Radio România Internațional

Tag: concurenta

  • Concurența loială și combaterea importurilor necontrolate în UE

    Concurența loială și combaterea importurilor necontrolate în UE

    Obiectivul principal al normelor UE în materie de concurență este de a asigura buna funcționare a pieței interne a UE. Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) urmărește să prevină cazurile de restrângere și denaturare a concurenței, cum ar fi situațiile de abuz de poziție dominantă, acordurile anticoncurențiale și fuziunile și achizițiile care reduc concurența.

     

    Deasemenea, ajutoarele de stat sunt interzise atunci când conduc la denaturări ale concurenței, însă pot fi, în anumite cazuri, autorizate. Comisia Europeană monitorizează și investighează practicile anticoncurențiale, fuziunile și ajutoarele de stat pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile din UE, garantând, în același timp, oferte suficiente și prețuri decente pentru consumatori.

     

    Europarlamentarul român, Maria Grapini  a pledat în Parlamentul European  pentru concurența loială și combaterea importurilor necontrolate cantitativ, calitativ și valoric.

     

    “Piața internă este inima Uniunii Europene, este platforma, ați numit-o în toate felurile. Da, este ca și la o casă, baza, fundația. Dar nu este important numai fundația, este important cum construim. De aceea cred că este bine să ne gândim acum, la 30 de ani, cum să modernizăm piața internă, cum să facem să fie puternică în competiția globală, cum putem să facem ca acele drepturi consfințite în tratat, libera circulația lucrătorilor și libera circulația mărfurilor să existe.

    N-am să folosesc termenul de piață unică pe care l-ați folosit. Pentru că, din punctul meu de vedere, ca român, nu este o piață unică.Este o piață internă, dar nu este o piață unică. De aceea sper ca Suedia să aibă ambiția să unească cele două segmente fragmentate acum, piața Schengen și non-Schengen. Și mai cred că este foarte important cum apărăm, cum protejăm piața internă.

    De aceea cred că ar trebui, Comisia, să prezentați un raport de punere în aplicarea Directivei privind practicele neloiale. Pentru că știm bine că avem încă probleme cu importuri din țări, terțe, care creează o concurență neloială producătorilor și apoi și o siguranță pentru protecția consumatorului. Cred că toți avem obligația, statele membre, Comisia, Consiliul, Parlamentul și până la urmă și cetățenii să protejăm piața internă pentru că este bine pentru toată lumea.”

     

  • Interzicerea practicilor neloiale pe piata unica a UE

    Interzicerea practicilor neloiale pe piata unica a UE

    Instituită în 1993, piața unică a Uniunii Europene este una dintre cele mai mari realizări. Aceasta garantează că mărfurile, serviciile, persoanele și capitalurile pot circula liber pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Datorită pieței unice, consumatorii au acces la o gamă mai largă de servicii și produse de înaltă calitate, putând avea încredere că acestea sunt sigure și că respectă mediul. Totuși, există și provocări.

    Recent, premierul Greciei a trimis Comisiei Europene o scrisoare pin care cere instituției să propună măsuri pentru a împiedica politica unor multinaționale de a comercializa produse de consum identice sau similare sub mărci diferite în diferite țări membre, ceea ce le permite o tarifare diferită. De asemenea, oficialul a cerut și măsuri pentru interzicerea practicilor comerciale neloiale.

    Constrângerile teritoriale de aprovizionare sunt practici impuse de marii producători de mărci multinaționale, de multe ori, ca să oblige comercianții cu amănuntul și angrosiștii să furnizeze numai de la distribuitorul lor pentru țara în care își desfășoară activitatea cumpărătorii.

    Astfel, producătorii de mărci fragmentează piața unică pentru a menține diferențe artificiale de preț în întreaga Europă. Prin urmare, consumatorii plătesc mai mult, iar eficiența pe care piața unică trebuie să o atingă este subminată. Constrângerile teritoriale de aprovizionare pot lua mai multe forme: refuzul de a furniza anumite produse, diferențierea produselor prin ambalare, obligația de a accepta ca produsul să fie vândut doar într-o singură destinație, limitarea cantităților de cumpărare sau restricționarea promoțiilor.

    Conform unui studiu al Comisiei Europene, consumatorii ar putea economisi 14 miliarde de euro, dacă ar fi eliminate constrângerile teritoriale de aprovizionare.

    Johanna Bernsel, purtătoare de cuvânt pentru piața internă la Comisia Europeană spune că această problemă reprezintă un motiv de îngrijorare, deoarece îi împiedică pe comercianții cu amănuntul să beneficieze pe deplin de piața unică și creează, de asemenea, o discriminare a prețurilor în rândul consumatorilor din UE.

    “Am luat măsuri ferme pentru a aborda astfel de practici atunci când acestea intră sub incidența legislației concurenței. Acolo, avem reguli clare, pe care le folosim în cazurile de poziție dominantă pe piață.

    Am făcut asta până în luna mai a acestui an, când am aplicat o amendă de 300 de milioane de euro. Dar, așa cum au observat în mod corect Grecia și alte state membre și părți interesate, există preocupări cu privire la fragmentarea pieței unice în acest sens, pe care nu le putem aborda prin regulile de concurență, deoarece nu sunt acoperite de acestea.

    Prin urmare, salutăm angajamentul Greciei și a altor state membre. Acest lucru a fost exprimat și în concluziile Consiliului European privind viitorul pieței unice, unde Consiliul European a cerut Comisiei să abordeze această problemă.

    Ceea ce intenționăm să facem ca răspuns acum este să colectăm mai întâi dovezi din investigațiile în materie de concurență, alte studii și analize, împreună cu statele membre. Apoi, vom lansa un dialog cu părțile interesate relevante. Acesta este un fel de misiune de constatare a faptelor și va informa noua Comisie cu privire la măsurile politice care ar putea fi adoptate pentru a aborda astfel de constrângeri teritoriale de aprovizionare nejustificate.”

     

  • Definirea pieței pentru cazurile de concurență

    Definirea pieței pentru cazurile de concurență

    Comisia Europeană a adoptat recent prima revizuire din 1997 privind definirea pieței pentru cazurile de concurență. Principiile notificării de acum mai bine de 25 de ani încă sunt valabile, dar revizuirea a fost necesară întrucât modul în care funcționează astăzi piețele, modul în care companiile concurează și modul în care consumatorii accesează produse și servicii s-a schimbat.

    “De-a lungul anilor, ne-am adaptat practica de aplicare a legii pentru a urmări aceste evoluții ale pieței. Abordarea noastră s-a dezvoltat până la un punct în care notificarea din 1997 a avut nevoie de actualizare. Deci, aici suntem”, a precizat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv responsabil cu politica de concurență, subliniind câteva dintre noutăți –

    “În primul rând, notificarea oferă principii generale și recunoaște că piețele evoluează în timp. În al doilea rând, acoperă abordarea noastră asupra problemelor specifice din piețele digitale și intensive în inovare. Și în al treilea rând, oferă mai multe îndrumări privind piețele geografice și rolul importurilor”.

    “Pentru a ne menține piețele competitive, trebuie să obținem cadrul corect, deoarece piețele competitive vor servi cel mai bine consumatorii”, a subliniat Margrethe Vestager:

    “O piață este locul în care companiile concurează. Deci, definirea pieței se referă la identificarea produselor sau serviciilor concurente într-o anumită zonă. Procedând astfel, luăm în principal perspectiva clientului: dacă prețurile unei companii cresc sau calitatea scade, la ce alte produse ar putea apoi să treacă clientul? A trebuit să luăm în considerare întrebări precum: tabletele de ciocolată sunt pe aceeași piață cu batoanele de ciocolată? Sunt SUV-urile pe aceeași piață cu mașinile mari? Dar există și întrebarea de geografie: în ce zone se confruntă consumatorii cu condiții de concurență similare? Companiile concurează la nivel mondial, în UE, la nivelul statelor membre sau chiar mai mult la nivel local decât atât? Ceea ce vrem să arătăm este dacă diferite produse, vândute în locuri diferite, se constrâng unele pe altele în procesul competitiv. În final, definirea pieței relevante ne permite să analizăm dacă societatea investigată deține puterea de piață.”

    Evoluțiile abordate în noua notificare sunt numeroase. Este vorba despre faptul că digitalizarea a schimbat modul în care se fac afaceri și au trebuit definite piețe pentru serviciile digitale fără un preț monetar; schimburile comerciale au devenit din ce în ce mai interconectate și globalizate și ne confruntăm adesea cu produse vândute pe piețele globale sau importate din afara Europei; există, de asemenea, și cazurile în care produsele relevante nu sunt încă pe piață, iar concurența are loc pe inovație.

    “Am oferit tuturor șansa de a-și exprima părerile, a mai spus vicepreședintele executiv responsabil cu politica de concurență – în general, peste 100 de părți interesate – cetățeni, cadre universitare, întreprinderi și asociații de consumatori – și-au exprimat cu toții ideile, preocupările. De asemenea, cooperarea cu autoritățile naționale de concurență a fost foarte strânsă.” 

     

     

  • Comisia Europeană lucrează la definirea limitelor concurenţei între societăţi

    Comisia Europeană lucrează la definirea limitelor concurenţei între societăţi

    Definirea pieţei este un prim pas important în evaluarea concentrărilor economice şi a majorităţii cazurilor antitrust, având ca scop stabilirea limitelor concurenţei între societăţi. Comunicarea privind definirea pieţei este în curs de revizuire pentru prima dată de la adoptarea sa, în 1997. Acest proces ţine seama de evoluţiile semnificative din această perioadă, în special de digitalizare şi de noile modalităţi de a oferi bunuri şi servicii, ce reflectă natura interconectată şi globalizată a schimburilor comerciale.

    Principalul obiectiv al revizuirii este să ofere societăţilor mai multe orientări şi un grad sporit de transparenţă şi securitate juridică pentru a facilita conformitatea, inclusiv prin exemple concrete – precizează Executivul comunitar, într-un comunicat. Revizuirea urmăreşte, de asemenea, să contribuie la o asigurare mai eficientă – de către Comisie şi autorităţile naţionale din domeniul concurenţei – a respectării normelor. Modificările propuse oferă orientări noi sau suplimentare cu privire la diverse aspecte esenţiale legate de definirea pieţei: explicaţii privind principiile definirii pieţei şi modul în care definiţia pieţei este utilizată în scopul aplicării normelor în materie de concurenţă, un accent mai mare pe elemente care nu sunt legate de preţ (cum ar fi inovarea şi calitatea produselor şi serviciilor) şi clarificări privind aplicarea prospectivă a definiţiei pieţei, în special pe pieţele care se preconizează că vor face obiectul unor tranziţii structurale (de pildă, schimbări tehnologice sau de reglementare).

    În plus, modificările propuse oferă clarificări în ce priveşte tehnicile cantitative, precum şi orientări extinse privind posibilele surse de dovezi şi forţa probantă a acestora, pe baza experienţei materiale a Executivului comunitar şi a abordării bazate pe fapte a definirii pieţei.

    Părţile interesate sunt invitate să îşi prezinte observaţiile cu privire la proiectul de comunicare până la 13 ianuarie anul viitor. Pe baza dovezilor colectate, inclusiv a observaţiilor primite în cadrul acestei consultări publice, Comisia Europeană va revizui şi va finaliza proiectul, astfel încât versiunea finală a noii comunicări privind definirea pieţei să fie gata în al treilea trimestru din 2023.


  • UE cere eliminarea restricţiilor impuse de Indonezia asupra materiilor prime-oţel inoxidabil

    UE cere eliminarea restricţiilor impuse de Indonezia asupra materiilor prime-oţel inoxidabil

    Măsurile pe care Uniunea Europeană le contestă se referă la interzicerea exporturilor de minereu de nichel şi la cerinţele interne de prelucrare a acestuia şi a minereului de fier. Aceste măsuri restricţionează în mod ilegal accesul producătorilor de oţel din blocul comunitar la materiile prime necesare pentru producţia de oţel inoxidabil – subliniază Comisia Europeană.

    În timp ce industria din Uniune a atins cel mai scăzut nivel de producţie de oţel inoxidabil din ultimii 10 ani, Indonezia este pe cale să devină al doilea cel mai mare producător din lume după China – poziţie susţinută de avantaje neloiale şi ilegale, precum cele contestate în acest litigiu.

    În cererea referitoare la instituirea grupului special, Uniunea Europeană contestă restricţiile de lungă durată şi variate aplicate de Indonezia exporturilor de minereu de nichel. Din ianuarie anul trecut, Indonezia a introdus o interdicţie totală asupra exporturilor de minereu de nichel, rezervându-l pentru producţia proprie de oţel inoxidabil. Indonezia aplică şi cerinţe interne de prelucrare a minereurilor de nichel şi fier, care obligă întreprinderile să îşi supună materiile prime anumitor operaţiuni de prelucrare sau de purificare în această ţară înainte de a le exporta. Iar acest lucru restricţionează nejustificat exporturile de materii prime neprelucrate. Şi, până la urmă, aceste măsuri sunt clar incompatibile cu interzicerea restricţiilor la export prevăzută în Acordul General pentru Tarife şi Comerţ din 1994.

    În urma încercărilor repetate de a soluţiona această chestiune direct cu Indonezia, Uniunea Europeană este acum obligată să ia măsuri şi să sesizeze Organizaţia Mondială a Comerţului, pentru a proteja drepturile operatorilor economici şi condiţiile de concurenţă echitabile pentru producătorii din Uniune.

    Acestea sunt momente foarte dificile pentru sectorul siderurgic al Uniunii Europene, care se confruntă cu supracapacitatea la nivel mondial, cu subvenţionarea ilegală şi cu alte măsuri restrictive pentru comerţ, precum şi cu criza economică provocată de pandemia de COVID-19. Vom lua toate măsurile posibile pentru a sprijini operatorii noştri din sectorul siderurgic – a dat asigurări Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv şi comisar pentru comerţ.


  • Raportul anual privind politica în domeniul concurenței relevă aspecte nerezolvate ale competiţiei

    Raportul anual privind politica în domeniul concurenței relevă aspecte nerezolvate ale competiţiei

    Încă de acum 60 de ani, odată cu semnarea Tratatului de la
    Roma, care a pus bazele Uniunii Europene de astăzi, politica în domeniul
    concurenței a avut o contribuție semnificativă în viața oamenilor prin
    aplicarea unor norme care determină întreprinderile să concureze pe baza
    meritelor – în ceea ce privește prețurile, calitatea și inovarea – și să
    răspundă nevoilor consumatorilor.


    La sfârşitul lunii ianuarie, în Parlamentul European a fost
    dezbătută propunerea de rezoluție referitoare la raportul anual privind
    politica în domeniul concurenței unul dintre fundamentele economiei sociale de
    piață din Europa și un factor-cheie pentru a garanta funcționarea
    corespunzătoare a pieței interne.


    Apreciind raportul Comisiei precum și activitățile și
    eforturile depuse de aceasta pentru a asigura aplicarea eficace a normelor în
    materie de concurență în Uniunea
    Europeană, europarlamentarul Maria Grapini atrage atenţia asupra
    cazurilor de competiţie neloială, incorectă, apărute ca urmare a supravegherii
    insuficiente privind reglementările antitust.


    Maria Grapini: Politica concurenței este foarte importantă pentru piața
    internă, toți vrem o piață internă bine reglementată și cu o competiție corectă
    pentru că – știm foarte bine – avem giganți, companii foarte mari, care și-au
    externalizat afacerea din piața internă în țări terțe și vin și fac o
    competiție incorectă.


    S-a vorbit și de puterea marilor companii care pot influența,
    până la urmă, și politicile publice. Eu vreau să mă refer la faptul că avem o
    competiție inegală între IMM-uri și marile companii, între trusturi.


    Nu există încă o suficientă supraveghere, deși avem
    reglementări antitrust, există competiții incorecte și, recent, avem cazuri
    foarte relevante în acest sens și sper să găsim soluții noi.




    În finalul raportului Comisia pentru comerț internațional
    recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, care este comisie
    competentă, includerea unor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi
    adoptată, cele mai importante referindu-se la: combaterea practicilor
    comerciale neloiale, accentuarea importanței cooperării la nivel mondial,
    instituirea unui cadru european pentru monitorizarea investițiilor străine
    directe, creşterea sprijinului acordat întreprinderilor mici și mijlocii (IMM)
    din UE şi punerea în aplicare efectivă a dispozițiilor privind dezvoltarea
    durabilă în cadrul acordurilor comerciale, importantă pentru îmbunătățirea
    condițiilor de trai în țările partenere și pentru protejarea întreprinderilor
    europene împotriva concurenței neloiale.


  • Noi reguli europene în domeniul muncii

    Da, concurenţei, dar numai celei legale! Miniştrii europeni ai muncii au finalizat, luni, la Bruxelles, un acord referitor la o mai bună reglementare a statutului lucrătorilor detaşaţi. Mai multe state ale Uniunii, în special occidentale, acuzaseră concurenţa neloială a unor companii, în special est-europene, care, prin practica detaşării muncitorilor, fac posibil, între altele, dumpingul social, provocând falimentul a numeroase firme locale.



    Subiectul este considerat exploziv cu numai câteva luni înainte de alegerile pentru Parlamentul European. Despre ce este vorba ? Un lucrător este considerat ‘detaşat’ dacă lucrează într-un stat membru al UE pentru că angajatorul său îl trimite să-şi exercite, pe perioadă determinată, atribuţiunile în acel stat. În principiu, patronul trebuie să respecte condiţiile de muncă minime valabile în ţara în care îşi trimite angajatul — salariu minim, timp legal de lucru, concediu, egalitate între sexe. În schimb, cotizaţiile sociale sunt plătite în ţara de origine şi calculate în funcţie de baremurile respective.



    Presa a semnalat, în numeroase reprize, abuzuri grosolane ale unor angajatori, care, în căutarea unor câştiguri facile, jonglau cu legea în defavoarea propriilor lucrători, cărora nu le respectau drepturile elementare. Nu puţine sunt relatările privitoare la angajaţi aşa-zis ‘low-cost’, trataţi ca un fel de sclavi în variantă modernă, care erau puşi să doarmă în hangare sau se hrăneau numai cu conserve.



    Pe de altă parte, ei fac concurenţă mâinii de lucru locale, care în ţările occidentale este cu mult mai scumpă decât în cele est-europene. Or, prin noul accord asupra căruia s-a convenit luni, miniştrii europeni ai muncii au decis să combată la nivelul Uniunii, cu toate mijloacele pe care le au la dispoziţie, numeroasele abuzuri legate de detaşarea lucrătorilor, în condiţiile în care în Uniunea Europeană ar fi circa 1,5 milioane de astfel de personae.



    Principalele ţări de primire sunt Germania, Franţa şi Belgia. Angajaţii detaşaţi nu trebuie confundaţi cu imigranţii care pleacă într-un stat membru în căutarea unui loc de muncă. În ceea ce îi priveşte, miniştrii muncii din UE au reiterat că libera lor circulaţie nu este pusă în discuţie, fiind un drept fundamental pe care nimeni nu are dreptul să-l restricţioneze. Potrivit deţinătoarei portofoliului în România, dna Mariana Câmpeanu, lucrul este foarte îmbucurător, pentru că, la o lectură a presei din anumite state precum Marea Britanie sau Olanda, s-ar putea înţelege că statele respective sunt gata să ia măsuri care să introducă noi restricţii.



    Toţi miniştrii europeni au reconfirmat clar că asupra liberei circulaţii nu pot să intervină discuţii. Nu în ultimul rând, statele membre ale Uniunii Europene s-au angajat să pună în aplicare un set de recomandări ale Comisiei Europeane, astfel încât integrarea economică şi socială a comunităţilor de romi să fie mai rapidă. Este primul instrument juridic adoptat vreodată de Uniune pentru integrarea acestei minorităţi.