitatea lor m-au făcut mereu să mă întorc. Vă doresc ca în
    anul acesta să ne vedem mai des şi încă ceva. Aveţi acum un nou guvern, iar
    alegerile vor fi cam spre final de an. Sper ca România să continue lupta
    împotriva corupţiei, să îşi revină economic, iar acest lucru să se vadă în
    buzunarele oamenilor, şi că mai mulţi români se vor întoarce acasă şi din ce în
    ce mai puţini vor dori să plece, ca să poată ajuta la construirea ţării.

  • Sondaj privind percepția europenilor asupra antisemitismului

    Sondaj privind percepția europenilor asupra antisemitismului

    În fiecare an, la data de 27 ianuaruie, este marcată Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Cu acest prilej, Comisia Europeană a publicat, sâmbătă, rezultatele unui sondaj Eurobarometru privind percepția europenilor asupra antisemitismului. Datele arată diferențe mari între țara noastră și media statelor UE.



    Doar 1 din 4 români consideră că antisemitismul e o problemă în România



    Astfel, 67% dintre respondenți consideră că antisemitismul nu este o problemă în România, față de numai 43% media europeană. 1 din 2 europeni este de părere că antisemitismul e o problemă, față de numai 23% dintre români.



    Întrebați dacă cred că antisemitismul a crescut în ultimii cinci ani, 40% dintre români consideră că a rămas la fel, aproape identic cu media statelor UE (39%). Doar 6% dintre respondenți au văzut o creștere, mult sub media UE de 36%. 1 din 4 români au răspuns cu “Nu știu”, în timp ce 29% consdieră că antisemitismul a scăzut.



    Negarea Holocaustului și antisemitismul online, considerate o problemă în statele UE



    Dintre situațiile în care pot apărea manifestări antisemite, 39% dintre români văd o problemă în persoanele care neagă genocidul evreilor, Holocaustul (53% media UE). Antisemitismul pe internet și în rețelele de socializare este considerat o problemă de către 42% dintre români (51% media UE), iar 40% dintre respondenți au considerat o problemă vandalizarea clădilrilor evreiești și grafitti-urile antisemite (51 media UE).



    Aproape 1 din 3 români (29%) este de părere că modul în care sunt percepuți evreii este influențat de conflictele din Orientul Mijlociu, comparativ cu 54% – media europeană. Datele sondajului Eurobarometru mai arată că 53% dintre români consideră că Holocaustul nu este predat suficient în școli, față de 42% – media UE.



    Frans Timmermans: “Ura este din nou o unealtă politică”



    Prim vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, conideră că discriminarea și abuzul comunităților evreiești e în creștere din cauza valului de extremism prezent în politica europeană:


    “Din păcate, antisemitismul încă își face simțită prezența nefastă peste tot în Europa. În timp ce ura a devenit din nou o unealtă politică, comunitățile noastre evreiești trăiesc deseori în teamă de discriminare, violență și abuz. De fiecare dată când respectul mutual și toleranța sunt contestate, antisemitismul va crește. Așadar, este esențial ca fiecare cetățean european să cunoască și să înțeleagă ororile pe care antisemitismul le-a provocat în istorie. În timp ce ultimii supraviețuitori ai Holocaustului se sting din viață, responsabilitatea de a păstra memoria acestor pagini întunecate din istorie vie cade pe umerii noștri și ai generațiilor viitoare.”



    Președintele și Guvernul au trasmis mesaje de sprijin în lupta cu antisemitismul



    Și Guvernul României a transmis un comunicat prin care “reiterează angajamentul pentru lupta împotriva antisemitismului şi pentru a incrimina negarea Holocaustului şi incitarea la antisemitism”. Executivul de la București a mai subliniat că țara noastră promovează combaterea rasismului, intoleranţei, xenofobiei, populismului, antisemitismului şi descurajarea discursului bazat pe ură, în mandatul de președinte al Consiliului UE.



    La rândul său, președintele Klaus Iohannis a decorat mai mulți supraviețuitori ai Holocaustului și a transmis un mesaj prin intermediul rețelelor sociale: “Onorăm victimele Holocaustului prin reafirmarea angajamentului nostru de a lupta împotriva antisemitismului, a rasismului şi a xenofobiei.