Radio România Internațional

Tag: concurs Radio România 85

  • Atracţii turistice în Gorj

    Atracţii turistice în Gorj

    Astăzi călătorim în partea sud-vestică a României, mai exact în Gorj, judeţ care oferă numeroase posibilităţi de petrecere a timpului liber.


    Zona muntoasă din partea de nord a judeţului, cu multe peşteri şi cascade, a constituit punctul de plecare pentru dezvoltarea unui nou tip de turism în România, turismul de aventură. Dacă doriţi o vacanţă plină de neprevăzut, fără limită de vârstă, fără pregătire fizică şi fără cunoştinţe tehnice prealabile, în Gorj vă aşteaptă instructori calificaţi care vor fi ghizii dumneavoastră într-o experienţă de neuitat. Sabin Cornoiu, directorul serviciului public Salvamont Gorj, ne prezintă oferta pentru turism de aventură: În ultimii zece ani, în munţii din judeţul Gorj s-au dezvoltat foarte multe activităţi de turism de aventură. Cel mai cunoscut şi cel mai solicitat de către turişti este raftingul, o activitate care are mare succes în România şi, spre bucuria noastră, Jiul a confirmat că este cel mai atractiv râu pentru rafting de agrement din ţară. Tot în Gorj avem două mii de peşteri, două dintre ele sunt amenajate pentru publicul larg, dar câteva dintre ele sunt incluse în programele de vizitare de turism de aventură. Putem vorbi şi de canoeing şi cascade, o activitate nouă în turismul de aventură din România, o activitate deosebită, unde totul se desfăşoară ca într-un parc acvatic, cu deosebirea că aici cadrul este natural. E o activitate cu succes la public şi care se desfăşoară foarte bine în lunile de vară când apa e caldă. Avem şi mountain-bike, cicloturism, alpinism, escaladă, vânătoare, rapel, tiroliană, avem până la 15-20 de activităţi ce se pot desfăşura în judeţul Gorj.”



    Puteţi petrece momente de neuitat în echipă, însoţiţi de instructori autorizaţi şi folosind echipamente specifice puse la dispoziţie de operatorii turistici. Preţul unei zile de aventură începe de la 80 de euro şi poate ajunge la 200 de euro, depinzând de dimensiunile grupului.



    Dacă aventura nu vă face cu ochiul, puteţi să faceţi tot în Gorj un periplu cultural, alegând să vizitaţi oraşul Târgu Jiu, locul de baştină al părintelui artei moderne, Constantin Brâncuşi (1876-1957). Ansamblul sculptural Constantin Brâncuşi de la Târgu Jiu, cunoscut şi sub numele de Ansamblul monumental de la Târgu Jiu, este un omagiu adus eroilor căzuţi în timpul Primului Război Mondial, proiectat şi construit de Brâncuşi. Ansamblul se întinde pe o axă est-vest care traversează oraşul, pornind de la malul Jiului, din parcul municipal unde se află lucrările din piatră, “Masa Tăcerii”, “Aleea Scaunelor” şi “Poarta Sărutului”, continuând cu “Calea Eroilor”, pe care se găseşte Biserica Sfinţii Apostoli, şi culminând cu Coloana fără sfârşit, din fontă alămită şi oţel, înălţată în mijlocul unui promontoriu.



    “Masa Tăcerii” este lucrată în calcar şi reprezintă masa dinaintea confruntării cu bătălia la care urmează să participe combatanţii. Timpul este măsurat simbolic cu clepsidrele-scaune care înconjoară masa.



    “Poarta Sărutului”, construită din travertin, este poarta prin care se face trecerea spre o altă viaţă. Motivul sărutului, prezent pe stâlpii porţii, ar putea fi interpretat şi ca ochii care privesc spre interior.



    “Coloana fără sfârşit” sau a sacrificiului infinit”, considerată de către criticul de artă Sydnei Geist punctul de vârf al artei moderne”, reprezintă un adevărat testament spiritual” al artistului, un adevărat axis mundi, menit parcă să sprijine în veşnicie bolta cerului. Înaltă de 29,33 m, este constituită din 17 module romboidale din fontă.



    Ansamblul a fost inaugurat la data de 27 octombrie 1938 şi va deveni obiectiv UNESCO în anul 2014.



    În cursul unei vizite în Gorj, vă puteţi opri şi la câteva mănăstiri (ortodoxe), unele dintre ele ridicate cu sute de ani în urmă. Mănăstirea Polovragi se află în partea estică a judeţului Gorj, iar construcţia sa a început în anul 1505 şi a fost desăvârşită în anii 1699-1700, în timpul domnitorului Constantin Brâncoveanu. Putem menţiona şi mănastirea Tismana, a cărei construcţie a început în secolul al 14-lea, biserica din interior fiind înconjurată de ziduri înalte. Specific acestei mănăstiri este culoarea de fundal a pereţilor, preparată după o reţetă necunoscută astăzi, dar care poartă numele de “roşu de Tismana”. Apoi, mai este şi mănăstirea Lainici, situată la intrarea în defileul Jiului.



    Pentru a vă putea bucura de toate aceste tentaţii este de ajuns să participaţi la concursul Radio România Internaţional 85 de ani de radio”.





  • Concurs „Radio România 85”

    Concurs „Radio România 85”

    Radio România Internaţional a lansat un nou concurs cu premii, cu titlul “Radio România 85”. Aceasta este vârsta pe care radioul public din România o va implini la 1 noiembrie. În acea zi a anului 1928 a avut loc prima transmisie radiofonică oficială din România. Ne-am propus ca, până la 30 iunie, să vă prezentăm file din istoria Radioului public, personalităţi care au marcat evoluţia acestei instituţii, dar şi informaţii despre actuala structură a Societăţii Române de Radiodifuziune. Câştigătorii Marelui Premiu al concursului Radio România 85” vor avea ocazia să viziteze 3 zone din România acoperite de emisia unor posturi regionale ale Radioului public — judeţele Gorj, Timiş şi Cluj.



    În cadrul rubricilor noastre turistice, vă invităm să descoperiţi atracţii ale locurilor în care vor ajunge câştigătorii Marelui Premiu, dar nu oricum, ci alături de colegii noştri de la posturile regionale de radio. Începem cu judeţul Timiş şi cu Timişoara, oraşul în care în 1989 a început revoluţia anticomunistă din România. Judetul Timiş este o parte din regiunea Banatului care, de-a lungul istoriei, a făcut parte din Imperiul otoman, din cel habsburgic, din regatul maghiar, iar aceste treceri de la o administraţie la alta au marcat dezvoltarea economică şi culturală a zonei. Atestată documentar în secolul al 13-lea, Timişoara a fost centrul în care au convieţuit, de-a lungul timpului, români, maghiari, germani, sârbi, bulgari, ucraineni, evrei şi slovaci. Timişoara este primul oraş din Europa în care, în noiembrie 1884, a fost introdus iluminatul stradal. Dar, aşa cum v-am promis, să descoperim Timişoara alături de Felicia Ristea, colega noastră de la Radio Timişoara: Mulţumesc pentru această ocazie de a vorbi despre Timişoara! Suntem foarte mândri de oraşul nostru, patriotismul local aici are mare valoare. Timişoara este un oraş orientat spre progres, spre ştiinţă, de când de la toate marile expozitii de la Viena şi de la Paris (de la sfârşitul secolului 19 — n.r.) erau aduse machetele la Timişoara şi erau dezbătute în şedinţă publică. Vă puteţi imagina ce a însemnat aici să aduci tot ceea ce este inventie de primă linie în Europa. Avem muzee de artă. S-a născut o întrecere între baronul Ormós Zsigmond şi van Brukenthal aşa că avem şi noi ce arăta.“



    Într-adevăr, dacă Samuel van Brukenthal a pus bazele Muzeului din Sibiu care îi poartă numele, Ormós Zsigmond, un alt pasionat colecţionar de artă, a pus, în secolul al 19-lea, bazele Muzeului Banatului şi al Muzeului de artă din Timişoara unde este expusă colecţia lui de pictură, grafică şi artă decorativă. Dar Timişoara are şi alte atracţii, după cum am aflat de la jurnalista Felicia Ristea: Avem Muzeul Satului unde s-au adunat cele mai frumoase căsuţe din toată zona de vest a ţării. Avem Muzeul Banatului care funcţionează în actualul bastion Terezia. Avem un muzeu al Revoluţiei de la Timişoara, căci acolo avem păstrate cele mai dragi fragmente de istorie din ceea ce a însemnat pentru noi o trăire maximă, la superlativ, a tot ceea ce a fost acumulare de speranţe de zeci de ani de zile (de regim comunist). Filarmonica şi Opera oferă concerte şi spectacole neîntrerupt. Acum s-au terminat Zilele Culturii Spaniole şi tocmai s-au deschis Zilele CaféKultour ; la finele săptămânii, când se vor închide, va fi un bun prilej pentru toţi cei care iubesc arta şi cultura să înceapă prima zi a Festivalului studenţesc. Avem Teatrul de Stat în limbile română, maghiară şi germană. Am beneficiat la Timişoara, ani de zile, de prezenţa marii actriţe Maia Morgenstern pe care o aşteptăm zilele următoare să revină la Timişoara şi care ne-a prezentat câteva spectacole deosebite şi în idiş.”



    Într-un oraş multicultural şi multietnic, este de aşteptat ca lăcaşele de cult, pe lângă rolul lor de bază, să constituie şi atractii turistice. Jurnalista Felicia Ristea, o voce de la Radio Timişoara: “Lăcaşele de cult din Timişoara sunt de o frumuseţe fermecătoare, de la templul iudaic, cu o arhitectură de influenţă maură, până la Domul catolic şi Biserica Sârbă din Piaţa Unirii, încheind cu Catedrala noastră ortodoxă din Piaţa Victoriei în care a păşit Regele Mihai, toate sunt locuri de atracţie, locuri frumoase, în care puteţi să regăsiţi tot ce este valoros în cultura europeană. Şi să nu uităm, Timişoara este oraşul rozelor, oraşul trandafirilor, pentru că aici o familie de florari, Muhle, a dezvoltat această pasiune într-o industrie. Muhle este cel care a gândit şi a organizat printre altele şi Parcul Cişmigiu din Bucureşti, dar şi altele, în Sofia ori la Tokyo, ori în altă parte. Aşadar, veniti la Timişoara şi îmbrăţişaţi mapamondul!”



    Sperăm că v-am incitat să participaţi la concursul Radio România 85”, aşa că vă invităm ca, în ediţiile următoare ale rubricii noastre turistice, să descoperim împreună zona Gorjului şi cea a Clujului.