Radio România Internațional

Tag: condoleanţe

  • Încă un român a murit în inundaţiile din Spania

    Încă un român a murit în inundaţiile din Spania

    Potrivit informaţiilor transmise de autorităţile spaniole, o altă persoană aflată pe lista cetăţenilor români semnalaţi iniţial ca fiind dispăruţi a fost identificată ca fiind decedată, transmite Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE).

    Ministerul transmite condoleanţe familiei îndoliate.

    Până în prezent, doi cetăţeni români au decedat şi şapte sunt daţi dispăruţi, în urma fenomenelor meteorologice care au afectat Spania.

    Ambasada României la Madrid şi Consulatul României de la Castellon de la Plana continuă verificarea informaţiilor apărute în spaţiul public cu privire la decesul unor cetăţeni români, victime ale fenomenelor meteorologice recente care au afectat Comunitatea Valenciană. Până la acest moment nu au fost recepţionate confirmările din partea autorităţilor spaniole.

    Consulatul României de la Castellon de la Plana continuă dialogul cu cetăţenii români, inclusiv membri de familie, care au semnalat persoanele dispărute. Reprezentanţii misiunii diplomatice şi ai oficiului consular rămân în contact permanent cu autorităţile spaniole competente cu privire la românii afectaţi de recentele fenomene meteorologice.

    Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Consulatului României la Castellon de la Plana: +34 964.203.331; +34 964.216.008; +34 964.217.836; +34 964.203.234; +34 964.216.172; +34.964.212.446,.

    În cazul unei situaţii speciale, poate fi apelat telefonul de urgenţă al Consulatului României la Castellon de la Plana: +34 677 842 467.

  • Reacţii din România la moartea Reginei Elisabeta a II-a

    Reacţii din România la moartea Reginei Elisabeta a II-a

    Numeroşi lideri români au transmis mesaje de condoleanţe la moartea Reginei Elisabeta a II-a.



    Sincere condoleanțe pentru moartea Majestății Sale Regina Elisabeta a II-a, a transmis preşedintele României, Klaus Iohannis. Domnia Majestății Sale, care se întinde pe 7 decenii, a modelat istoria modernă și este un simbol excepțional al loialității și angajamentului față de serviciul public. Românii sunt alături de poporul britanic și de Familia Regală, a adăugat şeful statului.



    Preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, regretă moartea Reginei Elisabeta a II-a, a transmis condoleanţe poporului britanic şi a subliniat rolul extrem de important al suveranei britanice în istoria lumii.



    Cu profundă tristețe, transmit sincerele mele condoleanțe Familiei Regale, oamenilor din Regatul Britanic și Commonwealth, a scris Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele PSD. Majestatea Sa Regina Elisabeta a II-a a construit punți între națiuni și indivizi care vor dura generații viitoare, a adăugat liderul social-democrat.



    România se alătură poporului britanic şi Familiei Regale britanice în deplângerea morţii Majestăţii Sale Regina Elisabeta a II-a, a transmis, joi seară, premierul Nicolae Ciucă.



    Preşedintele USR, Cătălin Drulă, transmite un mesaj de condoleanţe în urma decesului Reginei Elisabeta a II-a, subliniind că aceasta va rămâne în amintirea întregii lumi drept un simbol al demnităţii şi stabilităţii.



    Familia Regală a României şi-a exprimat joi marea durere la vestea trecerii la cele veşnice a Majestăţii Sale Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

  • Jurnal românesc – 26.08.2016

    Jurnal românesc – 26.08.2016

    Preşedintele
    Klaus Iohannis a transmis condoleanţe familiilor românilor care şi-au pierdut
    viaţa în urma seismului care a avut loc în Italia si a precizat că este
    constant informat în legătură cu starea de sănătate a celor răniţi, cât şi cu
    eforturile de căutare a celor dispăruţi. MAE a anuntat ca ministerul
    este în permanentă coordonare cu autorităţile italiene competente, iar Ambasada
    României din Italia şi Consulatul de la Bologna oferă asistenţă romanilor. Ministrul de externe Lazăr Comănescu a dispus şi activarea
    de urgenţă a Fondului special aflat la dispoziţia Celulei de criză, pentru a
    acoperi, dacă familiile cer acest lucru, costurile de repatriere a corpurilor
    neînsufleţite ale românilor care au murit în seismul din Italia.




    România
    lucrează împreună cu alte 5 ţări la descoperirea unui nou tratament pentru
    Hepatita B. Deocamdată, specialiştii fac studii pentru identificarea de noi
    medicamente care ar putea fi folosite pentru vindecarea acestei afecţiuni.
    Directorul Institutului Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş din capitală,
    Adrian Streinu Cercel, spune că la primele testări au fost obţinute rezultate
    bune. Virusurile hepatitelor B şi C sunt responsabile pentru apariţia
    cancerului de ficat. În România, majoritatea pacienţilor afectaţi de virusul
    hepatitei B au între 40 şi 60 de ani. Pe de altă parte, mai puţin de jumătate
    dintre români şi-au făcut analizele necesare pentru descoperirea unei eventuale
    infecţii cu aceste virusuri hepatice, reiese din cel mai recent studiu făcut de
    Institutul Matei Balş din Capitală, în parteneriat cu 4 organizaţii
    non-guvernamentale.






    Doar 20% din
    tinerii români se înscriu la şcoala profesională, comparativ cu Germania, unde
    procentul este de 70%. Potrivit Mediafax, principalul motiv este acela că
    şcolile de meserii sunt considerate pentru elevii slabi. Specialiştii susţin că
    o rezolvare a problemelor de pe piaţa muncii poate fi orientarea corectă a
    tinerilor, în condiţiile în care doar anul acesta 50.000 de elevi nu au luat
    bacalaureatul.În lipsă de specialişti şi de forţă de muncă, unii
    patroni au luat în considerare să importe muncitori din Rep. Moldova şi
    Ucraina. Peste 18.000 de tineri sub 25 de ani se aflau, la începutul
    anului, în şomaj de peste 6 luni şi peste 150.000 de adulţi erau în şomaj de un
    an, ponderea şomerilor de lungă durată în numărul total de oameni fără loc de
    muncă fiind de 40,78%. Referitor la structura şomajului după nivelul de
    instruire, 78% sunt oameni fără şcoală sau cu un nivel de instruire primar, gimnazial
    şi profesional. Şomerii cu nivel de instruire liceal şi post-liceal reprezintă
    18%, iar cei cu studii universitare 5%.






    Peste
    250 de militari din Forţele Terestre Române aparţinând Batalionului 33 Vânători
    de Munte Posada participă în perioada 26 august – 16 septembrie 2016, la
    exerciţiul multinaţional Combined Resolve VII în Germania. Aproximativ
    3500 de militari din Armenia, Bosnia-Herţegovina, Belgia, Franţa, Ungaria,
    Macedonia, Moldova, Muntenegru, Norvegia, Polonia, Serbia, Slovenia, Statele
    Unite ale Americii, Ucraina şi România vor folosi facilităţile de instruire din
    Hohenfels şi Grafenwohr, în vederea asigurării nivelului de interoperabilitate
    necesar operaţiilor întrunite. Militarii Forţelor Terestre participă la Combined
    Resolve din anul 2014. Vânătorii de munte argeşeni sunt a cincea structură
    românească instruită în Germania în cadrul acestui exerciţiu.

  • Reacţii la moartea Reginei Ana

    Reacţii la moartea Reginei Ana

    1 august 2016 va rămâne o zi tristă în istoria zbuciumată a poporului, dar şi a Casei Regale din România. Ana, soţia Regelui Mihai I, s-a stins din viaţă într-un spital din Elveţia. Fiică a Principelui René de Bourbon-Parma şi a Principesei Margareta a Danemarcei, Regina Ana s-a născut la 18 septembrie 1923 la Paris. Copilăria şi-a petrecut-o în Franţa.



    Începând cu anul 1939, după izbucnirea războiului, ea şi-a urmat familia în Spania şi în America, unde a făcut studii de artă, iar în paralel, pentru a-şi putea câştiga existenţa, a lucrat ca vânzătoare. În 1943, s-a înrolat ca voluntar în armata franceză. A fost cu regimentul ei în Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg şi Germania, fiind decorată cu “Crucea de Război” a Franţei. Pe Mihai I, Regina Ana l-a cunoscut la Londra, în noiembrie 1947, la nunta Elisabetei a II-a a Marii Britanii.



    Dacă în 1948, societatea românească nu ar fi trăit tragedia sovietizării, căsătoria sa cu suveranul român ar fi avut loc la Bucureşti şi ar fi fost celebrată cu bucurie de întreaga naţiune. Abdicarea forţată a Regelui şi exilul ulterior au făcut, însă, ca nunta să aibă loc în Grecia. Din cei aproape 70 de ani de căsnicie a celor doi, peste 40 au fost petrecuţi departe de ţară, în Marea Britanie şi Elveţia. În România, familia regală a revenit — nu fără turbulenţe — abia după Revoluţia anticomunistă.



    Cu precizări, istoricul Adrian Niculescu: “Rolul Reginei Ana a fost acela de a fi soţia unui rege în exil, de a-i împărtăşi soarta, în primul rând, de a-i crea o familie. A avut un rol instituţional, dar a fost o persoană care a avut o înrâurire fundamentală de susţinere morală a Regelui Mihai.”



    “Regina Ana a fost unul dintre cele mai importante simboluri de înţelepciune, demnitate şi reper de conduită” — a afirmat preşedintele Klaus Iohannis într-un mesaj de condoleanţe. Iar premierul Dacian Cioloş spune că Regina “rămâne un simbol al nobleţii, discreţiei şi demnităţii”. Mesaje de condoleanţe au transmis şi Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, lideri ai clasei politice sau ai vieţii publice.



    La cei aproape 100 de ani ai săi, preşedintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus, este profund marcat de dispariţia Reginei, pe care a cunoscut-o personal: “Am stat de vorbă cu dânsa. Mi-am dat seama că, fără să se fi încoronat la noi în ţară, ea a devenit regină nu numai prin naşterea ei monarhică, aş spune, dar prin comportamentul unei adevărate regine şi păstrez această amintire cu sfinţenie. Sunt foarte trist că s-a întâmplat, pentru ea, şi mai ales pentru regele nostru care rămâne, de acum, singur.”



    Liderul senatorilor social-democraţilor, Mihai Fifor, regretă şi el decesul Reginei Ana: “Iată, a patra Regină a României, Maiestatea Sa Ana a trecut în nefiinţă. Este un personaj care lasă în urmă o notă de lumină şi nu putem decât să fim îndureraţi şi să fim cu sufletul alături de Maiestatea Sa Regele Mihai şi de întreaga Casă Regală.”


    La dorinţa Regelui Mihai, funeraliile soţiei sale vor avea loc în sudul României, la Mânăstirea Curtea de Argeş, necropolă a capetelor încoronate ale ţării.

  • Mesaje de condoleanțe la încetarea din viață a lui Elie Wiesel

    Mesaje de condoleanțe la încetarea din viață a lui Elie Wiesel

    Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis duminică, 3 iulie a.c., un mesaj de condoleanțe la încetarea din viață a lui Elie Wiesel.

    Am primit cu profundă tristețe vestea morții lui Elie Wiesel, supraviețuitor al ororilor Holocaustului și laureat al premiului Nobel pentru Pace. Una dintre personalitățile cele mai influente care și-a folosit din plin această forță pentru a propovădui virtuțile toleranței și ale libertății, Elie Wiesel va rămâne în conștiința umanității ca un mare spirit care s-a opus tiraniei și a militat neobosit pentru cauza celor defavorizați.

    România, țara în care s-a născut, îi onorează, cu deplin respect, memoria. Înalta lecție de viață pe care a oferit-o Elie Wiesel omenirii va fi pentru noi o sursă de inspirație morală.

    Elie Wiesel ne-a onorat prin acceptarea președinției Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România și prin munca pe care a depus-o în această calitate. Odată cu dispariția sa, am pierdut cu toții una dintre vocile cele mai puternice împotriva uitării și a negaționismului. Transmit familiei sale și tuturor celor care l-au cunoscut și prețuit sincerele mele condoleanțe.

    Şi premierul Dacian Cioloş a transmis un mesaj de condoleanţe la moartea lui Elie Wiesel, scriitor şi filozof de origine română, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, supravieţuitor al Holocaustului:

    Elie Wiesel a plecat la Dumnezeu. Supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz și al ororilor Holocaustului, și-a distilat suferința în iubire față de semeni. A fost un mesager al umanității, o voce neobosită împotriva violenței, opresiunii și rasismului. Viața și scrierile lui rămân în istorie ca mărturii ale păcii și demnității umane, manifeste ale credinței lui Elie Wiesel că forțele binelui și ale libertății pot fi victorioase peste tot în lume. Dumnezeu să-l odihnească și să-l aibă în pace, a spus premierul Dacian Cioloş într-un mesaj de condoleanţe, informează Biroul de presă al Guvernului.

    Un alt mesaj de condoleanţe este transmis şi de Ministerul Afacerilor Externe:

    Elie Wiesel va rămâne în amintirea întregii lumi pentru îndemnurile puternice pe care le-a transmis viitoarelor generații de a depune toate eforturile pentru a nu uita tragedia Holocaustului și, mai ales, pentru a acționa în solidaritate pentru ca o asemenea tragedie să nu mai fie posibilă niciodată.

    Elie Wiesel s-a născut în 1928 în România și a supraviețuit terorii de la Auschwitz. Ca urmare a tragediei care i-a marcat anii adolescenței, Elie Wiesel a devenit una dintre personalitățile-cheie la nivel mondial care au luptat constant pentru păstrarea memoriei Holocaustului și a impactului pe care această dramă a avut-o asupra umanității. În 1986 eforturile sale de combatere a violenței și a uitării Holocaustului au fost recunoscute prin acordarea Premiului Nobel pentru Pace. În scrisoarea de acordare a prestigiosului premiu, Comitetul Nobel îl numea pe Elie Wiesel mesager al umanității.

    Pentru România, Elie Wiesel a avut un rol important în asumarea responsabilității și a istoriei naționale din perspectiva tragediei Holocaustului în țara noastră. În 2003, Elie Wiesel a devenit președintele Comisiei internaționale pentru studierea Holocaustului în România. Acest mecanism a lucrat cu rigoare la elaborarea Raportului final al Comisiei internationale pentru studierea Holocaustului, document de referință privind implicarea României în Holocaust, asumat în mod oficial de autoritățile de la București.

    Păstrarea memoriei Holocaustului este una din liniile de acțiune ale Alianței Internaționale pentru Memoria Holcoaustului (IHRA), a cărei președinție este asigurată de România în anul 2016.

  • Condamnare internaţională a atentatelor din Bruxelles

    Condamnare internaţională a atentatelor din Bruxelles

    După atacurile teroriste de la Bruxelles, i-am simţit pe români alături de
    noi – a declarat ambasadorul Belgiei la Bucureşti, Thomas Baekelandt. Nu doar oficialităţile din România au fost aproape.
    Românii, în general, au făcut-o !

    Joi, a fost declarată zi de doliu naţional în semn de
    solidaritate cu toţi cei care şi-au pierdut rudele sau prietenii. Asemenea
    principalelor obiective din mari oraşe ale lumii, şi la Bucureşti, impunătoarea
    clădire în care îşi află sediul Guvernul a fost iluminată în
    culorile drapelului belgian – negru, galben şi roşu. Politicieni şi figuri publice
    autohtone, ambasadori străini acreditaţi la Bucureşti, dar şi simpli bucureşteni
    au venit la Ambasada Belgiei, unde au scris în cartea de condoleanţe, au aprins
    lumânări, au depus flori şi au transmis mesaje de solidaritate cu poporul
    belgian greu lovit de atentatele de la începutul săptămânii.

    Primul care a venit să semneze în cartea de
    condoleanţe a fost ambasadorul Franţei, François Saint-Paul, a cărui ţară a
    fost, şi ea, greu încercată, de două ori anul trecut : în ianuarie, când a fost
    decimată redacţia publicaţiei satirice Charlie Hebdo şi în noiembrie,
    când atentate jihadiste în serie au făcut 130 de morţi. Printre şefii de
    misiuni diplomatice care au semnat în cartea de condoleanţe de la Ambasada
    Belgiei s-au mai numărat ambasadorii Germaniei, Spaniei, Japoniei, Greciei,
    Bosniei, Serbiei, Ciprului, Poloniei, Turciei şi Cubei.

    Preşedintele Klaus Iohannis, abia revenit dintr-o vizită de stat în
    Turcia, a îndemnat la solidaritate şi curaj: Sunt foarte
    convins că putem să combatem acest flagel al atentatelor, doar dacă toate
    ţările lucrează împreună. Cuvintele care îmi vin în minte când mă gândesc la ce
    ar trebui făcut sunt solidaritate, calm şi unitate.

    Şi premierul Dacian Cioloş
    a făcut un apel la solidaritate în lupta împotriva terorismului: Cred cu tărie că doar prin întărirea cooperării între noi, statele membre
    ale Uniunii Europene, putem să menţinem spaţiul de libertate pe care îl avem în
    Uniune, pentru că acesta este cel mai mult pus la încercare. În momentul de
    faţă, tendinţa fiecărui stat membru este de a se replia în scopul de a se
    proteja.

    De partea sa, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea a
    pledat pentru o mai bună securitate: Libertăţile sunt extrem
    de importante. Dar ca
    să ai libertăţi, ca să ai bunăstare, trebuie să ai securitate. Securitatea este
    extrem de importantă pentru noi acasă, pe stradă.

    Religii, dialog, pace – sunt termenii unei ecuaţii
    teoretice, care se dovedeşte, însă, departe de realitate, pentru că în numele
    religiei se detonează bombe şi se ajunge la conflicte majore. Lideri religioşi
    musulmani şi creştini participanţi, joi, la un
    forum organizat la facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti au
    reiterat că extremismul şi fanatismul se nasc pe fondul lipsei de educaţie, dar
    şi al manipulării. Or, ei au convenit că răspunsul autorităţilor religioase la
    radicalismul islamic este dialogul, care poate promova o cultură a păcii şi
    toleranţei.

  • Exploziile de la Bruxelles: Mesaje de sprijin

    Exploziile de la Bruxelles: Mesaje de sprijin

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a transmis un mesaj de sprijin pentru poporul belgian, în urma atacurilor de marţi, de la Bruxelles: Exploziile care au avut loc în această dimineață la Bruxelles reprezintă o tragedie cutremurătoare pentru Belgia și pentru întreaga Europă. Transmit condoleanțe și îmi exprim întreaga compasiune față de cei afectați de acest incident, față de poporul și autoritățile belgiene. Terorismul a rămas, din păcate, în inima Europei. Suntem extrem de îngrijorați de atacurile tot mai dese din ultima vreme și, acum mai mult ca oricând, trebuie să fim solidari și să luptăm cu toate resursele pentru combaterea acestui flagel.”



    Şi premierul Dacian Cioloş a transmis un mesaj din partea Executivului de la Bucureşti: “Guvernul pe care îl conduc este profund șocat și preocupat de situația gravă produsă de exploziile de la Bruxelles, din această dimineață. Guvernul României condamnă cu fermitate aceste manifestări de violență și își exprimă sprijinul pentru autoritățile belgiene și europene pentru a pune capăt unor asemenea situații și pentru consolidarea securității în spațiul european. De asemenea, Guvernul României transmite condoleanțe familiilor victimelor și asigură cetățenii că s-au luat toate măsurile necesare pentru consolidarea securității pe plan intern.”

  • Solidaritate şi unitate împotriva terorismului

    Solidaritate şi unitate împotriva terorismului

    Je suis Charlie” (Eu sunt Charlie”) … Nous sommes, tous, Charlie” (Noi, toţi, suntem Charlie”) … aceste sintagme au devenit leit-motivul ultimelor zile marcate de stupoare şi revoltă faţă de un gest incalificabil : uciderea cu sânge rece a unor oameni care făcuseră din jurnalismul satiric o pasiune şi o meserie. România — francofonă şi francofilă — s-a alăturat, încă din primele ore de după atentatul de la sediul publicaţiei Charlie Hebdo, corului mondial al celor care condamnă terorismul şi toate actele de violenţă la adresa libertăţii de exprimare.



    Joi, preşedintele Klaus Iohannis, premierul Victor Ponta, alte autorităţi ale statului român au semnat în cartea de condoleanţe deschisă de oficialităţile franceze la Bucureşti. Premierul Ponta: Doresc să transmit, în primul şi în primul rând, solidaritatea guvernului României, a românilor, cu familiile celor care i-au pierdut pe cei dragi. Vreau să exprim, de asemenea, indignarea noastră faţă de gesturi şi acţiuni criminale care nu pot fi scuzate şi nu pot fi justificate în niciun fel. Am transmis şi transmit convingerea României ca, alături de Franţa, alături de toate ţările lumii democratice şi civilizate, să luptăm pentru ca în viitor intoleranţa, terorismul, actele acestea inumane să poată fi prevenite şi, cu siguranţă, să fie pedepsite atunci când au loc.”



    Pentru a semna în cartea de condoleanţe, dar şi pentru a depune flori şi lumânări, la Ambasada Franţei au venit şi oameni obişnuiţi, care şi-au exprimat solidaritatea cu familiile celor ucişi în atacul terorist de la Paris.



    Compasiunea este manifestată masiv şi pe reţeaua de socializare Facebook. Inclusiv preşedintele Klaus Iohannis şi-a înlocuit poza de profil a paginii sale cu pătratul negru pe care este scris cu litere albe de-o şchioapă Je suis Charlie”.



    La Cluj-Napoca, în vestul României, unde există cea mai mare comunitate academică franceză din Europa Centrală şi de Est, joi seara a fost organizat un marş in-memoriam la care au participat, pe lângă studenţii francezi, jurnalişti români şi reprezentanţi ai societăţii civile.



    Nu pot fi trecuţi cu vederea nici cei aproximativ 70.000 de musulmani din România, care, în proporţie de 98%, trăiesc în sud-estul ţării şi îşi practică paşnic religia de peste 500 de ani. În numele lor, muftiul Muurat Iusuf a transmis o scrisoare de condoleanţe Ambasadei Franţei. Toate evenimentele tragice care se desfăşoară cu o cruzime desăvârşită nu au nicio legătură cu religia islamică, iar cei care le provoacă nu pot fi recunoscuţi drept fraţi de confesiune musulmană” — se arată în scrisoare. Să nu uităm că una din victimele atentatorilor de la Paris — poliţistul căzut la pământ şi lichidat mişeleşte, în plină stradă — era musulman. De aceea, pentru unii, mesajul acestor zile este Je suis Charlie et Ahmed”. E felul lor de a spune un răspicat nu! oricărui amalgam între radicalii islamişti şi musulmani.