Radio România Internațional

Tag: concursu

  • Gazeta Matematica

    Gazeta Matematica

    Easti zborlu di ”Gazeta Matematica”, frândzâ di spețialitati ti miraclleadzlli di matematicâ, ți alânci tu 1895, București, la minduita ali unâ parei di matematicieñi ș-ingineri. Țințilli ți u thilmilliusirâ furâ inginerilli: Victor Balaban, Vasile Cristescu, Ion Ionescu, Mihail Roco și Ioan Zottu.
    Dupâ moartea ninti di vâcâti al Balaban, tu parei vini matematiciana Constanța Pompilian. Ti șcurtu chiro, tu aestâ protâ parei intrarâ ș-inginerilli Tancred Constantinescu, Emanoil Davidescu, Mauriciu Kinbaum și Nicolae Niculescu ș-matematițieñilli Andrei Ioachimescu și Gheorghe Țițeica.
    Tu ațelli 129 di añi di anda yinși tu padi ea s-dusi ninti, ”Gazeta Matematica” fu agora iu anyrâpsirâ nai ma buñilli matematițieñi româñi, xitâxitori, profesori, ingineri, economișțâ, studențâ ș-elevi ș-alțâ miraclleadz tu dumeni.
    Tutnâoarâ, tu frândzâli ali revistâ s-aflâ ș-numi di matematițieñ xeñi. ”Gazeta Matematica” prâxi bârni di miraclleadz ș-andreapsi ș-astrițeri. Tu ahurhitâ, revista alâncea tu 16 frândzâ ș-avea maș unu numiru di 144 di revisti ți s-vindea cu abonamenti. Dapoaia, numirlu a muștiradzloru criscu, nai ma marli fu tu añilli 1980 cându un numâr inșea tu 120.000 di exemplari.

    Cu unâ ahtari tradiție, ”Gazeta Matematica” easti ș-unu izvuru di xitâxeari ali evoluție a praxillei tu Românie. Matematițianlu și scriitorlu Bogdan Suceavâ duchi avuțâllea ți u da ”Gazeta”.
    ”Maca avemu unâ bazâ di dati iu ari multi problemi, chiro di 129 di añi, va s-dzâcâ că putemu s-mutrimu la turlii di straturi istoriți, la ma multi turlii di minduiari a praxillei, ta s-aflămu problemi uidisiti ti tadi i tadi ilichie.
    Aesti modili/paradigmi suntu tu Gazetâ. Cama di unâ etâ, ari cabaia paradigmi, cilâstâseri ta s-aflâ cabaia strategii și, ași, s-vidzu cumu apânâdsescu oamiñilli interesantsâ.
    Maca avemu ahâtu multi paradigmi, ahâtu multi turlii ta s-minduimu Gazeta, va nâ agiutâ s-videmu cumu experiența aesta intereseadzâ unu cadru ma largu.”

    Tu lunga a llei isturie ți s-duți ninti ș-adzâ, ”Gazeta Matematicâ” avu standardi analti ș-angâsâi dipriunâ minduiarea creativâ. Bogdan Suceavâ adusi aminti unu ahtari episodu di minduitâ orighinalâ.
    ”Unu cazu interesantu fu Sebastian Kaufman ți agârși niscânti formuli di trigonometrie la examenlu oralu. Fu câtiyursitu tu editorialu, nu putea s-hibâ alâsatu ashi. Canâ cripari, Kaufman anviță trigonometrie și agiumsi s-adarâ xitâxeari filisindalui tehniț ți au ligâturâ cu coordonatili polari. Lucrarea a lui inși tu padi cu ândoi meși ninti s-intrâ România tu protlu polimu mondialu.
    Ti ți eara zborlu? Ași cum avem putearea a punctului andicra di cerclliu, easti unâ minduitâ scoasâ tu padi di Jakob Steiner tu 1826, idyealui putemu s-avemu putearea a punctului andicra di unâ curbâ alghebricâ planâ. Elu pripuni s-hibâ anyrâpsitâ cu coordonati polari și s-videmu ți s-fați. Fu unâ lucrari ti mirachi anyrâpsitâ di unu elevu di lițeu ti anami. Aestu eara mediul a Gazetâllei. Elu s-andreadzi ti astrițeari, ti concursul a Gazetâllei, s-adunâ cu evaluatorii, easti largu s-hibâ farsi/perfectu.
    Easti câtiyursitu și s-adarâ ma bunu și, pi thimelliu aluștui mediu, iasi tu migdani țiva creativu. Idyea problemâ al Kaufman vrea s-hibâ studiatâ dupâ doilu polimu mondialu, iara tu alti referinți nu minduescu că va s-aflămu atluțiva tipusitu ninti di 1956. Di cara unu elev di lițeu adra București ahtaroi lucru, easti ti anami.”

    Di numa ali ”Gazetâ Matematica” s-leagâ ș-Olimpiada internaționalâ di matematicâ, unâ astrițeari para cânâscutâ. România lo parti la tuti edițiili ți s-feațirâ pânâ tora ș-amintă 78 di nișeñi di malmâ, 146 di asimi, 45 di bâcâri și 6 mențiuni. Ea easti pi loclu 6 tu clasamentul di totna. România fu nicuchira a 6 ediții, tu añilli 1959, 1960, 1969, 1978, 1999 și 2018.
    Bogdan Suceavâ: ”Minduita ti Olimpiadili internaționali u avu Suțietatea di Științi Matematiți și Fiziți ditu Românie, moabețli s-feațirâ anamisa 1956 și 1959. Prota ediție fu tu ‘59. Atumțea, prezidentul ali soțietati eara Grigore Moisil, vițeprezidențâ eara Caius Iacob și Nicolae Teodorescu. Aesta s-feați tu ațelu chiro și, ditu punctu di videari politicu, nu eara lișoru te-andridzeari un evenimentu internaționalu atumțea, avea multi ângrâderi.
    Prota di eali eara s-llei izinea di cari ai ananghi. Daua eara contactili internaționali și livellu di anami ta s-anchiseșțâ unu proiectu internaționalu ahâtu largu. Bârnul a loru avea ti paradigmâ astrițearea a Gazetâllei și, maca va s-fâțemu biani cu formatlu, prota aesta vreamu: s-nu aibâ multi problemi ti adrari tu unu chiro șcurtu, ama problemi ti cari lipseaști s-mindueșțâ multu, vârâ unâ sâhati ș-giumitati ti cathi problemâ. Aestâ eara minduita di prota și ș-aduțea cu ațea ți vrea ta sâ s-facâ ninti di protlu polimu mondial tu Românie. Aeșțâ anchisitori duhea că paradigma a Gazetâllei va s-hibâ câftatâ pi planu internaționalu. Aestu lucru lipseaști sâ-lli bâgămu oarâ și s-fâțemu biani cu alti astrițeri ți s-feațirâ tu ațelu chiro.”

    ”Gazeta Matematica” easti frândza di prota thesi ti matematițieñilli româñi, ti sculia româneascâ di matematicâ. Aclo ari matematicâ, ama ari ș-educație, ari ș-isturie, ari și mentalu colectivu, ari și alâxeari di bârni. Și nai ma multu ari unâ tradiție ți s-duți ninti.

    Autor: Steliu Lambru
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • “Băn’li Govora, ună oază di sănătati”

    “Băn’li Govora, ună oază di sănătati”

    Vruţ sot, vă calisim s-loaţ parti la un nău concursu cu premii, “Băn’ili Govora, ună oază di sănătati”, adrat tră ună ditru protili staţiun’i di turismu balnear, ţi easti tru giudeţlu Vâlcea, giumitatea sudică a văsiliil’ei. Localitatea, situată la aproapea 22 di kilomeatri di căsăbălu-reşedinţă di giudeţ, Râmnicu Vâlcea, easti cunuscută tră apa ansărată, iodurată şi laschea sapropelică, fapti urminie tră tratamentu. Staţiunea Băn’ili Govora, situată tru zona sumcarpatică, părăstiseasti multi avantaje, di la proprietăţli terapeutiţi a factorlor naturali (aerlu şi apa), cari u alăxiră tru ună destinaţie di top tră balneoterapie tră langori di adil’eaticu, reumatiţi ică tră stămahi, până la atracţiili turistiţi multu di multu (fisea, arhitectură, mănăstiruri, olărit etc.).



    Exploatarea a izvurlor cu api terapeutiţi ahurhi tru 1879, ma yitripsearea s-făţea un chiro tru cupan’e di ban’e dit lemnu la Mănăstirlu Govora, ţi easti aproapea. Protlu stabilimentu tră tratamentul balnear iasi tru videală tru 1887 și avea aproapea 30 di cabini tră băn’i caldi. Discl’idearea ufiţială a staţiunil’ei s-faţi unăoară cu darea tru lucru a Hotelui Palace”, ţi ari particularitatea constructivă dimi cafi udă s-aibă nai puţăn ună săhati ndzuuă di soari. Tut atumţea ahurhea s-lucreadză ună bază di tratamentu cu cupan’i di ban’ie dit cilechi. Cu chirolu, unăoară cu dizvultarea a staţiunil’ei s-adară alti hoteluri şi pensiun’i, a deapoa localitatea agiundzi s-hibă dupu an’il’i 1950 căsăbă.



    Tra s-aflaţ apandisi la tuti ntribărli a concursului vă călisim s-ascultaţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurli di Facebook, Twitter şi Google+, s-apăndăsiţ corectu, angrăpsit, la ndauă ntribări şi puteţ s-amintat. Concursul va s-tănă până tru 30 di apriliu, data a poştăl’ei.



    Marli Premiu va s-hibă un sejur di 8 dzăli, cazari 7 nopţă tru udă diplo, cu pensiuni completă şi tratamentu balnear 6 dzăli, dauă proceduri ndzuuă, tru perioada 15-30 di cirisar 2015 la Hotelu Palace”, monumentu istoric adrat tru 1911–1914 dit Băn’ili Govora, giudeţlu Vâlcea. Cum easti arada, lipseasti s-vă asiguripsiţ voi isisi transportul internaţional până tu România şi, ma s-hibă ananghi, viza tra România.



    Concursul easti sponsorizat di Hotel Palace” — S.C. Băn’ili Govora S.A. şi easti organizat deadun cu Consiliul Judeţean Vâlcea, Primăria a căsăbalui Băn’ili Govora, Arhiepiscopia a Râmniclui şi Uniunea a Artiştilor Plastiţ – Filiala Vâlcea.



    Şi tora, ntribărli:


    – Cându fu adrat Hotelu “Palace” dit Băn’ili Govora?


    – Cu ţi easti cunuscută staţiunea Băn’ili Govora?


    – Ti numa ari reşedinţa a giudeţlui tru care easti staţiunea Băn’ile Govora?


    – Număsiţ 5 atracţii turistiţi a giudeţlui Vâlcea.



    Vă plăcărsim s-nă ngrapsiţ cu ţi furn’ie loat parti la concursu şi că ţe li ascultaţ programili RRI on air ică online.



    Coordonatili a noastri: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 0040.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro Puteţ s-apăndăsiţ până la 30 di april, data a poştăl’ei. Amintătorl’i a Marlui Premiu va s-hibă dimăndaţ tu scurtu chiro dupu bitisearea a concursului, tra şi-ndreagă excursia tru România. Hăirlătică!



    Autori: Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu


    Armanipsearea: Tascu Lala




  • Adyi-sejur castigatori concursu “Prit salinili ali Romanie”

    Amintâtorl’i a Marlui Premiu a concursului RRI “Prit salinili ali Românie”, american’il’i John şi Roberta Selesky, ş-bitisirâ adyea-sejur tu România ahârdzitu di sponsorl’i şi partenerl’i a noştri. El’i amintarâ unâ adyi-sejur di 10 dzâli (nauă nopţâ), cu pensiuni completă, tu kirolu a curi vizitarâ salinili Prahova (sud), Târgu Ocna (est), Praid (centru) şi Turda (nord-vest).



    Priimnaţ di soţlu a nostu Daniel Bilţ, di la Serviciul Englez, aţel’i 2 ascultători RRI dit SUA vizitarâ şi alti muşuteţ a fisil’ei, atracţii turistiţi, culturali, istoriţi dit aţeali 4 zoni: muzee, casi memoriali, mânăstiruri şi biseriţ, monumenti, parcuri, urvali romani, bălţâ naturali icâ cl’eili a niscântor arâuri.



    Va nâ turnăm stămâna ţi yini cu entipusili a amintâtorlor şi caduri dit kirolu a adyil’ei a lor tru România. La concursu apândâsirâ corectu 429 di ascultători icâ ufilisitori a programilor RRI. Aduţem aminti că, pi ningâ Marli Premiu, RRI deadi 116 di premii speţiali, premii şi menţiun’i.


    Autor: Eugen Cojocariu


    Apridutearea: Tascu Lala

  • Concursu „Radio România 85”

    Concursu „Radio România 85”

    Radio România Internaţional lansă un nău concursu cu premii, cu numa “Radio România 85”. Aţista easte vârsta ţi radioulu public din România va u implineascâ la 1 noiembriu. Tru aţea dzuâ a anului 1928 si feaţe prima transmisie radiofonică ofiţială din România. Nâ propusim ca, până la 30 cirişar, să vă prezentăm frândzâ di-tru istoria Radioului public, personalităţ care marcarâ evoluţia aţistei instituţie, ama şi informaţii dispri actuala structură a Soţietatil’ei Românâ di Radiodifuziune. Amintâtorl’i a Marilui Premiu a concursului Radio România 85” va-s aibâ ocazia să viziteadzâ 3 zone din România acopirite di emisia unor posturi reghionale a Radioului public — judeţile Gorj, Timiş şi Cluj.


    În cadrul a rubriţilor a noastre turistiţe, vă invităm să descopiriţ atracţii şi muşuteţ a locurilor tru care va-s agiungâ amintâtoril’i a Marilui Premiu, ama nu cum ţi do, că arada di colegil’i a noştri di la posturile reghionale di radio. Arhiusim cu judeţul Timiş (vestu) şi cu Timişoara, câsâbălu tru care tru 1989 arhiusi revoluţia anticomunistă din România. Judetul Timiş easte unâ parte di-tru reghiunea Banatului care, de-a lungul a istoril’ei, feaţe parte din Imperiul otoman, di-tru aţel habsburghic, di-tru regatul maghiar, iara aeste treaţiri di la unâ administraţie la alta marcarâ dezvoltarea economică şi culturală a zonâl’ei. Atestată documentar în secolul al 13-lea, Timişoara fu chentrul tru care bânarâ deadun, de-a lungul a timpului, român’i, maghiari, ghirman’i, sârb’i, bulgari, ucraineani, evrei şi slovaţ.


    Timişoara easte protlu câsâbă di-tru Europa în care, tru brumar 1884, fu introdus iluminatul stradal. Ama, aşă cum vâ avem promisâ, să descopirim Timişoara arada di Felicia Ristea, colega noastră di la Radio Timişoara:

    Mulţan’iisescu trâ aestă ocazie di sâ zburăscu dispri Timişoara! Him multu hiperifan’i şi mâriţ di câsâbălu a nostru, patriotismul local aoa are mare valoare. Timişoara easte un câsâbă orientat cătră progres, cătră ştiinţă, di cându di la tute marile expozitii di la Viena şi di la Paris (di la bitisita secolului 19 — n.r.) eara aduse machetile la Timişoara şi eara dezbătute tru şedinţă publică. Puteţ s-vâ imaginaţ ţi însimnăt aoa să aduţi tut ţi easte inventie di primă linie în Europa. Avem muzeie di artă. Si născu unâ întreaţire întră baronul Ormós Zsigmond şi van Brukenthal aşă că avem şi noi ţi sâ spunim.“


    Cu diaver, ma că Samuel van Brukenthal bâgă timeal’ile a Muzeului din Sibiu care-l’i poartă numa, Ormós Zsigmond, un altu pasionat colecţionar di artă, bâgă, tru secolul al 19-lea, bazile a Muzeului Banatului şi a Muzeului di artă din Timişoara iu easte expusă colecţia lui di pictură, grafică şi artă decorativă. Ama Timişoara are şi alte atracţii, după cum aflăm di la jurnalista Felicia Ristea, ţi dzâse: Avem Muzeul Satului, a Hoarâl’ei, iu si adunaarâ aţeale mai muşatile căsiche di-tru tută zona di vestu a statlui. Avem Muzeul Banatului care funcţionează tru actualul bastion Terezia.



    Avem un muzeu a Revoluţil’ei di la Timişoara, di aform’ia că aclo avem păstrate aţeale ma vrutile şi muşatile fragmente di istorie di aţea ţi însimnă trâ noi unâ bânare maximă, la superlativ, a tut ţi fu acumulare di speranţe di dzăţ di an’i di dzâle (di reghim comunistu). Filarmonica şi Opera oferă concerte şi spectacole fârâ dânâsire. Tora si bitisirâ Dzâlile a Culturâl’ei Spaniolâ şi tamam si discl’sirâ Dzâlile CaféKultour ; la bitisita septămânâl’ei, cându va sâ si încl’idâ, va-s hibâ unâ bunâ araste trâ tuţ aţel’i ţi au mirache trâ artâ şi culturâ să arhiuseascâ prima dzuâ a Festivalului studenţescu. Avem Teatrul di Stat în limbile română, maghiară şi ghirmană. Nâ hârsim la Timişoara, an’i di dzâle, di prezenţa maril’ei actriţâ Maia Morgenstern pi care u aştiptăm dzâlile ţi v’in să si toarnâ la Timişoara şi care nâ prezentă ndauâ spectacole ahoria şi în idiş.”


    Într-unâ politie multiculturalâ şi multietnicâ, easte di aşteptat ca lăcaşile di cultu, pi lângă rolul a lor di bază, să constituie şi atractii turistiţe. Jurnalista Felicia Ristea, unâ boaţe di la Radio Timişoara dzâse: “Lăcaşile di cultu din Timişoara suntu di unâ muşuteaţ mâgh’ipsitoare, di la templul iudaic, cu unâ arhitectură di influenţă maură, până la Domul catolic şi Bâsearica Sârbă din Piaţa Unirii, bitisinda cu Catedrala noastră ortodoxă din Piaţa Victoriei pri tru care are tricutâ Regele Mihai, tute suntu locuri di atracţie, locuri muşate, în care puteţ să aflaţ tut ţi easte valoros în cultura europeană. Şi să nu agârşim, Timişoara easte câsâbălu a rozelor, câsâbălu a trandafil’lor, di aform’ia că aoaţe unâ familie di florari, Muhle, dezvoltă aestă pasiune într-unâ industrie. Muhle easte aţel care mindui şi organiză printră alte şi Parcul Cişmigiu din Bucureşti, ama şi alte, în Sofia ică la Tokyo, şi tru altă parte. Aşama, v’init la Timişoara şi îmbrăţitaţ mapamondul!”



    Sperăm că vâ incităm tra să participaţ la concursul Radio România 85”, aşi că vă invităm ca, tru ediţiile următoare ale rubricâ a noastrâ turisticâ, să descopirim deadun zona Gorjului şi aţea a Clujului.