Condiţii şi acte necesare pentru acordarea alocaţiei de către statul român copiilor născuți în străinatate .
Tag: conditii
-
Aflăm pentru tine
-
România şi criteriile di aderare la euro
Euro easti, di facto, monedă naţională tru România, ama easti alargu tra s’agiungă dipu ayoñea şi monedă di jure. Banca Centrală di la Bucureşti ţăni, di ndoi añi, un cursu di alăxeari di aproapea 5 lei tră un euro, aţea ţi licşureadză isăkili pi cari ş’li fac cetăţenii şi decidinţăllii politiţ. Mărli proiecte di infrastructură prezentate di autorităţi au custuseri estimate tru euro. Pe case şi terenuri s’caftă păhadz cu isapea tru euro, acă, la notar, tranzacţiile imobiliare s’perfecteadză tru moneda naţională românească, leulu. Cându scrie ti sinecurile pi cari guvernaţii di len turlii di hromi li durisescu a muştiradloru ditu partie, presa llia ca etalon moneda unică europeană. Uidisitu cu rechizitoriili fapti di procurorlli anticorupţie, nai ma mulţă dimnitari corupţă llia aruşfetea tut tru euro. Babageana diasporă românească, di ordinul a milioanelor di suflete, din ascăpitata a continentului pitreaţi la soea ditu văsilie euro. Şi, cu tute aestea, România nu tiñiseasti, tru momentul di tora, niţiunu ditu ateali patru criterii anănghisiti ta s’poată s’treacă la moneda unică europeană.
Tru simfunie cu anămusitlu tratat comunitar di la Maastrict, simnatu tru 1992, aeste criterii sunt stabilitatea păhadzlor, finanţe publice vărtoasi şi sustenabile, stabilitatea cursului di alăxeari şi convergenţa ratelor la tocurili pi lungu kiro. Ma multu, uidisitu cu aşi-număsitului raport di convergenţă, dat publicitatillei, ñiercuri, di Comisia Europeană, dintru tute aţeali 27 di state membre ale Uniuni, România easti singurul cari faţi obiectul a unei proceduri di dificit excesiv. Niţi eale membre a zonăllei euro, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Suedia sunt, tuti, ma ghini notate di Executivul comunitar di la Bruxelles. Admisă tru Uniune tăş tru 2013, la şase ani după România, Croaţia ari căbilea s’intră tru zona euro nica di la 1 yinatu 2023, cara Eurogrupul şi Consiliul European va s’ndrupască apofasea tu aestă noimă a Comisiei Europene. Ciudusearea vidzută di analişti easti că tru 2016 România tiñisea trei ditu aţeali patru criterii. Avea maş ti tiñiseari criteriul a cursului di alăxeari, şi ca ună condiţie suplimentară băgată di Comisia Europeană, compatibilitatea legislativă. Altă turlie spus, politiţli economice ale guvernelor cari vinira cama diapoa, s’hibă di stânga ică di dreapta, monocolore ică di coaliţie, asparsiră compatibilitatea României cu exigenţele a zonăllei euro.
Ndreptu easti că tru economie şi societate fură doi ani di completă mintătură, di itia a retricţiilor băgati cu epidimia di COVID-19, iar aincertitudinile nica suntu dupu ţi askerea arusă aputrusi Ucraina viţină a Româniillei. Tru meşlli ditu soni, păhadzlli plăscăniră, ratele a dobândzălor crescu niacumtinatu, finanţili publiţi sunt alargu ta s’hibă vărtoasi şi sustenabile, iara văsilia s’mpărmută tru un ritmo pi cari presa lu număseaşti cabaia di ţă llia minţăli.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearea: Taşcu Lala
-
România şi criteriile de aderare la euro
Euro e, de facto, monedă naţională în România, dar e improbabil să
devină prea curând şi monedă de jure. Banca Centrală de la Bucureşti menţine,
de câţiva ani, un curs de schimb de circa 5 lei pentru un euro, ceea ce
facilitează calculele pe care şi le fac cetăţenii şi decidenţii politici. Marile
proiecte de infrastructură prezentate de autorităţi au costuri estimate în
euro. Pe case şi terenuri se cer preţuri calculate în euro, chiar dacă, la
notar, tranzacţiile imobiliare se perfectează în moneda naţională românească,
leul. Când scrie despre sinecurile pe care guvernaţii de diferite culori le
oferă clientelei de partid, presa ia ca etalon moneda unică europeană. Potrivit
rechizitoriilor întocmite de procurorii anticorupţie, cei mai mulţi demnitari
corupţi primesc mita tot în euro. Numeroasa diasporă românească, de ordinul
milioanelor de suflete, din vestul continentului trimite rudelor din ţară euro.
Şi, cu toate acestea, România nu îndeplineşte, în momentul de faţă, niciunul
dintre cele patru criterii necesare pentru a putea trece la moneda unică
europeană.În conformitate cu celebrul tratat comunitar de la Maastrict,
încheiat în 1992, aceste criterii sunt stabilitatea preţurilor, finanţe publice
solide şi sustenabile, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor
dobânzii pe termen lung. Mai mult, potrivit aşa-numitului raport de convergenţă,
dat publicităţii, miercuri, de Comisia Europeană, dintre toate cele 27 de state
membre ale Uniunii, România e singurul care face obiectul unei proceduri de
deficit excesiv. Nici ele membre ale zonei euro, Bulgaria, Cehia, Croaţia,
Ungaria, Polonia şi Suedia sunt, toate, mai bine notate de Executivul comunitar
de la Bruxelles. Admisă în Uniune abia în 2013, la şase ani după România,
Croaţia s-ar putea alătura zonei euro încă de la 1 ianuarie 2023, dacă Eurogrupul
şi Consiliul European vor sprijini decizia în acest sens a Comisiei Europene. Paradoxul
remarcat de analişti e că în 2016 România respecta trei din cele patru criterii.
Mai avea de îndeplinit doar criteriul cursului de schimb, şi ca o condiţie suplimentară
pusă de Comisia Europeană, compatibilitatea legislativă. Altfel spus,
politicile economice ale guvernelor care au urmat, fie acestea de stânga sau de
dreapta, monocolore sau de coaliţie, n-au făcut decât să degradeze
compatibilitatea României cu exigenţele zonei euro.E drept că în economie şi
societate au fost doi ani de completă derută, din cauza retricţiilor impuse de
epidemia de COVID-19, iar incertitudinile persistă după ce armata rusă a
invadat Ucraina vecină României. În ultimele luni, preţurile au explodat,
ratele dobânzilor cresc continuu, finanţele publice sunt departe de a fi solide
şi sustenabile, iar ţara se împrumută într-un ritm pe care presa îl numeşte
ameţitor.
-
Condiții noi de intrare pe teritoriul Republicii Italiene în contextul pandemiei de COVID-19
Ministerul Afacerilor Externe precizează că autoritățile italiene au revizuit condițiile de intrare în Republica Italiană, în contextul pandemiei de COVID-19. Astfel, începând cu data de 16 decembrie 2021, toate persoanele care s-au aflat sau au tranzitat teritoriul României în ultimele 14 zile anterior intrării pe teritoriul italian trebuie să prezinte transportatorului, la momentul îmbarcării, sau oricărei persoane desemnate să efectueze verificări, următoarele documente (cumulativ):
a. formularul digital de localizare a pasagerilor (https://app.euplf.eu), în format digital sau tipărit;
b. certificatul verde COVID-19, care să ateste efectuarea schemei complete de vaccinare împotriva COVID-19 cu cel puțin 14 zile anterior intrării în Republica Italiană, sau trecerea prin boală, într-un interval de maximum 6 luni anterior intrării, sau o altă certificare echivalentă;
c. dovada efectuării unui test molecular (tip PCR) cu rezultat negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 48 de ore anterior intrării în Republica Italiană, sau a unui test rapid (tip antigen), cu rezultat negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 24 de ore înaintea intrării.
Persoanele care nu prezintă certificatul verde COVID-19 care atestă efectuarea schemei complete de vaccinare sau trecerea prin boală trebuie să respecte măsura autoizolării pentru o perioadă de 5 zile de la intrarea pe teritoriul italian, la adresa indicată în formularul de localizare a pasagerilor (https://app.euplf.eu), și să efectueze un test molecular sau antigen pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 la finalul perioadei de autoizolare.
Copiii cu vârsta de până la 6 ani nu trebuie să prezinte la intrarea în Republica Italiană dovada efectuării unui test molecular sau antigen cu rezultat negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, dar sunt supuși măsurii izolării, cu excepția celor care sunt însoțiți de părintele sau părinții care se află în posesia unui certificat ce atestă vaccinarea sau trecerea prin boală.
Ministerul Afacerilor Externe amintește cetățenilor români care doresc să se deplaseze sau se află pe teritoriul Republicii Italiene că pot solicita informații consulare la numerele de telefon ale Ambasadei României la Roma: +39 06.835.233.44; +39 06.835.233.52; +39 06.835.233.58; +39 06.835.233.56; +39 06.835.233.71; +39 06.835.233.74, Consulatului General al României la Milano: +39 0240098207; +39 02.40074018, Consulatului General al României la Torino: +39 011 249 57 75; +39 011 249 52 64; +39 011 18 95 83 90, Consulatului General al României la Trieste: +39 040 411 652; +39 040 452 8136; +39 040 416 350, Consulatului General al României la Bologna: +39 051 5872120; +39 051 5872209, Consulatului General al României la Bari: +39 080 548 1042; +39 080 546 1893; +39 080 548 4671; +39 080 546 1470 sau Consulatului României la Catania: +39.095.537.909, +39 095 536 139, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu caracter de urgență, au la dispoziție şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României la Roma +39 345 147 3935 și ale oficiilor consulare ale României la Milano: +39 366.108.1444, Torino: +39 338 756 8134, Trieste: +39 340 8821688, Bologna: +39 3248035171, Bari: +39-334-604-2299 și Catania: +39 320 965 3137.
MAE recomandă cetățenilor români să se informeze temeinic anterior deplasării în Republica Italiană și să consulte paginile de internet https://www.mae.ro/node/51917, https://roma.mae.ro/, https://milano.mae.ro/, https://torino.mae.ro/, https://trieste.mae.ro/, https://bologna.mae.ro/, https://bari.mae.ro/, https://catania.mae.ro/.
-
Situaţia lucrătorilor români din străinătate
În
plină pandemie de Covid-19, numeroși români au ales să părăsească țara pentru a
munci peste hotare în special în agricultură. Germania, Italia, Marea Britanie,
Olanda, Austria … sunt câteva dintre destinațiile lor. Situaţia acestor persoane
a fost analizată, luni, de comisiile de specialitate reunite din Senat. Au dat explicaţii ministrul Muncii, Violeta Alexandru, şi
cel de Externe, Bogdan Aurescu, care au subliniat că autorităţile pot interveni
în sprijinul lor, doar dacă sunt semnalate probleme. Mulţi dintre oameni – spun
oficialii – au încheiat contracte individuale pentru slujbe sezoniere direct cu
angajatorii, nu prin agenţii specializate.Ministrul Violeta Alexandru: ʺFaţă de cei 30.000 care au plecat cu avion, tren şi cei 4.000 care au
plecat cu mijloace proprii, cvasi-majoritatea nu au plecat prin agenţii de plasare
a forţei de muncă, dar nu constituie o problemă în sine. Dacă există şi un
singur român care, în acest moment, întâmpină probleme, el trebuie să ştie că
este reprezentat de statul român la nivel instituţional. În orice moment
sesizează că se întâmplă ceva, va avea sprijin din partea instituţiilor
statului român.ʺLa rândul său, ministrul Bogdan Aurescu a precizat că libertatea forţei de
muncă decurge din legislaţia europeană și că, de pildă în relația cu
Germania, nu a existat niciun fel de acord cu România pentru a permite
sezonierilor români să plece la muncă. Opoziția parlamentară de la București
este, însă, de altă părere. Social-democratul Robert Cazanciuc, preşedinte interimar al
Senatului: ʺGuvernul
României nu a luat măsuri de siguranţă pentru cei care au plecat la muncă în
străinătate. Ministrul Muncii a subliniat faptul că românii, în noaptea de 8
spre 9 aprilie, au plecat în Germania pe cont propriu. Ministerul de Externe nu
a lămurit dacă această operaţiune a fost rezultatul unui demers diplomatic sau
2.000 de oameni s-au organizat pe cont propriu, cu autobuze și avioane şi au
plecat de la Suceava, până în Germania, într-o singură noapte.ʺRomânia
este principalul furnizor de sezonieri pentru agricultura statelor europene occidentale,
ceea ce a declanșat o amplă operațiune de lobby a organizațiilor patronale din aceste
țări pe lângă Guvernele lor, apoi demersuri diplomatice ale autorităților
occidentale pe lângă Executivul român. Astfel că, pe fondul declarării în
România, timp de două luni, a stării de urgență și al interzicerii curselor
aeriene către numeroase state din Uniunea Europeană, Bucureștiul a permis, în
baza unei ordonanțe militare, efectuarea de curse neregulate (charter) pentru
transportul lucrătorilor, cu avizul autorităților competente din țara de
destinație. -
Jurnal românesc – 20.02.2020
Guvernul Marii
Britanii a prezentat liniile generale ale noului sistem de imigraţie, care
urmează să fie pus în aplicare odată cu încheierea perioadei de tranziţie
post-Brexit prevăzută pentru 1 ianuarie 2021. Legislaţia elaborată de
autorităţile britanice are la bază un sistem de puncte şi este menită să
privilegieze accesul imigranţilor înalt calificaţi din lumea întreagă, nu doar
a celor din ţările Uniunii Europene, şi să reducă afluxul forţei de muncă ieftine
şi slab calificate. Astfel, solicitanţii de viză vor trebui să facă dovada că
deţin competenţe profesionale specifice domeniului dorit, că vorbesc limba
engleză şi că au deja o ofertă de muncă cu un salariu anual de minim 25.600 de
lire sterline (circa 30.820 de euro) sau peste pragul salariului de referinţă
stabilit pentru domeniul vizat. Concesii vor fi făcute doar în cazul solicitanţilor
care, deşi au un salariu sub cel menţionat, au calificări avansate în domeniul
lor de specialitate sau se angajează într-un sector în care în Regatul Unit
există o criză de forţă de muncă. Pentru a intra în posesia vizei, imigranţii
trebuie să obţină cel puţin 70 de puncte. Maxim 20 de puncte sunt acordate
candidaţilor care îndeplinesc cerinţele minime de salarizare. Dacă lucrătorul
străin are o ofertă pentru un post într-un domeniu cu deficit de forţă de muncă
va mai primi 20 de puncte. Relevanţa studiilor pentru postul solicitat va primi
10 puncte, iar dacă solicitantul are studii în ştiinţă, tehnologie, inginerie
sau matematică, atunci va primi 20 de puncte.Prezentarea ofertei de muncă
venite din partea unui angajator britanic va primi 20 de puncte, calificarea
corespunzătoare postului tot 20 de puncte, iar nivelul cerut de cunoaştere a
limbii engleze 10 puncte. Noua legislaţie nu îi va afecta însă pe cetăţenii din
statele UE care primesc statutul de rezident în Regatul Unit. Până în prezent
circa 3,2 milioane au făcut solicitări în acest sens, din care aproape 500.000
sunt români. Termenul limită de depunere a cererilor pentru obţinerea
statutelor de settled sau pre-settled este 30 iunie 2021 pentru cetăţenii
europeni care se află pe teritoriul Regatului Unit până la 31 decembrie 2020. Conaţionalii
care necesită sprijin în legătură cu procedura de înregistrare se pot adresa Ambasadei
României în Marea Britanie la numărul de telefon 0750 388 29 92 şi la adresa de email
londra.brexit@mae.ro.
Filmul
Malmkrog, cel mai nou lungmetraj regizat de Cristi Puiu, va
deschide noua secţiune Encounters a Festivalului Internaţional de
la Berlin, care se desfăşoară între 20 februarie şi 1 martie. Premiera mondială
a peliculei va avea loc pe 21 februarie, iar pelicula intră în competiție cu
alte 14 filme din întreaga lume. Scenariul a fost adaptat de Cristi Puiu după
cartea Trei interviuri de Vladimir Soloviov, iar filmările au avut
loc timp de 40 de zile la Conacul Apafi, din satul Mălâncrav, în judeţul Sibiu.
Malmkrog este o coproducție România, Serbia, Elveția, Suedia,
Bosnia și Macedonia de Nord. Cristi Puiu, considerat deschizătorul de drum al
Noului Val în cinematografia românească, este cunoscut pentru filmele
Marfa și banii, Moartea Domnului Lăzărescu, recompensat
cu premiul Un certain regard la Festivalul de Film de la Cannes din
2006, Aurora şi Sieranevada, care a fost propunerea
României la Premiile Oscar 2016. A fost distins, în 2011, cu titlul Cavaler al
Ordinului Artelor și Literelor de către ambasadorul Franței în România, Henri
Paul, și decorat cu Ordinul de Merit în Grad de Cavaler de statul român în
2006.
Ministerul de Externe
a prezentat un scurt bilanţ al activităţii consulare în 2019. MAE transmite că
activitatea consulară este în continuă creștere, iar pe parcursul anului trecut
au fost acordate peste 1 milion de servicii de specialitate. Cele mai
solicitate au fost documentele de călătorie, care au depăşit 440.000, urmate de
actele notariale – peste 260.000 şi vizele – peste 80.800. Activitatea cea mai
intensă a fost înregistrată la Secţia consulară din Londra, care a acordat
peste 110.000 de servicii, urmată de Secţia consulară de la Chişinău, cu peste
60.500 şi cea din Roma, cu peste 47.000. Pentru anul 2020, Departamentul
Consular şi-a stabilit drept obiective principale extinderea și modernizarea
rețelei, analizarea și gestionarea mai eficientă a personalului, simplificarea
procedurilor de programare online, îmbunătățirea calității serviciilor și
continuarea procesului de dotare și informatizare a sistemelor existente.
Scriitorul român
Walter Ubelhart va fi prezent la Bruxelles, pe 21 februarie, pentru a-şi prezenta
cartea În umbra lui Shakespeare, apărută în limba română şi tradusă
în engleză, germană şi maghiară. Evenimentul se va desfăşura la Casa de Cultură
Belgo-Română – Arthis şi are loc în cadrul Festivalului Interlitratour 2020.
În umbra lui Shakespeare este un roman despre viaţa personajului istoric
Johannes Banfi Hunyades, al cărui destin l-a condus în toata Europa, de la
Praga până în Anglia unde a devenit un prieten apropiat al lui Shakespeare.
Walter Ubelhart s-a născut în 1970 la Baia Mare, în judeţul Maramures. Începând
din 2008, este preşedintele Forumului Democratic German din România – filiala
Maramureş. A participat la realizarea mai multor scenarii de film, iar în
prezent lucrează la adaptarea cinematografică a cărţii sale. -
Legislaţia privind sistemul penitenciar
Autorităţile
de la Bucureşti caută soluţii pentru a imbunătăţii
situaţia din închisori pentru a evita noi sancţiuni de la Curtea Europeană a
Drepturilor Omului (CEDO) din cauza condiţiilor de detenţie. Anul trecut,
amenzile s-au ridicat la 1,6 milioane de euro. La sfârşitul lunii ianuarie, Guvernul PSD-ALDE
adopta o controversată ordonanţă de urgenţă privind graţierea, motivând că gradul de ocupare în inchisori este
foarte mare, iar proiectul
prevedea graţierea integrală a pedepselor de până la cinci ani, nu şi în cazul
recidiviştilor. Decizia a stârnit cele mai ample proteste
de strada în România de la căderea comunismului in 1989 şi a atras critici
interne şi externe. În urma
manifestaţiilor, guvernanţii au renunţat la aceste schimbări.Recent, problema din
penintenciarele româneşti revine în atenţie. Senatul a
adoptat, luni, un proiect de modificare a legii privind executarea pedepselor.
Acesta prevede că deţinuţii care stau în condiţii necorespunzătoare vor
beneficia de o reducere a pedepselor cu 3 zile pe lună, spaţiul necorespunzător
de detenţie fiind considerat ca fiind mai mic de 4 metri pătraţi de persoană.
Proiectul, care face parte dintr-un pachet iniţiat de guvernul român pentru a evita
o noua sancţiune la CEDO, a fost votat de toate partidele. Senatorul PNL, Alina Gorghiu
menţiona că astfel România face o jumătate de pas în faţă în soluţionarea unei
probleme de fond. Alina Gorghiu: Dacă
nu vom discuta de fiecare dată despre construcţia penitenciarelor pe care
guvernul le ia în calcul, dacă nu vom lua în serios măsura brăţărilor
electronice, dacă nu vom ajunge să spunem foarte clar că recursul în compensare
nu va rezolva problema igienei din celulele în care stau deţinuţii şi nici nu
rezolvă problema reinserţiei sociale, care este ce mai mare hibă a sistemului
penitenciar românesc, atunci înseamnă că nu rezolvăm problema de fond.În
opinia senatorului PSD, Şerban Nicolae, situaţia din penitenciare
rămâne o problemă reală, chiar dacă fenomenul infracţional este în scădere.
Şerban Nicolae: În urmă cu 15
ani, numărul deţinuţilor aflaţi în penitenciarele din România era de 56.000. În
prezent, mai sunt 28.000, deci fără o lege a graţierii, fără alte măsuri
specifice, fără un recurs compensatoriu, fără brăţări sau măsuri alternative de
execuare a pedepsei, ci doar pe ce avem acum ca procedură judiciară în materie
de executre a pedepselor, numărul de deţinuţi în penitenciarele din România a
scăzut la jumătate. Proiectul de lege adoptat de senatorii urmează să ajungă la Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz. -
Jurnal românesc – 25.04.2016
Premierul român, Dacian Cioloş, a anunţat că Guvernul intenţionează să “reseteze” cadrul de lucru şi să “redemareze” procesul de elaborare a unei ordonanţe de urgenţă care să nu vizeze atât o schimbare a legii salarizării actuale, cât o corectare a ei, cu accent pe baza grilei, dar numai în limitele bugetului. Cioloş a discutat, la Bucureşti, alături de noul ministru al muncii, Dragoş Pâslaru, cu sindicatele şi patronatele despre legea salarizării bugetarilor. Potrivit lui Pâslaru, Guvernul a pregătit o nouă variantă a ordonanţei privind salarizarea unitară, care ar putea să fie adoptată la 1 iunie şi aplicată din toamnă. Salariile mici vor creşte primele, spune ministrul, urmând ca apoi să fie eliminate inechităţile din sistem şi pentru cei care au salarii medii șţi mari. Liderii de sindicate spun că nu susţin această iniţiativă.
Românii care doresc să călătorească în SUA să nu se aştepte la ridicarea vizelor mai devreme de 2017, declară ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, potrivit căruia există posibilitatea modificării legii în acest sens şi după alegerile din SUA. Hans Klemm a declarat că România îndeplineşte toate condiţiile, mai puţin rata de refuz, dar ambasada americană la Bucureşti face eforturi pentru a-i ajuta pe cei care doresc să călătorească în SUA. Potrivit oficialului, imigraţia este un subiect sensibil, dar unul dintre subiectele principale discutate în campania prezidenţială în SUA din acest an.
40 de elevi şi profesori etnici români din regiunea Vidin, Bulgaria, au vizitat în perioada 23-24 aprilie 2016, mai multe obiective turistice din România, în cadrul proiectului Drumeţ în ţara mea, derulat de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni. Vizitele la Muzeul Olteniei şi Muzeul de Etnografie din Craiova, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii de la Târgu Jiu, Mănăstirea din Tismana, Mănăstirea Sf. Ana din Orşova şi oraşul Drobeta Turnu Severin au fost instructive şi interesante – au fost cuvintele celor prezenţi în această excursie tematică. Aceasta a fost cea de-a patra serie de participanţi din regiunea Vidin în cadrul acestui proiect. În total, 160 de tineri etnici români din Bulgaria au avut oportunitatea să viziteze România în luna aprilie în cadrul programului Drumeţ în Ţara mea.
Creditele ipotecare ar putea fi obţinute mai greu după ce România va adopta noua legislaţie europeană. BNR a anunţat că este foarte aproape să modifice regulamentul de creditare şi spune că unii clienţi nu vor mai fi eligibili pentru un împrumut garantat cu o locuinţă. Directiva europeană privind creditarea ipotecară le cere bancherilor să fie mai atenţi atunci când aprobă sau resping dosarele de credit. Însă fiecare ţară poate interpreta diferit directiva europeană. În unele state condiţiile de creditare au fost înăsprite de noile reguli, în altele au fost relaxate. În România, dezbaterile privind directiva europeană a creditelor s-au concentrat până acum pe impactul pe care ar putea să îl aibă asupra celor care deja au luat un împrumut. Însă directiva o să influenţeze şi condiţiile în care vor fi acordate creditele ipotecare noi.
În imobiliare, boomul din 2007 începe să fie depăşit. Dezvoltatorii din Bucureşti susţin că în 2016 se vor finaliza cele mai mai multe apartamente. În capitală vor fi date în folosinţă peste 14.000 de locuinţe în acest an, cu un sfert mai multe decât anul trecut şi nu se construiesc doar locuinţe multe ci şi locuinţe scumpe – potrivit consultanţilor de la Coldwell Banker. Recorduri sunt şi pe piaţa de birouri. În primele trei luni ale acestui an cererea a fost de două ori mai mare decât la începutul anului trecut.
-
Ajutor pentru șomerii din Spania
Românii din Spania care nu au loc de muncă pot solicita ajutorul de șomaj în valoare de 426 de euro, dacă îndeplinesc condițiile impuse de autoritățile spaniole. Ajutorul se acordă pe o perioadă de 6 luni, iar beneficiarii sunt incluși într-un program de asistență pentru a-și găsi un loc de muncă în conformitate cu pregătirea profesională, anunță publicația “Românul” din Spania.
Pentru a solicita ajutorul de șomaj, trebuie urmați următorii pași:
solicitarea unei programări la Oficiul de Muncă la care sunteți înscris ca șomer în cautare de muncă; prezentarea următoarelor documente: pașaport, DNI, NIE, TIE; un cont bancar personal în care să fie virat ajutorul; semnarea și predarea unei declarații de căutare activă de muncă; să faceți dovada de trei ori că ați căutat un serviciu.
Primul ajutor va fi virat după o lună și o zi de la aprobarea solicitării. Serviciul Public de Muncă al Comunității Autonome (SEPE) va desemna un tutore pentru a ajuta șomerul care benificiază de ajutor să își găsească un loc de muncă.
Totodată, pentru acordarea ajutorului, șomerul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
să nu beneficieze de un alt ajutor social; să nu aibă un ajutor sau un venit minim, salariu social sau ajutoare similare; să aibă familie, soț/soție sau un copil cu vârsta mai mică de 26 ani/un copil mai mare de 26 de ani cu dizabilități care să nu aibă venituri mai mari de 486 de euro; să fi lucrat vreodată legal ca salariat; să nu fi renunțat voluntar la ultimul loc de muncă; să fi lucrat legal ca angajat minimum 90 de zile sau să fi fost înscris la Oficiile de Muncă în cautarea unei slujbe de la 1 decembrie 2014 și să fi fost pe listele de căutare de muncă timp de 360 de zile în ultimele 18 luni; să fi epuizat ajutoarele cu 6 luni în urmă înainte, inclusiv Prodi, Prepara și Renta Activa de Inserción; să fi căutat cu regularitate de muncă sau să fi participat la acțiuni propuse de Oficiile de Muncă.
Mai multe informații pot fi obținute de pe pagina de web SEPE sau prin telefon la numărul 901 119 999.
Sursa: Românul (Spania)