Radio România Internațional

Tag: condamnare

  • Noi reacţii la atacurile asupra Israelului

    Noi reacţii la atacurile asupra Israelului

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, la Lisabona, că atacul terorist de amploare asupra Israelului are un potenţial foarte toxic, de a destabiliza foarte mult situaţia din Orientul Mijlociu. De mult timp comunitatea internaţională încearcă să înlesnească soluţii în zonă şi, din păcate, astăzi avem un eveniment care ne duce cu mult timp înapoi. Sperăm însă că lucrurile vor fi aduse sub control rapid şi se va întoarce toată lumea la masa de negocieri diplomatice, a spus preşedintele Iohannis în cadrul nor declaraţii comune susţinute cu omologul portughez, Marcelo Rebelo de Sousa.



    El a reiterat că România condamnă ferm atacul atac terorist asupra Israelului. Suntem solidari cu Israelul şi am subliniat că Israelul are dreptul clar la autoapărare şi în această situaţie, a mai spus şeful statului.



    Iohannis a declarat că în jur de 800-900 de români se află în Israel, mulţi dintre aceştia fiind turişti, şi că se caută soluţii pentru aducerea acestora în ţară a celor care vor să revină în ţară rapid, lucru care va fi posibil în curând.



    Autorităţile române caută soluţii pentru aducerea cât mai rapid în ţară a aproximativ 800 de români, aflaţi ca pelerini în Israel, ţară unde s-a dat o avertizare de stare de război urmare a atacurilor declanşate de mişcarea Hamas, a declarat premierul Marcel Ciolacu.



    Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) a activat Celula de Criză la nivelul Ministerului, aceasta fiind în contact permanent cu Ambasada României la Tel Aviv, cu Oficiul de reprezentare al României la Ramallah şi cu Delegaţia UE din Israel, şi monitorizează atent situaţia din teren în vederea oferirii de sprijin cetăţenilor români care solicită asistenţă consulară.



    MAE a reluat anunţul său privind ridicarea nivelului de alertă de călătorie pentru Statul Israel, în care se recomandă cetăţenilor români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Israel să îşi reevalueze decizia de a călători, iar celor care se află deja în Israel să urmeze instrucţiunile autorităţilor locale, să se adăpostească în clădiri şi, când situaţia va impune, să părăsească această ţară.



    Cetăţenii români care se află pe teritoriul Israelului se pot adresa Ambasadei României la Tel Aviv şi îşi pot anunţa prezenţa în regiune, comunicând astfel datele de identificare şi propriile coordonate la adresa de e-mail telaviv@mae.ro, la numărul de telefon de permanenţă al Ambasadei României la Tel Aviv: +972 54 5643279, şi la cel al Consulatului General de la Haifa: +972 543 998 038, pentru a putea fi contactaţi.



    Ministerul recomandă consultarea paginilor de Internet http://telaviv.mae.ro, https://consular-protection.ec.europa.eu/travel-advice_en şi www.mae.ro – rubrica Sfaturi de călătorie şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care se deplasează în străinătate au la dispoziţie serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îţi poate salva viaţa!.



    Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, preşedinte al PNL, a declarat, sâmbătă, că România este solidară cu cetăţenii israelieni în aceste momente dificile prin care trec şi condamnă violenţele atât prin atacurile cu rachete, cât şi prin agresiunea insurgenţilor asupra populaţiei civile.



    Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a condamnat cu fermitate atacurile cu rachete care au avut loc asupra Israelului. Ne exprimăm solidaritatea cu statul israelian în aceste momente tragice, iar gândurile noastre se îndreaptă către familiile victimelor. Totodată, solicităm încetarea imediată a violenţei şi a tuturor acţiunilor care pun în pericol vieţile oamenilor, a transmis AUR.



    Ambasadorul Israelului la Bucureşti, Reuven Azar, a declarat că atacul declanşat de organizaţiile teroriste a fost plănuit cu mare atenţie şi este foarte bine organizat, fiind coordonat de pe uscat, din aer şi de pe mare şi vizând atât militarii, cât şi civilii israelieni. Avem informaţii despre faptul că s-au infiltrat terorişti pe teritoriul Israelului, în mai multe sate şi oraşe din sud. Serviciile de securitate şi forţele aeriene încearcă să controleze situaţia cu scopul de a-i proteja pe civili. Suntem, desigur, pregătiţi să respingem acest atac. Israelul e foarte pregătit să se apere. De asemenea, el a subliniat că scopul atacului terorist este de a ucide cât mai mulţi civili israelieni, asupra cărora se trage fără discriminare. Au făcut nişte calcule foarte greşite, au crezut că Israelul va accepta o astfel de situaţie, dar nu vom accepta, vom răspunde cu toată forţa, a mai afirmat ambasadorul Reuven Azar.



    Războiul a izbucnit în contextul în care sâmbătă a fost marcată ultima zi a sărbătorii evreieşti Sukkot în Israel, când numeroşi pelerini şi turişti vin în ţară în timpul vacanţei şcolare. De asemenea, se împlinesc 50 de ani şi o zi de la începutul războiului arabo-israelian din 1973, care s-a soldat cu moartea a 2.600 de israelieni şi cu cel puţin 9.500 de morţi şi dispăruţi de partea arabă în 3 săptămâni de lupte.


  • Liviu Dragnea, un nou proces

    Liviu Dragnea, un nou proces

    Saga judiciară a
    celui care a condus cu mână forte PSD până în momentul condamnării, în urmă cu
    2 ani, pare fără sfârşit. Aflat în detenţie, Liviu Dragnea a mai primit o veste
    proastă: a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale
    Anticorupţie într-un nou dosar, în care este acuzat de trafic de influenţă şi
    de folosire a influenţei sau autorităţii în legătură cu prezenţa sa la
    ceremonia de inaugurare a preşedintelui Donald Trump de la începutul anului
    2017. La acea vreme, Dragnea era preşedintele Camerei deputaţilor şi şeful principalului
    partid la guvernare, iar imaginile cu el salutându-l pe cel mai puternic dintre
    liderii lumii libere au deschis calea tuturor speculaţiilor posibile la
    Bucureşti.


    Procurorii susţin, acum, că fostul şef social-democrat s-ar face
    vinovat de trafic de influenţă şi folosire a influenţei sau autorităţii de
    către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul
    obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Inculpaţi,
    alături de Dragnea, sunt trei oameni de afaceri, în sarcina cărora s-au reţinut
    infracţiunile de cumpărare de influenţă, respectiv complicitate la cumpărare de
    influenţă. Liviu Dragnea ar fi primit de la unul dintre oamenii de afaceri
    foloase necuvenite pentru sine şi pentru partid, constând în asigurarea accesului
    la evenimentele din cadrul Ceremoniei de învestire a preşedintelui SUA, din
    perioada 17 – 21 ianuarie 2017, desfăşurate la Washington, în baza unui pachet
    de beneficii în valoare de 250.000 dolari. Accesul ar fi fost obţinut prin
    intermediul unui om politic şi de afaceri american, vicepreşedinte al
    Comitetului Prezidenţial de Inaugurare. Cu ajutorul celorlalţi doi oameni de
    afaceri, ar fi fost asigurate şi servicii de lobby şi consultanţă politică în
    valoare de 30.000 USD, în favoarea partidului din care făcea parte. Banii
    respectivi ar fi fost plătiţi, în luna mai 2017, de o societate offshore cu
    sediul în insulele Virgine Britanice şi conturi bancare în Cipru, arată DNA.


    Inculpatul
    Liviu Dragnea ar fi traficat, în favoarea unui om de afaceri român, influenţa
    reală pe care o avea faţă de prim-ministrul şi alţi membri ai Guvernului
    României, promiţându-i că îi va determina pe aceştia să îi asigure interesele
    de afaceri, în special din domeniile militar şi intelligence, pe care
    respectivul le avea în România.


    Prima condamnare a lui Liviu Dragnea a fost la
    închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală. A intrat în puşcărie, însă,
    după cea de-a doua, de 3 ani şi jumătate, primită pentru instigare la abuz în
    serviciu în perioada în care era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.
    Acum doreşte eliberarea mai devreme din închisoare.


    Moştenirea sa politică s-a
    transformat în povară electorală pentru PSD.     Partidul a
    pierdut, în serie, europarlamentarele şi prezidenţialele din 2019, a iesit primul la legislativele din 2020
    dar a fost exclus din ecuaţia guvernării şi a reuşit doar să-şi menţină o
    pondere importantă pe plan local. Eşecurile PSD sunt imputabile în bună măsură
    fostului lider, acuzat că a iniţiat un periculos proces de subordonare politică
    a justiţiei numai pentru a scăpa de problemele penale.



  • Liviu Dragnea, sfârşit de carieră

    Liviu Dragnea, sfârşit de carieră

    Liviu Dragnea, numărul
    trei în statul român, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, dar
    numărul unu din punct de vedere politic, ca lider al PSD, cel mai mare partid
    din ţară, a fost condamnat definitiv la trei şi jumătate de închisoare şi
    încarcerat. Judecătorii au menţinut sentinţa primită, în urmă cu aproape un an, în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia de Asistenţă Socială şi
    Protecţia Copilului Teleorman. Dragnea se face vinovat de instigare la abuz în serviciu. În calitate de preşedinte al Consiliului
    Judeţean Teleorman, el i-a determinat pe şefii Direcţiei amintite să angajeze
    fictiv şi să menţină în funcţii două membre PSD care, deşi nu s-au prezentat la
    serviciu, au încasat salarii ani de zile. Pentru deja fostul lider
    social-democrat este a doua condamnare.


    El mai primise doi ani de
    inchisoare cu suspendare pentru frauda electorala la referendumul din 2012
    privind demiterea fostului presedinte Traian Basescu. Această condamnare l-a
    împiedicat să ocupe funcţia de prim-ministru după triumful electoral la legislativele
    din 2016, când PSD a obţinut 45% din sufragii. Nu a condus oficial guvernul PSD
    -ALDE constituit atunci, dar l-a controlat autoritar. A schimbat doi prim
    miniştri care dădeau semne de nesupunere, pe primul prin moţiune de cenzură
    introdusă împotriva propriului executiv, gest fără precedent în politica
    românească. La fel a procedat şi cu legislativul. Iar mobilul său ar fi fost
    fuga de puşcărie.


    O spun preşedintele Klaus Iohannis, opoziţia de dreapta,
    jurnalişti, observatori, analişti independenţi şi, nu în ultimul rând, oamenii
    care au protestat constant, în ultimii doi
    ani şi jumătate, împotriva modificărilor în cascadă aduse legilor
    justiţiei şi Codurilor penal şi de procedură penală, prin ordonanţe de urgenţă
    sau iniţiative legislative. Majoritatea acestor modificări aduc atingere
    independenţei justiţiei şi periclitează lupta anticorupţie, au avertizat
    instituţiile europene. Atunci când au probleme în justiţie, oamenii obişnuiţi
    recurg la avocaţi.


    Liviu Dragnea a avut o armată de avocaţi, dar din disperare
    a încercat, spun criticii lui, şi altceva: să-şi subordoneze acele instituţii
    care l-ar fi putut ajuta să scape de problemele din justiţie. El ar fi urmărit
    să facă, la scară naţională, ceea ce făcea nestingherit în Teleorman, pe vremea
    când era preşedintele Consiliului Judeţean. În astfel de judeţe sărace, lipsa
    investitorilor transformă statul, prin instituţiile şi agenţiile sale locale,
    în principal angajator. Iar lideri politici influenţi, cum a dovedit DNA că era
    şi Dragnea, ajung să decidă totul, chiar şi angajări fictive.


    Este esenţa
    procesului care a dus la condamnarea lui Dragnea. Sarcastic, un ziarist aproape
    că regreta că acesta a fost condamnat, pentru că – spunea el – ar fi fost
    curios să vadă execuţia politică a lui Liviu Dragnea în propriul partid, după
    eşecul electoral la europarlamentare. Unul, de altfel, uşor imputabil fostului
    lider, care a atras asupra PSD furia votanţilor. Liviu Dragnea este oficialul
    cu rangul cel mai înalt condamnat pentru corupţie în România postcomunistă.
    Deschizător de drumuri a fost tot un social-democrat, fostul premier Adrian
    Năstase.

  • Liviu Dragnea, 3 an’i ș-giumitati di hăpsani cu executari

    Liviu Dragnea, 3 an’i ș-giumitati di hăpsani cu executari

    Analta Curti di Casaţie şi Justiţie âlu condamnă, luni, prezidentul PSD, Liviu Dragnea, la 3 an’i şi 6 meşi di hâpsani cu executari tră instigari la abuz tru lucru ti dosarlu a angajărlor fictivi di la DGASPC Teleorman.



    Easte a daua condamnare definitivă tră liderlu PSD, după aţea tru cari lo doi an’i di hăpsani cu suspendari tru dosarlu Referendumul.



    Tru idyiul dosar, giudicătorl’ii nica apufusiră condamnarea ali Olguţa Şefu la un an di hăpsani cu suspendari ti fals intelectual şi achitarea tră abuz tru lucru, achitarea ali Valentina Marica ti abuz tru lucru, condamnarea al Constantin Balaban tră un an cu suspendare ti fals intelectual şi achitarea ti abuz tru lucru, condamnarea al Gheorge Nicuşor la 3 meşi cu suspendari tră fals intelectual şi achitarea ti abuz tru lucru, condamnarea ali Adriana Botorogeanu la doi an’i di hăpsani cu suspendari, condamnarea ali Rodica Miloş la 3 an’i cu suspendari, condamnarea al Ionel Marineci la 3 an’i cu suspendari.



    Ațea di ma ninti nicuchiră al Liviu Dragnea, Bombonica Prodan fu achitată ti abuz tru lucru după ţi giudicătrorl’i apufusiră dănăsearea a proceslui penal.




    Autor: Udalu a habarlor


    Armânipsearea: Tascu Lala


  • Liviu Dragnea, 3 ani și jumătate de închisoare cu executare

    Liviu Dragnea, 3 ani și jumătate de închisoare cu executare

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat, luni, pe președintele PSD, Liviu Dragnea, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.



    Este a doua condamnare definitivă pentru liderul PSD, după cea în care a primit doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumul.



    În același dosar, judecătorii au mai decis condamnarea Olguţei Şefu la un an de închisoare cu suspendare pentru fals intelectual şi achitarea pentru abuz in serviciu, achitarea lui Valentina Marica pentru abuz în serviciu, condamnarea lui Constantin Balaban la un an cu suspendare pentru fals intelectual şi achitarea pentru abuz în serviciu, condamnarea lui Gheorge Nicuşor la 3 luni cu suspendare pentru fals intelectual şi achitarea pentru abuz în serviciu, condamnarea Adrianei Botorogeanu la doi ani de închisoare cu suspendare, condamnarea Rodicăi Miloş la 3 ani cu suspendare, condamnarea lui Ionel Marineci la 3 ani cu suspendare.



    Fosta soție a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodan a fost achitată pentru abuz în serviciu după ce judecătorii au hotărât încetarea procesului penal.


  • Reacţii de condamnare după vandalizarea Casei Wiesel

    Reacţii de condamnare după vandalizarea Casei Wiesel

    Numeroase instituţii şi personalităţi au condamnat vandalizarea faţadei Casei Memoriale “Elie Wiesel” din Sighetu Marmaţiei (nordul României) cu înscrisuri antisemite cu vopsea roşie. Poliţia Maramureş a demarat, sâmbătă, o anchetă. În zona în care se află imobilul din Sighet există camere de supraveghere, iar imaginile urmează să fie analizate de poliţişti care au deja un cerc de suspecţi.



    Ministerul român de Externe şi-a exprimat regretul şi a condamnat ferm orice gesturi cu tentă antisemită, referitor la vandalizarea Casei Memoriale a laureatului Premiului Nobel pentru Pace şi supravieţuitor al Holocaustului, Elie Wiesel, originar din Sighet. MAE condamnă orice derapaj comportamental sau de exprimare care promovează intoleranţa şi xenofobia. Ministerul şi-a reafirmat hotărârea de a contribui, în continuare, prin instrumentele aflate la îndemâna diplomaţiei, la consolidarea mecanismelor legislative şi instituţionale apte să prevină şi să sancţioneze antisemitismul, precum şi oricare alte manifestări de rasism, xenofobie, discriminare rasială şi intoleranţă.



    În această zi de Șabat, sfântă și de rugăciune pentru evrei, am aflat cu consternare despre incidentul antisemit cu totul ieșit din comun din Municipiul Sighetu Marmației, a declarat dr. Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. Faptul este deosebit de grav, dacă ținem seama că cele întâmplate s-au produs la casa memorială a laureatului premiului Nobel pentru pace, Elie Wiesel, supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz, omul care a prezentat întregii omeniri suferința evreiască, populație supusă ”soluției finale” în perioada hitleristă și fascistă. În nume personal și al tuturor membrilor comunităților evreiești din România, îmi exprim indignarea și totala neînțelegere a prezenței, încă în societatea românească, a unor comportamente inadmisibile – în fapt, o blasfemie la adresa memoriei celor 6 milioane de evrei din Europa care și-au găsit un sfârșit atât de groaznic în anii celui de al Doilea Război Monidial. Îmi exprim convingerea că autoritățile române vor acționa în continuare cu maxima dorință de cunoaștere a adevărului, pentru identificarea răufăcătorilor antisemiți și pentru aducerea lor în fața completelode judecată abilitate, care vor decide supunerea acestor făptași la rigorile legilor din țara noastră, a scris Aurel Vainer.



    Deputatul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Silviu Vexler, a scris că această faptă constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi, potrivit art. 3 din Legea privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului (Legea 157/2018). Mai mult decât a fi o infracțiune, ceea ce s-a întâmplat este în primul rând un atac și o jignire la adresa comunităților evreiești din întreaga lume și a evreilor din România. Împreună cu conducerea Federația Comunităților Evreiești din România și a Comunității Evreilor Sighetu Marmației, am luat legătura cu autoritățile statului român și am solicitat urgentarea cazului. Sunt convins că vinovații vor fi găsiți în cel mai scurt timp și vor ajunge în fața justiției pentru a fi pedepsiți, afirmă Silviu Vexler.



    Preşedintele Consilului Judeţean Maramureş, Gabriel Zetea, a declarat că instituţia condamnă astfel de manifestări antisemite şi îşi arată întreaga disponibilitate de a veni în sprijinul autorităţilor pentru ca vinovaţii să fie identificaţi şi pedepsiţi. Scriitorului şi filozofului american de origine română Elie Wiesel i-a fost conferită distincţia de Cetăţean de Onoare (postmortem) al judeţului Maramureş.



    Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România a solicitat administratorilor Casei memoriale “Elie Wiesel” din Sighetu Marmaţiei – primăria şi Muzeul Maramureşului -, precum şi organelor judiciare şi de anchetă “să trateze cu maximum de responsabilitate” incidentul.



    “Noaptea trecută, Casa memorială Elie Wiesel din Sighetul Marmaţiei a fost vandalizată, pe zidurile exterioare ale imobilului fiind scrise mesaje cu caracter antisemit şi insultător. Actul grotesc nu este un atac doar la memoria lui Elie Wiesel, ci a tuturor victimelor Holocaustului. (…) Combaterea antisemitismului şi a negării Holocaustului reprezintă atitudini asumate de preşedinţia, parlamentul şi guvernul României. Memoria lui Elie Wiesel nu merită o asemenea jignire din partea membrilor comunităţii natale”, se arată într-un comunicat al Institutului.



    Şi Ambasada Statului Israel la Bucureşti şi-a exprimat consternarea cu privire la “gestul îngrozitor de a vandaliza casa memorială a scriitorului Elie Wiesel din Sighetu Marmaţiei”. Ambasada condamnă acest act antisemit fără precedent şi are încredere că autorii gestului incalificabil vor ajunge cât mai repede în faţa justiţiei pentru a fi pedepsiţi. Ambasada a comunicaat că a fost informată că autorităţile locale au îndepărtat deja înscrisurile antisemite şi a mulţumit pentru reacţia promptă..



    Într-un comunicat de presă al Muzeului Holocaustului din Washington, semnat de Radu Ioanid, Director Divizia de Programe Arhivistice Internaţionale, se menţionează că acest act antisemit de o gravitate care nu poate fi subestimată trebuie investigat cu seriozitate şi a fost posibil şi din cauza neglijenţei autorităţilor locale şi a Muzeului Maramureşului care gestionează deficitar Casa Memorială. Casa Memorială Wiesel din Sighet nu are asigurată nici paza şi nici căldura iarna, iar modul de prezentare al vieţii lui Elie Wiesel necesită de mult serioase îmbunătăţiri. Atât Institutul Wiesel de la Bucureşti, Guvernul României şi lideri ai opoziţiei au încercat să amelioreze aceasta situaţie, dar au fost refuzaţi de factori locali politici şi culturali. Este imperativă luarea de măsuri imediate la nivel central şi local pentru rectificarea acestei situaţii jenante pentru imaginea Romaniei, consideră Muzeul Holocaustului din Washington.



    Conform unei legi promulgate recent, manifestările fizice sau verbale motivate de ură împotriva evreilor, constituirea sau aderarea la organizaţii cu caracter antisemit, precum şi promovarea antisemitismului prin diverse materiale ori simboluri sunt considerate infracţiuni şi sunt pedepsite cu închisoarea.


  • UPDATE 2 Noi proteste împotriva modificărilor aduse Codurilor Penale

    UPDATE 2 Noi proteste împotriva modificărilor aduse Codurilor Penale

    UPDATE 2



    Peste 2.000 de persoane au participat în centrul oraşului Cluj-Napoca la un protest împotriva Guvernului, cerând demisia acestuia, precum şi pe cea a lui Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor. Protestul celor circa 1.500 de persoane care au manifestat spontan în Piaţa Victoriei din Timişoara s-a încheiat fără incidente, după ora 22,00. Peste 1.000 de protestatari au mărşăluit pe principalele bulevarde din municipiul Sibiu, scandând lozinci împotriva PSD şi lui Liviu Dragnea. Timp de aproape patru ore, la Iaşi, peste 500 de persoane au protestat şi ei. Aproximativ 300 de persoane, potrivit forţelor de ordine, au protestat în faţa Prefecturii din Braşov şi în Piaţa Sfatului.



    UPDATE



    Protestul din faţa Guvernului s-a încheiat joi seară fără incidente, iar traficul rutier a fost reluat pe bulevardele adiacente Pieţei Victoriei. Potrivit oficialilor din Jandarmeria Capitalei, protestul a fost paşnic, fără a se înregistra incidente.



    Cele câteva mii de persoane prezente au scandat lozinci antiguvernamentale, au suflat în vuvuzele şi au cerut demisia lui Liviu Dragnea. La ora 21 a fost intonat Imnul naţional, iar protestatarii au aprins luminile telefoanelor mobile.



    ————-


    Mii de persoane au protestat din nou în Piaţa Victoriei din Bucureşti împotriva modificărilor aduse Codurilor Penale. Poliţia a închis traficul pe bulevardul Kiseleff, după ce numărul protestatarilor a ajuns la câteva mii. Manifestanţii au afişat lozinci antiguvernamentale şi de aprobare a condamnării în instanţă a liderului PSD, Liviu Dragnea.



    Peste 1.500 de persoane participă joi seara, în centrul oraşului Cluj-Napoca la un protest împotriva guvernului, cerând demisia acestuia precum şi pe cea a lui Liviu Dragnea. Mai mult de 1.000 de persoane au mărşăluit pe principalele bulevarde din Sibiu, scandând lozinci împotriva lui liderului PSD şi a PSD. Câteva sute de persoane au ieşit în Piaţa Unirii din Iaşi pentru a protesta împotriva PSD şi a lui Liviu Dragnea. În Timişoara, câteva sute de persoane s-au adunat în Piaţa Victoriei/Operei, în urma anunţării sentinţei de condamnare cu executare a liderului PSD.



    Proteste

  • UPDATE Liviu Dragnea, condamnat la 3 ani și 6 luni cu executare

    UPDATE Liviu Dragnea, condamnat la 3 ani și 6 luni cu executare

    UPDATE



    Liderii PSD s-au declarat solidari cu Dragnea, afirmând că decizia justiţiei este una politică. Premierul Viorica Dăncilă, preşedinte executiv al PSD, consideră că cei care cer demisia liderului partidului înainte de pronunţarea unei decizii finale încalcă grav Constituţia României, directivele europene şi standardele Comisiei de la Veneţia, care garantează toate prezumţia de nevinovăţie. Ministrul Apărării, Mihai Fifor, a afirmat că Guvernul, miniştrii şi PSD îl susţin pe preşedintele Liviu Dragnea la conducerea partidului şi a Camerei Deputaţilor, în urma deciziei de condamnare de la ÎCCJ. Comitetul Executiv al PSD a fost convocat pentru vineri după-amiază, şedinţa urmând a avea loc la Palatul Parlamentului, potrivit unor oficiali din partid. Preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a spus că Liviu Dragnea se bucură de prezumţia de nevinovăţie până în momentul unei decizii definitive a instanţei.



    Pe de altă parte, Opoziţia a cerut ca Dragnea să demisioneze din funcţiile publice. Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a afirmat că Liviu Dragnea trebuie să demisioneze din toate funcţiile publice şi politice ca urmare a condamnării. Uniunea Salvaţi România i-a cerut demisia lui Liviu Dragnea din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Deputatul Eugen Tomac, preşedinte PMP, afirmă că Liviu Dragnea nu mai trebuie să rămână în fruntea Camerei Deputaţilor după condamnarea primită, chiar dacă decizia este în primă instanţă, întrucât “în politică toate au o limită”. Fostul premier Dacian Cioloş a afirmat, joi, că liderul PSD trebuie să părăsească viaţa publică, precizând că un politician cu două condamnări în Justiţie nu poate să mai stea în fruntea României.



    ————————


    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat, joi, pe Liviu Dragnea, președintele PSD, la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare. Președintele Camerei Deputaților a primit pedeapsa în dosarul DGASPC Teleorman în legătură cu angajarea în această instituţie a două persoane care de fapt lucrau pentru organizaţia PSD. Decizia nu este definitivă.



    Pedeapsa primită astăzi de liderul social-democrat pentru instigare la abuz în serviciu a fost contopită cu pedeapsa de 2 ani cu suspendare primită în dosarul “Referendumul”. Totodată, Liviu Dragnea a fost achitat pentru acuzaţia de instigare la fals intelectual.

  • Exorcizarea crimelor trecutului comunist

    Exorcizarea crimelor trecutului comunist

    Fostul
    comandant al coloniei de muncă forţată de la Periprava, octogenarul Ion Ficior, a fost condamnat, miercuri, la 20 de ani de
    închisoare. Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti l-au găsit vinovat pentru
    crime împotriva umanităţii.

    În cei cinci ani în care a condus colonia, între
    1958 şi 1963, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv,
    inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici, care a provocat moartea
    a cel puţin 103 persoane. Potrivit rechizitorului, prizonierii de la Periprava
    nu beneficiau de asistenţă medicală şi medicamente, erau lipsiţi de hrană şi
    încălzire şi erau supuşi la numeroase pedepse, fiind torturaţi fizic şi psihic.

    Procurorii mai arată că regimul impus în colonie, în perioada în care aceasta
    era condusă de Ficior, nu asigura sub nicio formă condiţiile minime de
    supravieţuire pe termen lung pentru oameni ale căror sentinţe de detenţie
    depăşeau zece ani.

    Acum, pe lângă condamnarea la 20 de ani de închisoare,
    instanţa a mai dispus degradarea militară a fostului comandant de lagăr, care a
    încasat zeci de ani o pensie generoasă, de colonel, şi obligarea lui la plata,
    în solidar cu statul român, a sumei totale de 310.000 euro daune morale către
    opt părţi civile din dosar – foşti deţinuţi ori descendenţi ai acestora.

    Ficior
    e al doilea, dintr-un lot de cîteva zeci de torţionari comunişti aflaţi, încă,
    în viaţă şi identificaţi de anchetatori, pe care Justiţia îl trimite după
    gratii. Luna trecută, într-o răsunătoare premieră judiciară, fostul comandant
    al Penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, a fost
    condamnat definitiv, de instanţa supremă, la 20 de ani de închisoare, tot
    pentru infracţiuni împotriva umanităţii, în urma abuzurilor criminale comise în
    urmă cu peste 50 de ani.

    Emblematic,
    procesul Vişinescu a adus la bară, ca martori ai acuzării, o mână de foşti
    deţinuţi politici, supravieţuitori ai ororilor concentraţionare, emaciaţi de
    anii de detenţie, de boli şi de traume, iar în boxa acuzaţilor un nonagenar
    încă în putere, care încerca să-şi cultive pe ziarişti talentul de o viaţă,
    acela de a da cu pumnul.

    Condamnarea unor asemenea personaje, pe care presa nu
    ezită să le numească strigoi ai comunismului, are o valoare reparatorie mai
    curând în plan moral. Potrivit istoricilor, între 1944 şi 1989, dictatura
    comunistă, instalată de armata sovietică de ocupaţie şi perpetuată prin
    abuzurile sângeroase poliţii politice, Securitatea, a trimis în închisoare
    peste şase sute de mii de români – studenţi sau ţărani, preoţi ortodocşi ori
    greco-catolici, politicieni democraţi sau naţionalişti, industriaşi sau ofiţeri
    regalişti.

    Pentru toate aceste victime, dreptatea vine prea târziu. Dar, pentru
    societatea românească de azi, condamnarea crimelor comunismului rămâne o
    datorie elementară.

  • Condamnare internaţională a atentatelor din Bruxelles

    Condamnare internaţională a atentatelor din Bruxelles

    După atacurile teroriste de la Bruxelles, i-am simţit pe români alături de
    noi – a declarat ambasadorul Belgiei la Bucureşti, Thomas Baekelandt. Nu doar oficialităţile din România au fost aproape.
    Românii, în general, au făcut-o !

    Joi, a fost declarată zi de doliu naţional în semn de
    solidaritate cu toţi cei care şi-au pierdut rudele sau prietenii. Asemenea
    principalelor obiective din mari oraşe ale lumii, şi la Bucureşti, impunătoarea
    clădire în care îşi află sediul Guvernul a fost iluminată în
    culorile drapelului belgian – negru, galben şi roşu. Politicieni şi figuri publice
    autohtone, ambasadori străini acreditaţi la Bucureşti, dar şi simpli bucureşteni
    au venit la Ambasada Belgiei, unde au scris în cartea de condoleanţe, au aprins
    lumânări, au depus flori şi au transmis mesaje de solidaritate cu poporul
    belgian greu lovit de atentatele de la începutul săptămânii.

    Primul care a venit să semneze în cartea de
    condoleanţe a fost ambasadorul Franţei, François Saint-Paul, a cărui ţară a
    fost, şi ea, greu încercată, de două ori anul trecut : în ianuarie, când a fost
    decimată redacţia publicaţiei satirice Charlie Hebdo şi în noiembrie,
    când atentate jihadiste în serie au făcut 130 de morţi. Printre şefii de
    misiuni diplomatice care au semnat în cartea de condoleanţe de la Ambasada
    Belgiei s-au mai numărat ambasadorii Germaniei, Spaniei, Japoniei, Greciei,
    Bosniei, Serbiei, Ciprului, Poloniei, Turciei şi Cubei.

    Preşedintele Klaus Iohannis, abia revenit dintr-o vizită de stat în
    Turcia, a îndemnat la solidaritate şi curaj: Sunt foarte
    convins că putem să combatem acest flagel al atentatelor, doar dacă toate
    ţările lucrează împreună. Cuvintele care îmi vin în minte când mă gândesc la ce
    ar trebui făcut sunt solidaritate, calm şi unitate.

    Şi premierul Dacian Cioloş
    a făcut un apel la solidaritate în lupta împotriva terorismului: Cred cu tărie că doar prin întărirea cooperării între noi, statele membre
    ale Uniunii Europene, putem să menţinem spaţiul de libertate pe care îl avem în
    Uniune, pentru că acesta este cel mai mult pus la încercare. În momentul de
    faţă, tendinţa fiecărui stat membru este de a se replia în scopul de a se
    proteja.

    De partea sa, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea a
    pledat pentru o mai bună securitate: Libertăţile sunt extrem
    de importante. Dar ca
    să ai libertăţi, ca să ai bunăstare, trebuie să ai securitate. Securitatea este
    extrem de importantă pentru noi acasă, pe stradă.

    Religii, dialog, pace – sunt termenii unei ecuaţii
    teoretice, care se dovedeşte, însă, departe de realitate, pentru că în numele
    religiei se detonează bombe şi se ajunge la conflicte majore. Lideri religioşi
    musulmani şi creştini participanţi, joi, la un
    forum organizat la facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti au
    reiterat că extremismul şi fanatismul se nasc pe fondul lipsei de educaţie, dar
    şi al manipulării. Or, ei au convenit că răspunsul autorităţilor religioase la
    radicalismul islamic este dialogul, care poate promova o cultură a păcii şi
    toleranţei.

  • Cazul fotbalistului Gică Popescu

    Cazul fotbalistului Gică Popescu

    Unul dintre cele mai bune produse ale fotbalului românesc în ultimii 30 de ani, fostul internaţional Gică Popescu, aflat într-un moment delicat în viaţa personală, este în miezul unui polemici care a căpătat dimensiune naţională. Peste 20 de mii de persoane au semnat o petiţie on-line în care se cere graţierea lui Popescu, recent condamnat la peste trei ani de închisoare cu executare, pentru implicarea sa, alături de alte şapte personaje din fotbal, într-o schemă financiară ce a păgubit statul cu 1,5 milioane de dolari şi patru cluburi cu 10 milioane.



    Semnatarii petiţiei evocă, în principal, cariera de excepţie pe care şi-a construit-o Popescu, cel care, între altele, a bifat 115 selecţii pentru naţională şi a purtat pe braţ banderola de căpitan la celebra FC Barcelona. În plus, ei amintesc şi de faptul că, în urmă cu câţiva ani, Popescu a achitat prejudicul care i s-a imputat. De la politicieni de rang înalt, cum sunt premierul şi preşedintele Camerei Deputaţilor, până la jurnalişti, de la foşti colegi din aşa-numita generaţie de aur, în frunte cu Gheorghe Hagi, până la simpli cetăţeni, nu puţini sunt cei care s-au transformat, rând pe rând, în avocaţi ai cauzei lui Popescu.



    Pe malul celălalt al dezbaterii se află cei pentru care actul de justiţie este mai presus de orice şi, mai ales, de oricine. Aceştia nu ezită să vorbească de ceea ce ar putea deveni un precedent periculos, în cazul în care graţierea, apanajul exclusiv al şefului statului, ar fi aplicată. Însă, dincolo de toate, cert este că imaginea publică a fostului fotbalist a fost serios avariată de sentinţă, mai ales că trecutul său este umbrit şi de o colaborare, învăluită încă în mister, cu Securitatea, organul represiv al regimului comunist.



    Pe de altă parte, cazul Gică Popescu pune faţă în faţă şi două simboluri: cel al unui sportiv de înaltă ţinută — un adevarat ambasador, cum îl numesc susţinătorii săi -, cu cel al justiţiei, cea care dă, în sfârşit, semnale de forţă şi indepenţă, după ce, ani la rândul, a lăsat impresia că schioapată în dosarele grele. Pentru Popescu, “Dosarul Transferurilor”, cum a fost numit de presă, a pus capăt şi ambiţiilor sale de a deveni administrator al fotbalului românesc.



    Verdictul a fost dat cu o zi înaintea alegerilor pentru preşedinţia Federaţiei Române de Fotbal (FRF), funcţie la care Popescu aspira de foarte mulţi ani. Din nefericire pentru el, în loc să ajungă la cel mai râvnit birou al FRF, Gică Popescu a ajuns într-o celulă.

  • Justiţia, condamnări pe bandă rulantă

    Pe cât de turbulent meteorologic, pe atât de agitat politic şi judiciar a fost acest ianuarie 2014 în România. Aproape toate taberele politice au plătit, de la începutul anului, tribut luptei anticorupţie declanşată de justiţie.



    Condamnări pe bandă rulantă au lovit, nediscriminatoriu, Puterea şi Opoziţia, stânga şi dreapta. Ani buni lider detaşat în topul politicienilor percepuţi de public drept cei mai corupţi, fostul premier social-democrat Adrian Năstase, omnipotent între 2000 şi 2004, a fost cel dintâi trimis după gratii, pentru patru ani, imediat după sărbătorile de iarnă. Rigorile detenţiei îi sunt, cumva, familiare lui Năstase, fiindcă el fusese recent eliberat, mult înainte de termen, după o condamnare de trei ani într-un alt dosar de corupţie.



    Săptămâna trecută, alţi doi foşti miniştri, figuri politice de rang secund, au fost condamnaţi definitiv, pentru abuz în serviciu. Liberalul Tudor Chiuariu a primit trei ani şi şase luni cu suspendare, iar udemeristul Zsolt Nagy patru, tot cu supendare, sub acuzaţia că au avizat şi participat la trecerea din proprietatea Poştei Române în proprietate privată a unui imobil situat în centrul Bucureştiului. Potrivit procurorilor, transferul, parafat prin hotărâre de guvern, s-a făcut prin falsuri, la un preţ mai mic cu 3,6 milioane de euro decât cel real.



    Luni, deputata PP-DD Monica Iacob Ridzi, fostul ministru PDL al Tineretului şi Sportului, a fost condamnată la cinci ani de închisoare cu executare, sub acuzaţia de abuz în serviciu. Ea e acuzată că ar fi acordat contracte fără licitaţie unor companii private şi ar fi cheltuit sume exorbitante pentru organizarea aşa-numitei Zile a Tineretului, la 2 mai 2009. Ulterior declanşării cercetărilor, Iacob Ridzi ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele ministerului date informatice şi fişiere relevante pentru aflarea adevărului.



    Joi a fost, din nou, rândul PNL. Fostul ministru liberal al Transporturilor, deputatul Relu Fenechiu, a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare cu executare, pentru complicitate la abuz în serviciu. Înainte de a fi cooptat în guvern, el a vândut, în calitate de acţionar şi administrator de firmă, transformatoare şi comutatoare folosite, produse în anii 70-80, la preţ de echipamente noi, unei firme româneşti de stat din domeniul energiei.



    Tot joi, la doar două săptămâni după că fusese arestat, deputatul PC Gheorghe Coman a primit un an de închisoare cu executare, într-un dosar în care este acuzat de folosirea influenţei pentru a obţine bani, bunuri sau alte foloase necuvenite — în speţă, o sticlă de whisky.



    De la transformatoare vechi la alcool, nu-i nevoie de prea mult pentru ca un ministru ori parlamentar român să-şi ruineze prestigiul şi cariera. Şi, graţie Justiţiei, ocupaţia de politician începe să devină una de risc maxim, câtă vreme e exercitată pe muchia legii.

  • Cazul Adrian Năstase

    Cazul Adrian Năstase

    Fostul prim-ministru al României din perioada 2000-2004, Adrian Năstase, a fost condamnat, luni, de instanţa supremă la 4 ani de închisoare cu executare, într-un dosar de corupţie. În aceeaşi cauză, a primit o sentinţă de condamnare la închisoare cu suspendare şi soţia fostului şef al guvernului, iar instanţa supremă a decis confiscarea de la cei doi a sumei de aproximativ 400.000 de euro.



    Potrivit procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie, Adrian Năstase a pretins şi primit, prin intermediul soţiei sale, foloase necuvenite, estimate la 630.000 de euro. El este acuzat că a primit mită de la Irina Jianu pentru a o menţine în funcţia de inspector-şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii. Din acesti bani, familia Năstase ar fi cumpărat bunuri din China pentru locuinta personala din Bucuresti. Totodata, Adrian Năstase a primit foloase necuvenite şi de la fostul consul al Romaniei în China, Ioan Păun, pentru menţinerea acestuia în funcţie.



    Având în vedere că fusese eliberat condiţionat după ce executase nouă luni de închisoare într-un alt dosar de corupţie, fostul premier va cere, probabil, instanţei contopirea celor două pedepse pentru a i se scădea perioada deja executată. El susţine că este nevinovat şi că dosarul sau reprezinta o comanda politica. Cauza lui este sustinuta de PSD, din care face parte si al carui lider, premierul Victor Ponta, afirma ca Nastase ar fi fost, inca din 2005, tinta principala a adversarului sau, presedintele Romaniei, Traian Basescu.



    Ponta compara cazul Nastase cu cel al ucrainencei Iulia Timosenko. Presa internaţională a consemnat condamnarea lui Adrian Năstase, la scurt timp după pronunţarea hotărârii instanţei. BBC, AFP, AP reamintesc faptul că Uniunea Europeană monitorizează, de mai mulţi ani, stadiul reformelor justiţiei din România. Bruxellesul reproseaza judecatorilor de la Bucuresti ca tergiverseaza pronuntarea unor sentinte, chiar si 5-6 ani de la trimiterea in judecata. In unele dosare, strategiile folosite de avocati ajung sa prescrie faptele comise de politicieni, oameni de afaceri, directori de companii, magistrati, politisti sau militari.



    Condamnarea definitiva in cazul Adrian Nastase va cantari, probabil, in evaluarea stadiului reformelor din justitia romana. Comisia Europeana urmeaza sa publice, la inceputul acestui an, un raport privind Mecanismul de Cooperare si Verificare pentru Romania. Raportul trebuia sa apara in decembrie 2014; el ar fi dat, in cazul unei evaluari pozitive, sperante cu privire la intrarea Romaniei, alaturi de Bulgaria, in spatiul Schengen de libera circulatie.

  • Reacţii la cazul Fenechiu

    “Doar proştii nu se tem în astfel de situaţii” — declara, recent, de acum fostul ministru al Transporturilor, liberalul Relu Fenechiu, întrebat dacă îi e frică de hotărârea justiţiei în dosarul “Transformatorul”, în care era inculpat. Temerile i s-au adeverit. Completul de judecată l-a condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, la plata de daune materiale şi la interzicerea unor drepturi timp de trei ani pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată. Mai precis, a fost acuzat că prin firmele pe care le deţine a vândut transformatoare fabricate în anii 1970-1980 la preţuri de produse noi către o sucursală de stat de întreţinere si servicii energetice, cu complicitatea fostei conduceri a instituţiei respective.



    Relu Fenechiu stabileşte o tristă performanţă: este primul ministru român condamnat în exerciţiul funcţiunii. Sentinţa — e drept! — nu este definitivă. De altfel, colegii săi din Partidului Naţional Liberal au încercat să îl apere: “a fost un ministru bun, care beneficiază, până la pronunţarea unui verdict definitiv, de prezumţia de nevinovăţie”. Chiar şi aşa, Fenechiu a decis să demisioneze de la Transporturi, în aşteptarea unei alte nominalizări a liberalilor, premierul Victor Ponta preluând interimatul.



    Decizia justiţiei în cazul Relu Fenechiu pune capăt unui mandat de numai o jumătate de an, condiţionat, cu riscul “decapitării” sale politice, de două obiective strategice: privatizarea CFR Marfă şi deblocarea banilor europeni pentru transporturi.



    Desemnarea unui câştigător în procesul de privatizare a CFR Marfă reprezenta o precondiţie pentru evaluarea acordului cu FMI, în vreme ce deblocarea plăţilor era indispensabilă în contextul bugetului auster. Ambele au fost îndeplinite la finele lunii iunie, nu fără emoţii, însă, în cazul CFR Marfă, privatizarea derulându-se la limita eşecului din cauza interesului scăzut al investitorilor, dar şi a constestaţiilor privitoare la procedură. Este motivul pentru care Theodor Stolojan, europarlamentar din partea actualei opoziţii, declara, duminică, că Victor Ponta, ca ministru interimar al Transporturilor, ar trebui, acum, să clarifice pentru opinia publică procesul de privatizare a CFR Marfă, dar şi de ce managementul privat nu poate funcţiona la societăţile unde ministerul Transporturilor este proprietar sau pe care le administrează. “Domnul Ponta trebuie să explice de ce interesele de partid ale Uniunii Social Liberale, în prezent la putere, nu lasă managementul privat să poată funcţiona în aceste companii şi de ce în România orice metodă a economiei de piaţă nu funcţionează atunci când e promovată de către guvern aşa cum trebuie”.



    Pe de altă parte, în cazul lui Relu Fenechiu, Theodor Stolojan s-a arătat deranjat de poziţia premierului şi a colegilor acestuia liberali sau din coaliţie, care încearcă să demonstreze cât de competent a fost, când, de fapt, lucruri care s-au petrecut sub coordonarea sa au ridicat mari semne de întrebare pentru investitorii străini.