Tag: concurs Gorj

  • Constantin Antonovici, discipolul lui Brâncuşi

    Constantin Antonovici, discipolul lui Brâncuşi

    Absolvent al Academiei de Artă din Iaşi în 1939, Constantin
    Antonovici părăseşte anul următor ţara, lucrând şase luni în
    atelierul lui Ivan Mestrovici, la Zagreb. În toamna anului 1941, este admis la
    Akademie der Bildenden Kunste din Viena, pentru ca, în 1947, să se stabilească
    la Paris, unde îl cunoaşte pe Brâncuşi, în atelierul căruia petrece patru ani.
    În 1951, emigrează în Canada şi în 1954, se stabileşte la New York, devenind
    cetăţean al Statelor Unite în 1959. Criticul Mihai Plămădeală ne vorbeşte
    despre arta lui Constantin Antonovici şi despre şansa sculptorului de a întâlni
    artişti celebri: Motivul bufniţei apare recurent în creaţia
    lui Antonovici, de fapt, el este şi cunoscut drept sculptorul bufniţelor.
    Faptul că a stat patru ani alături de părintele sculpturii moderne nu avea cum
    să treacă fără a lăsa urme în conştiinţa lui Antonovici. Dar, cum afirma cândva
    Brâncuşi, în urma marilor arbori, nici iarba nu creşte. Documentul semnat de
    Constantin Brâncuşi la 9 mai 1951 în care scrie Subsemnatul atestă că domnul Constantin Antonovici are mult talent
    la sculptură şi o lucrează cu înverşunare este atipic şi nu cred că poate sta
    în picioare privind recunoaşterea sau omologarea. Altfel, nici o influenţă din
    gândirea lui Brâncuşi în creaţia lui Antonovici, din punctul meu de vedere.
    Antonovici este un sculptor animalier. Este, de asemenea, un sculptor care şi-a
    căutat maeştri, iar în atelierele pe care le-a frecventat a căutat să afle, să
    înveţe, să se desăvârşească. Important este că nu l-a copiat pe Brâncuşi, a
    refuzat pastişa, iar aceasta este o dovadă de bun simţ, de bun simţ şi de
    măsură, fapt care este demn de luat în consideraţie.


    Cele mai importante expoziţii şi creaţii purtând
    semnătura Constantin Antonovici sunt trecute în revistă
    de criticul Mihai
    Plămădeală: Expoziţiile mai importante ale lui Constantin
    Antonovici au fost organizate în câteva galerii din Paris. Le-aş aminti şi pe
    cele din Galeria Corcoran Arts din New York, de
    asemenea, a expus şi la Philadelphia. În palmaresul său am putea menţiona şi
    premiul decernat de Accademia Italia. Una dintre lucrările expuse este statuia
    monumentală realizată pentru mormântul episcopului William T. Manning. În
    România, sculptorul realizase un bust al lui Voltaire şi altarul catedralei din
    Jimbolia, nu ştiu dacă acestea sunt înregistrate în patrimoniu. Lucrările
    semnate de Antonovici se găsesc mai ales în colecţii private, dar multe dintre
    ele apar şi în galerii din SUA.


    O carte-catalog care ne introduce în
    universul artistic al lui Constantin Antonovici a fost realizată de Doina
    Uricariu în colaborare cu Vladimir Bulat. Volumul intitulat, Antonovici:
    1911-2002: Sculptor on Two Continents / Sculptor pe două continente, este
    ediţie bilingvă, engleză-română, şi a apărut la Universalia Publishers USA.
    Mihai Plămădeală, critic de artă: Primul merit al monografiei
    redactate de Doina Uricariu şi Vladimir Bulat, cu largul concurs al lui Steven Benedict, este că îşi propune să aducă acasă un
    sculptor internaţional de origine română, puţin cunoscut publicului larg.
    Cartea, în fapt un catalogue raisonne, face posibilă într-o primă fază
    cunoaşterea vieţii şi a activităţii sculptorului Constantin Antonovici, căruia
    ar fi salutar ca posteritatea să-i acorde un loc în arta românească, în deplină
    cunoştinţă de cauză cu arta sa. Până atunci, în carte, care rămâne principalul
    instrument de cunoaştere a lui Constantin Antonovici în ţara noastră, se
    disting trei niveluri de abordare. Cel al biografiei artistice, cel al
    prezentării operei, şi, în fine, al relaţionării cu nume celebre şi curente
    recunoscute la nivel internaţional. Este discutabil dacă există legături între
    bufniţele lui Antonovici şi Picasso, Henry Moore sau Juan Miro. Dincolo de
    acest aspect, Antonovici este unul dintre sculptorii care merită şi trebuie să
    fie cunoscuţi în România.



    Chiar dacă motivul central al operei sale a fost bufniţa, pe care a
    reprezentat-o în diferite înfăţişări şi ipostaze, Constantin Antononici a
    realizat şi alt gen de creaţii, precum crucea de piatră de doi metri
    înălţime aflată pe faţada de vest a catedralei newyorkeze St. John The Divine,
    de pe Amsterdam Avenue. De asemenea, Constantin Antonovici este autorul
    bustului preşedintelui Dwight Eisenhower, aflat la Casa Albă.

  • Mănăstiri din Gorj

    Mănăstiri din Gorj

    În cursul unei vizite în Gorj, există câteva
    mănăstiri ortodoxe, unele dintre ele ridicate cu sute de ani în urmă, la care
    trebuie să vă opriţi. Mănăstirea Polovragi se află în partea estică a judeţului
    Gorj. Construcţia sa a început în anul 1505 şi a fost desăvârşită în anii
    1699-1700, în timpul domnitorului român Constantin Brâncoveanu. Putem menţiona
    şi mănastirea Tismana, a cărei construcţie a început în secolul al XIV-lea,
    biserica din interior fiind înconjurată de ziduri înalte. Specific acestei
    mănăstiri este culoarea de fundal a pereţilor, despre care nici acum nu se ştie
    cum s-a obţinut, dar care poartă numele de roşu de Tismana. Apoi, mai este şi
    mănăstirea Lainici, situată la intrarea în defileul Jiului. Iată câteva
    lăcaşuri de cult, cu o istorie bogată, ale căror porţi le deschidem azi.


    Mănăstirea Tismana se află la aproximativ 30 de km
    de municipiul Târgu Jiu, într-un loc înconjurat de păduri. A fost construită
    într-un an şi îşi trage numele de la arborii de tisă care acopereau odinioară
    întreaga zonă. Călugărul Nicodim, canonizat datorită meritelor sale, a folosit
    tehnici de construcţie deosebite pentru perioada anilor 1500. Biserica din
    interiorul mănăstirii este înconjurată de ziduri puternice, accesul în interior
    făcându-se printr-o uriaşă poartă de lemn, spune Oana Paloş, purtător de cuvânt
    al Consiliului Judeţean Gorj. Mănăstirea Tismana este o
    bijuterie arhitecturală. Clădirea mănăstirii, dar şi zona de munte în care este
    poziţionată atrage foarte mulţi oameni, mai ales de hramul mănăstirii, de Sf.
    Maria. Atunci vin mii şi mii de pelerini.


    Muzeul Mănăstirii Tismana are o istorie de peste 6
    secole, iar primele pagini au fost scrise de către călugărul Nicodim. Acesta a
    ridicat mănăstirea, însă nu a decorat pereţii interiori ai bisericii,
    limitându-se doar să-i picteze într-o singură culoare, ocru, cu motive florale
    şi geometrice. Prima pictură policromă a mănăstirii a fost făcută în secolul
    16, de Dobromir din Târgovişte, una dintre aşezările care au devenit, de-a
    lungul timpului, capitale domneşti. Dobromir a folosit culori vegetale, între
    care un roşu oriental, numit astăzi roşu de Tismana.


    Arhidiaconul Dioniţă Apostolache, purtător de
    cuvânt al Arhiepiscopiei Craiovei, spune că turiştii vor găsi în Gorj cele mai
    vechi mănăstiri ortodoxe din ţară: Începem cu mănăstirea
    Tismana, ctitorie a Sfântului Nicodim de la Tismana. Acest sfânt aşezământ a
    luat fiinţă în secolul al XIV-lea, Sf. Nicodim fiind considerat în tradiţia
    monahală ortodoxă drept întemeietorul monahismului de tip neoisihast din
    Oltenia. Aşadar, mănăstirea Tismana, aşezată într-un ancadrament pitoresc, cu
    frumuseţi naturale deosebite, vine în întâmpinarea credinciosului care doreşte
    să se roage şi care, în acelaşi timp, doreşte să admire şi frumuseţile naturii.
    Aici, pe lângă sfânta mănăsătire, sunt inedite şi pădurile de tisă şi de castan
    sălbatic. Mai nou, chiar lângă mănăstirea Tismana, a fost întemeiat Muzeul
    Monetăriei Naţionale, aici fiind depozitat tezaurul naţional din perioada
    Primului Război Mondial. Există şi muzee care împodobesc patrimoniul
    mănăstirilor noastre. La Tismana există un muzeu cu obiecte foarte vechi,
    unicat la noi în ţară. De aici, prin dialog cu părinţii de la mănăstire, cu
    maicile care ostenesc acolo, pot fi direcţionaţi către zonele mai puţin
    cunoscute. La Tismana, de exemplu, la 1.000 de metri altitudine, se poate merge
    chiar pe jos şi se ajunge la schiturile Cioclovina de Sus şi Cioclovina de Jos.
    Detaliile despre călătoria spre acestea se pot obţine de la maicile de la
    mănăstirea Tismana.



    Un alt reper pentru un circuit cultural-religios
    în judeţul Gorj este mănăstirea ortodoxă Polovragi, care datează din anul 1505,
    situată în apropierea localităţii cu acelaşi nume. Mănăstirea se află chiar la
    intrarea în Cheile Olteţului, care separă Munţii Parângului de Munţii
    Căpăţânii. Tot aici, în Cheile Olteţului, ceva mai sus faţă de mănăstire,
    întâlnim peştera Polovragi, care are o lungime de aproape 11 km, dintre care
    prima porţiune, de 800 de metri, este deschisă pentru turişti. Arhidiacon
    Dioniţă Apostolache, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Craiovei. A doua destinaţie care ar putea fi amintită în acest context este
    mănăstirea Polovragi. Acolo, de asemenea, într-o zonă deosebit de frumoasă,
    pelerinul poate observa frumuseţea stilului brâncovenesc. Mănăstirea Polovragi
    este construită sub influenţa artei brâncoveneşti, pictura fiind unicat în ţara
    noastră. A fost restaurată şi sfinţită de curând.



    O altă mănăstire reprezentativă din judeţul Gorj
    este Lainici, situată la 35 de km de municipiul Târgu Jiu. Şi această mănăstire
    se pare că ar fi fost ctitorită de călugărul Nicodim care a înălţat o
    construcţie din piatră sau din lemn, care a rezistat până în secolul al 18-lea,
    spune Arhidiacon Dioniţă Apostolache, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei
    Craiovei. A treia destinaţie ar fi mănăstirea Lainici, aşezată
    pe defileul Jiului, pe ruta Petroşani, făcând legătura cu partea transilvăneană
    a României. Este o mănăstire cu tradiţie, de călugări. Rolul important al
    acestui aşezământ s-a remarcat în special în perioada interbelică, când
    călugării de la Mănăstirea Lainici au participat activ la susţinerea spiritului
    românesc şi la promovarea valorilor şi tradiţiilor ortodoxe. În prezent,
    mănăstirea Lainici este unul dintre punctele de atracţie din zonă pentru faptul
    că în sfântul aşezământ sunt moaştele Sfântului Irodion de la Lainici. Este
    unul dintre stareţii de seamă ai acestei mănăstiri, canonizat de curând de
    către Biserica Ortodoxă Română. Fiecare mănăstire are pregătit un reprezentant
    care să dea toate detaliile într-o limbă de circulaţie internaţională.



    Iată aşadar un traseu care include cele mai vechi
    şi mai cunoscute mănăstiri din Gorj, cu o istorie bogată, aşezate într-un cadru
    natural de excepţie.

  • Atracţii turistice în Gorj

    Atracţii turistice în Gorj

    Zona montană a judeţului Gorj este destinaţia
    ideală a tuturor celor care îşi doresc să se relaxeze, dar şi să-şi testeze
    limitele prin turismul de aventură. Rafting, canyoning, speologie, rapel şi
    tiroliană, escaladă, mountain bike, schi, iată doar câteva dintre activităţile
    care compun pachetele turistice cele mai solicitate. Totodată, vechile
    mănăstiri au reprezentat mereu un punct de atracţie pentru cei care au ajuns în
    Gorj.

    Gorj este un judeţ cu un
    potenţial eminamente turistic, iar din acest punct de vedere are toate
    ingredientele necesare, spune Oana Paloş, purtătoare de cuvânt la Consiliul
    Judeţean Gorj. Fiind un judeţ cu zonă montană, aici există
    foarte multe posibilităţi de a se practica turism de aventură pe toată perioada
    anului, atât vara, cât mai ales iarna. În munţii Gorjului există o zonă deja
    cunoscută pe plan naţional – staţiunea turistică Rânca. Iubitorii sporturilor
    de iarnă pot veni la schi. Există acum şase pârtii practicabile, un telescaun
    şi mai există şi posibilităţi de practicare a alpinismului, parapantă,
    snowboard, bob. Însă sportul rege pe zona de aventură este raftingul. Din
    această privinţă, judeţul Gorj se detaşează în clasament. Specialiştii spun că
    raftingul se practică excelent aici. Transalpina este cea mai înaltă şosea din
    România. Şi, deşi este şoseaua care se spune că atinge norii, este, de fapt,
    vechiul drum folosit încă de pe vremea dacilor şi a romanilor de către oierii
    noştri pentru transhumanţă, păstrându-se vechi legături cu zona Sibiului.



    Turism de aventură, dar şi
    turism monahal, turism de agrement sau turism cultural. Turismul monahal este
    diversificat prin faptul că pe raza judeţului Gorj există mai multe aşezăminte
    monahale, mănăstiri ce datează din veacurile trecute, completează Oana Paloş: Aş da ca exemplu Mănăstirea Tismana, cel mai vechi aşezământ sihastric din
    Ţara Românească. Există un circuit turistic foarte frumos şi apreciat de către
    turiştii din ţară. Iar zona internaţională îşi îndreaptă atenţia către noi
    fiindcă, pe lângă celelalte destinaţii turistice, Gorjul începe să facă paşi
    importanţi în promovarea turistică fiind iubit. De la an la an, ne creşte
    numărul de turişti şi din afara ţării.
    Municipiul Târgu Jiu este evidenţiat de ansamblul monumental Calea
    Eroilor, prin operele marelui sculptor român Constantin Brâncuşi, renumit în
    toată lumea. Avem un concept turistic city break ce se aplică atât pentru
    Târgu Jiu, cât şi pe nivelul judeţului Gorj. Astfel, se pota tinge foarte multe
    obiective turistice, acoperindu-se şi zona de agrement.



    Agenda culturală a judeţului
    Gorj este una foarte bine concepută din diverse manifestări culturale de
    promovare turistică, dar şi de divertisment, continuă Oana Paloş, purtătoare de
    cuvânt la Consiliul Judeţean Gorj. Pe toată perioada anului, în fiecare lună,
    turiştii care se bucură de frumuseţea meleagurilor gorjene şi de savoarea
    bucătăriei locale pot să petreacă momente foarte plăcute prin intermediul
    acţiunilor ce se desfăşoară an de an şi care sunt la ediţii destul de
    înaintate. Cele de vară sunt pline de folclor. Aş menţiona
    Festivalul Internaţional de Folclor care are loc în fiecare lună de august, la
    care participă foarte mulţi invitaţi din străinătate. Pe străzile municipiului
    se pot vedea parade de costume populare internaţionale, din foarte multe ţări.
    Lunile august şi septembrie sunt în fiecare an pline de manifestări ce scot
    iubitorii de divertisment în stradă, fiindcă avem un întreg lanţ de evenimente.
    Dintre acestea, se evidenţiază programul Vino acasă la Brâncuşi, care a
    crescut de la o ediţie la alta, atingând şi zona internaţională şi având foarte
    mult succes. Dacă vrei să vizitezi judeţul Gorj toamna, să te bucuri de
    culorile nemainînâlnite în alte părţi de
    pe Transalpina, poţi intra şi în lumea satului, unde se păstrează
    intacte obiceiurile de sute de ani şi unde oamenii îşi respectă cu stricteţe
    sărbătorile locale. Te poţi bucura de roadele acestor meleaguri la Ziua
    Recoltei, care nu se reduce la o singură zi, ci are mai multe momente care aduc
    în faţă momentele tradiţionale şi celebrul vin. Este un produs tradiţional
    fiind o zonă colinară şi de munte. Acesta se asortează cu brânza de vaci a
    oierilor din zona Transalpina. Avem un festival dedicat muzicii folk,
    literaturii. Avem manifestări culturale diverse, care atrag oameni din diverse
    categorii, de la lumea academică până la turiştii care îşi doresc câteva zile
    de relaxare pe meleagurile Gorjului.



    Este o zonă interesantă, considerată exotică prin
    sălbăticia pădurii. Pe raza judeţului Gorj se regăsesc foarte multe rezervaţii
    naturale, unde se pot practica vânătoarea sau pescuitul. Însă în Gorj există şi
    un loc mai puţin promovat şi foarte apreciat în prezent doar la nivel local.
    Oana Paloş: Este singura staţiune balneară a judeţului şi aici
    poţi să-ţi găseşti câteva momente de răgaz, pentru suflet, în acelaşi timp
    având grijă de sănătate. Localitatea Săcelu este atestată documentar încă de pe
    vremea romanilor. Aici se găsesc foarte multe vestigii de băi romane. Nu este
    suficient de cunoscută fiindcă acum facem primii paşi în promovarea turistică a
    acestei staţiuni. Ea este foarte cunoscută însă pe plan local. Merită să fie
    vizitată, fiindcă aici te poţi reface atât trupeşte cât şi sufleteşte. Este un
    loc aparte tocmai prin băile romane, care concurează cu foarte multe zone de
    tratament din România.


    Aşadar, rafting, caiac,
    canoe, escaladă, schi. Pentru Gorj, veţi găsi pachete turistice pregătite cu
    atenţie, pe diverse nivele de dificultate, astfel încât şi începătorii şi cei
    mai avansaţi să le poată aborda. Cei care vor veni în România, pe lângă
    istorie, cultură, frumoase tradiţii populare, vor reuşi să descopere şi aceste
    sporturi, ce le vor întregi aşteptările.