Radio România Internațional

Tag: condamnat

  • Decizie a Curţii Constituţionale privind aleşii locali

    Decizie a Curţii Constituţionale privind aleşii locali

    Până în vara anului trecut, un pasaj interpretabil din
    Legea ce reglementează statutul aleşilor locali le permitea primarilor
    condamnaţi cu suspendare să îşi păstreze mandatele.

    În iunie 2015, Înalta Curte
    de Casaţie şi Justiţie stabilea, însă, că toţi edilii condamnaţi definitiv,
    inclusiv cei cu suspendare, trebuie să fie demişi. Astfel că s-a trecut la
    revocări din funcţii. Mulţi dintre cei incriminaţi au refuzat, însă, să predea
    mandatul şi au atacat în instanţă ordinele prefecţilor. În paralel, câţiva parlamentari
    au iniţiat o lege care să anuleze decizia Înaltei Curţi. În cele din urmă,
    Legea Statutului aleşilor locali a suferit modificări prin care, din nou, însă,
    cei condamnaţi cu suspendare îşi puteau păstra mandatul.

    Considerând situaţia
    inacceptabilă, şeful statului a sesizat Curtea Constituţională. Legea încalcă
    reperele statului de drept şi afectează lupta anticorupţie, a argumentat
    preşedintele Klaus Iohannis. Iar judecătorii instanţei supreme i-au dat
    dreptate, admiţând, în unanimitate, miercuri, sesizarea formulată de
    preşedintele Klaus Iohannis în urmă cu două săptămâni.


    Am avut în vedere că
    s-a creat un regim discriminatoriu şi că soluţia pe care a ales-o Parlamentul
    ar fi deturnat scopul legiuitorului, acela de a apăra integritatea, responsabilitatea
    funcţiei de ales local,     a precizat preşedintele interimar al Curţii
    Constituţionale a României, Valer Dorneanu.

    Aşadar, aleşii locali îşi vor
    pierde mandatele inclusiv în cazul în care au fost condamnaţi la închisoare cu
    suspendare.


    Este o decizie de bun simţ, de bun simţ pentru oricine
    altcineva decât politicienii afectaţi de această lege. Cred că e clar pentru
    toată lumea că un ales local sau de alt fel nu poate să-şi continue funcţia de
    reprezentant al cetăţenilor după ce a făcut nişte fapte ce-l descalifică pentru
    acea funcţie.    , consideră directorul executiv al Centrului pentru Inovare
    Publică, politologul Ovidiu Voicu, într-un interviu pentru un post particular
    de radio.

    Pentru o imagine de ansamblu trebuie spus că 61 de primari condamnaţi
    cu suspendare au fost număraţi anul trecut de jurnalişti în trei sferturi
    dintre judeţele ţării, la momentul deciziei luate de Înalta Curte. La fel de
    relevant poate fi faptul că patru dintre cei şase foşti primari de sector din
    Bucureşti plus primarul general au trecut prin arest. Sau că la Deva vor fi
    organizate din nou alegeri locale pentru că Mircia Muntean, primarul ales pe 5
    iunie, a primit o condamnare de şase ani de închisoare cu executare. El a fost
    condamnat la 2 ani pentru conducere sub influenţa băuturilor alcoolice, iar
    pedeapsa a fost contopită cu cea de 4 ani de închisoare cu suspendare pentru
    abuz în serviciu.

  • Decizii radicale în Partidul Social Democrat

    Decizii radicale în Partidul Social Democrat

    Preşedintele
    executiv al PSD, cel mai
    mare, de stânga, din România, Valeriu Zgonea, a fost exclus, miercuri, din
    această formaţiune
    politică în urma unei decizii a Comitetului Executiv. Zgonea a fost cel
    mai puternic contestatar al liderului social-democraţilor, Liviu Dragnea, care
    a refuzat să îşi dea demisia din partid deşi a fost condamnat definitiv la doi
    ani de închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală în cazul
    Referendumul.

    Potrivit procurorilor, în 2012,
    în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea
    s-a folosit de toate mijloacele pe care le-a avut la dispoziţie pentru a-i
    determina pe reprezentanţii din teritoriu ai formaţiunii să scoată ilegal
    oamenii la vot pentru ca referendumul care viza demiterea fostului preşedinte
    de dreapta, Traian Băsescu, să fie validat. Referendumul a eşuat, însă, din lipsă de cvorum. Deşi exclus
    din partid, Zgonea îşi va păstra postul de preşedinte al Camerei Deputaţilor,
    până când social-democraţii vor solicita revocarea sa.

    Liviu Dragnea a regretat
    decizia şi a precizat că a recomandat colegilor o
    atitudine moderată. Liviu Dragnea: Înainte de şedinţa
    Comitetului Executiv Naţional, am avut discuţie cu o mare parte din membri
    îndemnându-i la o soluţie moderată care să fie adoptată. Poziţia a fost destul
    de tranşantă şi nu a fost generată de păreri personale ale colegilor din
    Comitetul Executiv, ci de discuţiile pe care le-au avut, în aceste zile, atât
    cu membrii de partid, militanţii partidului, cât şi cu cetăţenii, iar poziţia
    lor a fost foarte tranşantă.

    După
    excludere, Valeriu Zgonea a susţinut că decizia este una nedreaptă şi
    că este pentru prima oară când exprimarea unei opinii este considerată un
    delict. Valeriu Zgonea: Nu am
    înţeles, din raportul Comisiei de Integritate, unde avem într-un statut de
    partid politic în România în 2016 sancţionarea delictului de opinie, dar m-am
    supus deciziei colegilor mei. Voi rămâne întotdeauna ataşat valorilor
    social-democrate, cred în Partidul Social Democrat, cred că acest partid se
    poate reforma. Din păcate, în acest moment, a face scut împotriva deciziilor
    justiţiei este mai important decât orice altceva.

    Spre deliciul multora, Zgonea
    a comparat situaţia din PSD cu un
    documentar pe care l-a vizionat despre antilopele gnu care au sărit toate după
    masculul alfa fără să gândească, într-un râu plin de crocodili.

    Şeful PSD, Liviu
    Dragnea, a anunţat că, în perioada următoare, postul ocupat de Valeriu Zgonea
    la Camera Deputaţilor se va elibera şi că viitorul Birou Permanent Naţional,
    care va avea loc după Paşte, va stabili următoarele acţiuni parlamentare ale
    social-democraţilor.

    Potrivit Regulamentului Camerei, cererea de revocare din
    funcţie poate veni din partea grupului parlamentar care l-a propus, adică a
    PSD, sau a cel puţin unei treimi din numărul total al deputaţilor.

  • Jurnal românesc – 31.03.2016

    Jurnal românesc – 31.03.2016

    Fostul comandant al
    coloniei de muncă de la Periprava, Ion Ficior, a fost condamnat la 20 de ani de
    închisoare pentru crime împotriva umanităţii. Totodată, instanţa a mai dispus
    degradarea militară a acestuia şi obligarea lui la plata, în solidar cu statul
    român, a sumei totale de 310.000 euro daune morale către opt părţi civile din
    dosar. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată. Ion Ficior a fost trimis
    în judecată în 2014, fiind acuzat că în cei cinci ani în care a condus colonia
    de muncă de la Periprava, a introdus şi coordonat un regim de detenţie
    represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici, care a
    dus la moartea a peste 100 de persoane. Potrivit anchetatorilor, între 1958 şi
    1963, aceşti deţinuţi nu beneficiau de asistenţă medicală şi medicamente, erau
    lipsiţi de hrană şi încălzire şi erau supuşi la numeroase pedepse, fiind
    torturaţi fizic şi psihic. Într-un caz similar, fostul comandant al
    Penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, a fost condamnat definitiv,
    luna trecută, de Instanţa Supremă, la 20 de ani de închisoare pentru
    infracţiuni împotriva umanităţii pentru abuzurile exercitate asupra deţinuţilor
    politici.




    În România, spaţiul în care este
    permis fumatul ar putea fi redefinit, după ce, miercuri, senatorii jurişti au avizat favorabil
    modificarea mai multor articole din Legea antifumat, în vigoare din 16 martie.
    Astfel, potrivit propunerii, prin spaţiu public închis se înţelege orice loc cu
    acoperiş sau tavan, încadrat de pereţi de jur împrejur, spre deosebire de forma
    actuală care prevede un tavan şi cel puţin doi pereţi. De asemenea, spaţiul
    închis de la locul de muncă este redefinit ca fiind orice loc cu plafon şi
    încadrat de pereţi de jur împrejur, indiferent de natura acestora. Totodată,
    fumătorii se pot constitui în asociaţii sau cluburi care pot amenaja spaţii
    speciale dedicate exclusiv fumatului şi activităţilor asociate fumatului.
    Iniţiativa legislativă va intra în dezbaterea Senatului, care este prima Cameră
    sesizată.






    Camera Deputaţilor de
    la Bucureşti, în calitate de for decizional, a adoptat proiectul de lege prin
    care se elimină plafonul maxim al indemnizaţiei lunare pentru creşterea
    copilului. Astfel, indemnizaţia va fi de 85% din media veniturilor nete
    realizate pe ultimele 12 luni, anterior datei naşterii copilului. Indemnizaţia
    minimă nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut garantat
    (1050 lei de la 1 iulie), iar plafonul maxim, de 3.400 de lei, pentru
    indemnizaţia pentru creşterea copilului a fost eliminat. Totodată, mamele pot
    sta acasă până când copilul împlineşte doi ani. Persoanele care se întorc la
    muncă înainte de perioada la care au dreptul la concediu pentru creşterea
    copilului beneficiază, în afară de salariu, şi de un ‘stimulent de inserţie’,
    în cuantum lunar de 50% din indemnizaţia minimă garantată. Dacă va fi promovată de preşedintele
    Klaus Iohannis, legea intră în vigoare pe 1 iulie.






    Rata şomajului
    a crescut uşor în România, în trimestrul
    patru de anul trecut, la 6,6%, faţă de 6,5% în trimestrul anterior, cel mai
    ridicat nivel fiind în rândul tinerilor cu vârste de 15-24 de ani, potrivit
    Institutului Naţional de Statistică. Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a
    fost de 1,3 puncte procentuale (7,2% pentru bărbaţi faţă de 5,9% pentru femei),
    iar pe medii rezidenţiale, de 0,3 puncte procentuale (6,5% pentru mediul urban,
    faţă de 6,8% pentru mediul rural). Gradul de ocupare era mai mare pentru
    bărbaţi (69,7%, faţă de 52,9% pentru femei) şi pentru persoanele rezidente din
    mediul urban (62,2% faţă de 60,4% în mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor
    (15-24 ani) a fost de 23,5%. Pe segmentul 20-64 de ani, rata de ocupare a fost
    de 66,1% în ultimul trimestru din 2015, populaţia activă totalizând 9,08 milioane
    persoane, din care 8,48 milioane erau ocupate şi 602.000 de şomeri.

  • Torţionar comunist, condamnat în România

    Torţionar comunist, condamnat în România

    La mai bine de un sfert de secol de la căderea comunismului, în
    România, fostul comandant al închisorii de la Râmnicu Sărat în perioada
    1956-1963, Alexandru Vişinescu (90 de ani) a fost
    condamnat definitiv la 20 de ani de închisoare cu executare pentru infracţiuni
    contra umanităţii.

    Este prima soluţie de acest fel pronunţată de instanţele româneşti
    care vizează fapte petrecute în perioada comunistă. Judecătorii au mai decis degradarea militară a lui Alexandru Vişinescu
    şi interzicerea unor drepturi pentru o perioadă de cinci ani. În plus, el va
    avea de plătit despăgubiri de 300.000 euro unor urmaşi ai deţinuţilor închişi la
    Râmnicu Sărat. Procurorii susţin că Alexandru Vişinescu, în calitate de
    comandant al Penitenciarului,i-a supus pe deţinuţii politici la rele
    tratamente, bătăi şi alte violenţe, i-a lipsit de hrană, medicamente şi
    asistenţă medicală.

    Zeci de supravieţuitori şi rude ai deţinuţilor politici au
    depus mărturii în instanţă împotriva sa. Regimul
    impus nu asigura condiţiile minime de supravieţuire pe termen lung, având în
    vedere că de cele mai multe ori sentinţele se întindeau pe o perioadă care
    depăşea 10 ani. Decesul deţinuţilor survenea, astfel, unui proces lent, prin
    care aceştia erau torturaţi fizic şi psihic. Din documentele studiate de anchetatori au fost
    identificaţi 138 de deţinuţi care au trecut prin Penitenciarul Râmnicu Sărat în
    mandatul lui Vişinescu, iar printre victimele sale se numără oameni politici importanţi precum
    Corneliu Coposu, Ion Diaconescu şi Ion Mihalache.La pronunţarea sentinţei,
    judecătorul Valentin Şelaru a enumerat unele din
    argumentele acuzării: În sarcina inculpatului Vişinescu Alexandru
    s-a reţinut că în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat a
    supus din motive politice colectivitatea deţinuţilor la tratamente neomenoase,
    tortură fizică şi psihică şi exterminare.

    Dacă Valentin Şelaru şi
    colegul său Iulian Dragomir au stabilit că torţionarul poate fi condamnat, cel
    de-al treilea judecător din complet a avut o opinie separată, în sensul admiterii apelului declarat de Alexandru
    Vişinescu şi încetării procesului penal în cazul acestuia, ca urmare a
    prescrierii faptelor. Francisca Vasile: Termenul de prescripţie de 22 de ani şi şase luni a curs de la 1
    ianuarie 1990 şi s-a împlinit în iulie 2012, cu peste un an înainte de
    sesizarea organului judiciar de către Institutul de Investigare a Crimelor
    Comunismului. Lipsa de reacţie a autorităţilor a determinat împlinirea
    termenului de prescripţie cu consecinţa înlăturării răspunderii penale.

    În timpul
    procesului, torţionarul s-a apărat spunând că a executat ordinele superiorilor, iar
    deţinuţii au murit din cauza vâstei. Alături de el, istoricii au identificat alte 35 de persoane ale căror
    nume se leagă de moartea a zeci de deţinuţi politici.

  • Media top – 27.09.2013

    Media top – 27.09.2013

    Considerat unul dintre cele mai influente personaje din România postcomunistă, Dan Voiculescu – posesorul unei averi cu multe zerouri, de care s-a folosit pentru a-şi croi drum în politică – a fost condamnat, pe fond, la cinci ani de închisoare cu executare, într-un dosar în care este acuzat de spălare de bani. Deşi, în aceeaşi speţă, încă 12 persoane, între care un ex-ministru al comunicaţiilor şi un foarte apreciat nutriţionist, au primit, la rândul lor, condamnări cu executare, Voiculescu este, fără îndoiala, actorul principal al filmului acuzarii.



    Vestea condamnării sale, fie şi printr-o sentinţă nedefinitivă, a facut, rapid, înconjurul mediei româneşti. Aceeaşi în care omul de afaceri şi fondator al unuia din partidele la guvernare deţine un foarte influent, dacă nu chiar cel mai puternic, trust de presă din ţară — Intact – pe care nu a ezitat niciodată să-l folosească în războaiele sale cu mize vădit politice.



    Voiculescu este acuzat, scrie publicaţia ADEVARUL, ca “s-ar fi folosit de poziţia sa politică pentru a cumpăra pachetul majoritar de acţiuni al Institutului de Cercetări Alimentare (ICA, aflat in proprietatea statului) la un preţ mult mai mic decât cel real”. “Practic — continuă ADEVARUL — Voiculescu a cumpărat 3,6 hectare de teren şi un hectar de construcţii în Băneasa (considerată un paradis al afacerilor imobiliare) la un preţ de 75 de ori mai mic”. Prejudiciul estimat de procurori este de peste 60 milioane de euro, pe care cei implicaţi în “dosarul ICA” — cum a fost botezat de presă — trebuie să îl restituie.



    La rându-i, publicaţia de casă a învinuitului-vedetă, JURNALUL NAŢIONAL, scrie că “ţinta principală a procurorilor a fost, de la bun inceput, Dan Voiculescu, adversar politic notoriu al preşedintelui în exerciţiu, Traian Băsescu. Dosarul — scrie acelaşi ziar – a fost strâns legat de actele politice întreprinse de Voiculescu pentru suspendarea din funcţie a lui Băsescu, în două proceduri constituţionale”.



    Un alt cotidian, EVENIMENTUL ZILEI, un critic fervent al lui Voiculescu, titrează: “Felix a jucat la cacialma şi a pierdut” — într-o aluzie ironică la statutul său, confirmat în justiţie, de informator al Securităţii, poliţia politică a regimului comunist. Publicaţia dezvoltă: “încă de acum cinci ani, de când se judecă, dosarul a avut un traseu sinuos. Demisiile lui Voiculescu din Parlament — constată EVZ – au trimis, în sfârşit, cauza la Tribunalul Bucureşti, după ce politicianul a fugit de Curtea Supremă”, unde sunt judecaţi parlamentarii în funcţie.



    Ideea a fost preluată, dar într-o altă formă, şi de ziarul GÂNDUL. “În ultimii 10 ani, câţi s-au scurs de la faptele anchetate de procurori, Voiculescu a probat trecutul său hocheistic patinând cu piruete prin tribunalele din România, băgându-se şi scoţându-se din Parlament mai repede decât scria note informative la Securitate”. Tot Gandul încearcă şi un pronostic: “e greu de presupus că nu va trage de timp cu acelaşi talent şi de-acum înainte, la apeluri, recursuri şi chichiţe avocăţeşti”.