Reprezentanţălli a asociaţiilor Consiliilor Judeaţene, a municipiilor, căsăbadzlor şi comunelor ditu România căftară agiutoru di partea a Guvernului tră asigurarea a cofinanţarillei proiectili dizvărtiti di comunităţli locale și căftară cearei mutrinda facturli babgeani ţi viniră la instituții ti energie. Tru cadrul a unei andamusi cu primul ministru, Nicolae Ciucă, autorităţli locale şi spusiră disponibilitatea tra s’hibă cooptate tru consultări ligate di implementarea a Planului Național di Redresare și Reziliență, aţea turlie că finanţările s’hibă cât ma simfuni cu anănghiserli a comunităţilor. Elli feaţiră timbihi că ratarea a reformelor anănghisiti tră băgarea tu lucru a PNRR va s’facă ditu comunităţile locale victimi siguri. Tru cadrul a muabeţloru, primarlu a municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, pripusi ca ghidurli ti băgarea tu lucru a Planului s’hibă adrati deadunu cu autorităţile locale, tră aţea că eale ştiu nai ma ghini problemele a comunităţilor. Ma multu, aestu feaţi timbihi că România va s’keară păradzlli di la PNRR, cara nu bagă tu practico reformili anănghisiti.
Emil Boc:“Ari riscul ca România s’keară păradz ditu PNRR, cara nu va s’facă reformele ditu PNRR di cătră miniştri. Victimili colatearale va s’hibă administraţiile locale. Aesti reforme nu sunt adrati iuva nafoara ali Românie. Suntu adrati di România tră români. Reformili va s’facă aestă văsilie multu ma funcţională, cu beneficii tră cathi unu cetăţean”.
Tu arada a lui, primarlu a căsăbălui Cugir, Adrian Teban, feaţi timbihi că, tru şcurtu kiro, căsăbadzlli ma ñiţ numata va s’aibă păradz ta s’păltească facturli la energie, cari agiumsiră diplo şi, tru născănti locări nica s’triplară. Adrian Teban: “Tru căsăbadzlli ñiţ şi di mesi, presiunea pi bugetele locale easti multu mare, unăoară cu creastirea a păhadzloru la energie. A Municipiiloru ma mări lă da di mănă. La noi presiunea easti ma mare”.
Ti problemili a comunelor, alepţălli locali nica ălli spusiră a premierului că tru yinitor nu va s’aibă păradz tră s’păltească lucrătorlli, iara comunele va s’armănă fără lucrători. Di alantă parte, Guvernul, pritu Comitetul Interministerial di Coordonare a Planului Naţional di Redresare şi Rezilienţă, taxi că va s’llia meatri ti ayuñiuseari băgarea tu lucru a reformelor şi duţearea ma largu a gaereţloru tră băgarea tru practico a PNRR. “România ari ananghi di modirnizare şi di dizvoltare echilibrată, aţea turlie că, di investiţiile disponibile pritu Planlu Naţional di Redresare şi Rezilienţă, ama şi di alanti fonduri europene şi naţionale, să s’hărsească ună turlie isa şi integrat tuti comunităţile şi tuţ cetăţeañilli” – declară, tru cadrul ali andamasi, premierlu Nicolae Ciucă. Tutunăoară, șeflu a Executivului tricu tu revistă meatrili loati di Guvern cu scupolu ti protejarea a populaţiillei, a sectoarelor economiţi şi a instituţiilor publiţi, cum şcolliurlii, spitalili și instituţiili di cultură, di efectili a creastirillei păhadzlli la energie.
Autor: Daniela Budu
Armânipsearia: Taşcu Lala
