După vaccinare, relaxare
După o perioada
de stagnare la o cadență medie de peste 50 de mii de doze pe zi, campania de
vaccinare ar urma să accelereze puternic în România în viitorul apropiat.
Autoritățile cer oamenilor să se vaccineze, dar, cel puțin pe moment, nu
aceasta pare să fie problema, ci ritmul de imunizare. Multă lume se plânge că
vrea să se vaccineze dar nu are unde, în contextul în care a apărut și o anume
reticență la populație în alegerea serului de la Astra Zeneca. În orice caz, se
vor deschide noi centre de vaccinare în întreaga țară, se vor constitui echipe
mobile de imunizare pentru zonele rurale, iar medicii de familie vor fi
cooptați în acest proces pentru a putea vaccina în cabinetele lor dacă doresc.
Iată
ce spune premierul Florin Cîţu: Sunt
două luni foarte importante pentru noi, lunile aprilie şi mai, pentru că în
aceste două luni vom avea aproape 8,3 milioane de doze de vaccin care intră în
România; sunt luni foarte importante, pentru că la finalul lunii mai ar
însemna, în cel mai pesimist scenariu, să avem cu siguranţă 5 milioane de
persoane vaccinate şi într-un scenariu mai optimist 6,3 milioane de persoane
vaccinate. 5 milioane persoane vaccinate reprezintă aproape 35% din populaţia
adultă care trebuie vaccinată şi este momentul, cred eu, important, ca la
sfârşitul lunii mai să vorbim de revenirea economiei. De aceea este foarte
important – şi aici fac un apel la toţi politicienii, la coaliţia de guvernare,
primarii aleşi, consilierii locali, la preşedinţii de Consilii Judeţene – toţi
să meargă şi să prezinte campania de vaccinare, toţi românii trebuie să aibă
informaţiile la zi în ceea ce priveşte campania de vaccinare.
Pentru prima
dată de la începutul pandemiei, autorităţile de la București au oferit
cetățenilor un orizont concret de revenire la normalitate. Aceasta ar urmă să
înceapă, treptat, de la 1 iunie, dar, s-a subliniat foarte clar, este indisolubil
legată de succesul imunizării în masă. În acest scop a fost creat un Comitet
interministerial pentru revenirea României la normalitate, care va stabili
domeniile de intervenţie şi coordonatorii acestora, acţiunile prioritare, măsurile
specifice și calendarul de implementare. Până atunci, însă, starea de alertă a
fost prelungită cu încă o lună, la fel şi restricţiile aferente, cu unele
exceptii in perioada Pastelui Ortodox.
Mai mulți bani pentru cine renunţă la
concediul maternal
Părinţii aflaţi
în concediu de creştere a copilului vor primi un stimulent majorat, de 1.500 de
lei (circa 300 de euro), dacă aleg să se întoarcă la muncă până la împlinirea
vârstei de 6 luni a copilului, potrivit unei ordonanţe de urgenţă a guvernului
adoptată săptămâna aceasta. Stimulentele anterioare se păstrează, noua măsură
urmărind să încurajeze revenirea la muncă. Potrivit minsitrului de resort,
Raluca Turcan, hotărârea contribuie la creşterea veniturilor părinţilor, scade
riscul deprofesionalizării şi asigură o forţă de muncă necesară în momentul de
faţă la nivelul angajatorului. Ordonanţa aduce şi un stimulent de inserţie de
650 de lei (circa 130 de euro) pentru părinţii care se întorc la lucru în
perioada în care sunt îndreptăţiţi să beneficieze de concediul pentru creşterea
copilului cu dizabilităţi, cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani.
Viitorul economic al României sună bine,
cel puțin de la Washington
Fondul Monetar
Internaţional şi-a îmbunătăţit semnificativ estimările privind evoluţia economiei
româneşti, care ar urma să înregistreze în acest an un avans de 6%. De
asemenea, FMI şi-a îmbunătăţit şi estimările pentru 2022, până la un avans de
4,8%. Conform acestor date, performanţele economiei româneşti vor fi, atât în
2021 cât şi în 2022, peste media europeană. Pe continent, România va fi
devansată anul acesta doar de Spania, potrivit raportului ‘World Economic
Outlook’, publicat marţi de instituţia financiară. La finalul lunii martie, şi
Banca Mondială a îmbunătăţit estimările privind evoluţia economiei româneşti,
indicând un avans al PIB de 4,3% pentru acest an. Autorităţile de la București
au construit bugetul de stat pentru anul în curs mizând pe o creştere a
economiei de 4,31%. În ceea ce priveşte inflaţia, FMI a revizuit în sus estimările,
arătând că România ar urma să înregistreze o creştere medie anuală a preţurilor
de 2,8% în 2021. Despre deficitul de cont curent al României, FMI spune că
acesta se va reduce foarte puţin anul acesta, până la 5% din PIB.
România și Italia – pe aceeași lungime de
undă în chestiuni europene și transatlantice
România şi
Italia au susţinut constant și vor continua să susțină importanţa unei Uniuni
Europene puternice, incluzive, care să fie mai aproape de cetăţeni, a
subliniat, miercuri, la Roma, ministrul de externe, Bogdan Aurescu, după
întâlnirea cu omologul său din peninsulă, Luigi Di Maio. El a reiterat
obiectivele României legate de aderarea la OCDE şi la spaţiul Schengen şi a
adresat mulţumiri pentru sprijinul constant acordat în aceste dosare. A fost
reiterat și faptul că ambele țări susţin întărirea rolului NATO şi a componentei
de descurajare şi apărare, inclusiv pe Flancul Estic.
La rândul sau, Luigi Di
Maio a mulţumit din nou României pentru solidaritatea arătată anul trecut, în
prima etapă a pandemiei, prin trimiterea unei echipe medicale pentru a ajuta
medicii italieni în lupta contra coronavirusului. El a vorbit, de asemenea,
despre rolul foarte important al comunităţii româneşti din Italia, care numără,
oficial, în jur de 1,1 milioane de membri. Este cea mai numeroasă comunitate
străină din Italia, cea mai mare comunitate românească din afara graniţelor
ţării și reprezintă un liant important între ţările noastre, a afirmat Bogdan
Aurescu.
Româncele au ridicat medalii la Moscova
13 medalii a obținut România la Campionatele
Europene de Haltere de la Moscova: 7 de aur, 4 de argint și 2 de bronz. Aur au
cucerit doar fetele: Monica Suneta Csengeri și Loredana Toma – câte 3 fiecare,
și Raluca Olaru – una. Băieții se pot lăuda doar cu 2 de argint, prin Valentin
Iancu-Ionadi.