Radio România Internațional

Tag: conducere

  • Liberalii au ună nauă cumănduseari

    Liberalii au ună nauă cumănduseari

    Premierlu Florin Cîţu easti, di sâmbătă, prezidentulu a PNL, numirlu ună tru suţata guvernamentală di Bucureşti. Azvimtulu a lui easti aţelu di ma ninti lideru şi şefu di guvernu Ludovic Orban. Aţelli doi nu s-afiriă ici tru kirolu a alumtăllei ti supremaţie, iara comentatorlli suntu simfuñi că aestă competiţie asparsi multu, di itia că adusi multu arău ti vidzuta-a partidlui şi maxus ambudyiusinda practic actul guvernamentalu. Aesta, tru ora anda România s’ampuliseaşti, diznău, cu ixikea-a locurlor la terapie intensivă tră pacienţălli cu turlii greali di Covidu şi cu creaştirea dramatică a păhadzloru la energie. Năulu prezidentu liberal, Florin Cîţu, veadi tru alidzearea a lui momentul inaugural a unlui curentu cari va u alăxească văsilia.



    Florin Cîţu: “Vă tăxescu că va s’escu prezidentulu a tutulor liberalilor, cari ţi s’hibă atelu ti ălu votatu. Himu un partid adunatu stogu şi va s’ufilisimu tuti resursili contra adversarului a nostru politic, PSD. Să ştiţ că aesta nu fu maş ună campanie, fu ună minari, cari ahurheaşti cu Partidlu Naţional Liberal, şi ună minari cari va u alăxească România tră ma ghini”.



    Cara tră 60% ditu participanţii la congreslu PNL Florin Cîţu easti ceareia, tră fostul prinţipalu parteneru la guvernare, USR PLUS, el easti problema. Formaţiunea işi ditu coaliţia di dreapta după revocarea pi napandica ditu ipotisi a ministrului useristu ali Justiţie, Stelian Ion, şi spuni că va s’toarnă tru guvernu maş cara Florin Cîţu va s’tragă mănă di la căpia-a executivului. Cabinetlu, agiumtu minoritar după fudzearea USR PLUS, easti tu piriclliu s’cadă cara moţiunea di cenzură dipusă di aestă formaţiune deadunu cu AUR, opoziţia ultranaţionalistă, easti validată di Curtea Constituţională şi votată nica şi di opoziţia social-dimocrată. Easti ispetea tră cari năulu prezidentu PNL dimăndă păzărăpseri cu tuti formaţiunile politice tră s’află ună majoritate parlamentară cari să’lli ndrupască guvernul. Declarativ, PSD mindueaşti ti surparea al Cîţu. Social-democraţllii spun că dzălili a actualui guvernu suntu misurati şi că, tru situaţia tru cari moţiunea USR PLUS – AUR nu treaţi examenul la CCR, au ndreaptă a loru işiş moţiune di cenzură.



    Prezidentulu PSD, Marcel Ciolacu: “Categoric după apofasea a CCR-ului, cara nu va aibă conflict (nota redacţiei: di turlie instituţională), ună ş-ună PSD va s’voteadză aţea moţiune di cenzură. Ma s’aibă conflict, Partidul Social Dimocrat va s’dipună ntrăoară moţiunea di cenzură şi îlli căliseaşti tuţ alanţă s’u voteadză.” Cu tuti aestea, preţedentul a unui guvernu minoritar PNL – UDMR există nica ditu 2007, cându cabinetlu cumăndusitu di liberalu Călin Popescu Tăriceanu ascăpă nivătămatu până la alidzerli ditu 2008, cu andrupămintulu informal a PSD. Păhălu, fu ama, cabaia mari şi idyea poato s’hibă şi tora: trădzeareamănă di la tuti proiectili majori di reformă şi adoptarea a niscăntoru misuri populiste, nesustenabile financiaru. Tru condiţiile tru cari finanţistul di profesie Florin Cîţu tăxi, multi ori arada şi susto, că va u dănăsească hărgiuearea iresponsabilă a părălui public şi va u kiskinipsească administraţia.




    Autoru: Stefan Stoica

    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Liberalii au o nouă conducere

    Liberalii au o nouă conducere

    Premierul Florin
    Cîţu este, de sâmbătă, preşedintele PNL, numărul unu în coaliţia guvernamentală
    de la Bucureşti. Învinsul său este fostul lider şi şef de guvern Ludovic Orban.
    Cei doi nu s-au menajat deloc în timpul luptei pentru supremaţie, iar comentatorii
    sunt de acord că această competiţie a degenerat, făcând mult rău imaginii
    partidului şi mai ales blocând practic actul guvernamental. Aceasta, într-un
    moment în care România se confruntă, din nou, cu lipsa locurilor la terapie
    intensivă pentru pacienţii cu forme grave de Covid şi cu creşterea dramatică a
    preţurilor la energie. Noul preşedinte liberal, Florin Cîţu, vede în alegerea
    sa momentul inaugural al unui curent care va schimba ţara.

    Florin Cîţu: Vă
    promit că voi fi preşedintele tuturor liberalilor, indiferent pentru cine aţi
    votat. Suntem un partid unit şi vom folosi toate resursele împotriva
    adversarului nostru politic, PSD. Să ştiţi că aceasta nu a fost doar o
    campanie, a fost o mişcare, care începe cu Partidul Naţional Liberal, şi o
    mişcare care va schimba România în bine.

    Dacă pentru 60% dintre
    participanţii la congresul PNL Florin Cîţu este soluţia, pentru fostul
    principal partener la guvernare, USR PLUS, el este problema. Formaţiunea a
    părăsit coaliţia de dreapta după revocarea intempestivă din funcţie a
    ministrului userist al Justiţiei, Stelian Ion, şi afirmă că nu revine în guvern
    decât dacă Florin Cîţu renunţă la şefia executivului. Cabinetul, devenit
    minoritar după plecarea USR PLUS, riscă să pice dacă moţiunea de cenzură depusă
    de această formaţiune împreună cu AUR, opoziţia ultranaţionalistă, este
    validată de Curtea Constituţională şi votată inclusiv de opoziţia
    social-democrată. Este motivul pentru care noul preşedinte PNL a anunţat
    negocieri cu toate formaţiunile politice pentru a găsi o majoritate
    parlamentară care să îi susţină guvernul. Declarativ, PSD doreşte debarcarea
    lui Cîţu. Social-democraţii spun că zilele actualului guvern sunt numărate şi
    că, în situaţia în care moţiunea USR PLUS – AUR nu trece examenul la CCR, au
    pregătită propria moţiune de cenzură.

    Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu: Categoric
    după decizia CCR-ului, dacă nu există conflict (nota redacţiei: de
    natură instituţională), imediat PSD va vota acea moţiune de
    cenzură. Dacă există conflict, Partidul Social Democrat va depune imediat
    moţiunea de cenzură şi îi invită pe ceilalţi să o voteze.     Totuşi,
    precedentul unui guvern minoritar PNL – UDMR există încă din 2007, când cabinetul
    condus de liberalul Călin Popescu Tăriceanu a scăpat nevătămat până la
    alegerile din 2008, cu sprijinul informal al PSD. Preţul a fost, însă, ridicat şi
    riscă să fie la fel şi acum: renunţarea la toate proiectele majore de reformă
    şi adoptarea unor măsuri populiste, nesustenabile financiar. În condiţiile în
    care finanţistul de profesie Florin Cîţu a promis, repetat şi răspicat, că va
    stopa cheltuirea iresponsabilă a banului public şi va asana administraţia.


  • Informaţii pentru automobilişti

    Informaţii pentru automobilişti


    De la început, amintim că, pentru utilizarea drumurilor naţionale din România trebuie achiziţionate aşa-numitele roviniete electronice, care au fost introduse începând cu 1 octombrie 2010. Tariful de utilizare a drumurilor se achită numai prin intermediul unui sistem informatic care face posibilă controlarea tuturor vehiculelor, prin identificarea automată vizuală a numerelor de înmatriculare, înregistrată la momentul tranzitării, şi a poziţiei geografice de unde s-a făcut înregistrarea. Astfel, în cazul controalelor, vor fi oprite numai acele autovehicule pentru care există suspiciunea că deţinătorii nu au achitat taxa pentru rovinietă. În cazul autoturismelor, taxa este cuprinsă între 3 euro — pentru rovinieta valabilă o săptămână, şi 28 de euro, pentru rovinieta valabilă un an. Rovinieta valabilă 30 de zile costă 7 euro, iar cea valabilă 90 de zile costă 13 euro. Rovinietele pot fi cumpărate de la orice subunitate a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, de la benzinăriile MOL, Petrom şi OMV, de la filialele Automobil Clubului Român şi de la sediile Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România. Rovinietele pot fi achiziţionate şi online, de pe site-ul www.roviniete.ro, editat în bulgară, engleză, germană, italiană, maghiară, rusă, turcă şi română, de pe site-ul www.e-rovinieta.ro, editat, de asemenea, în opt limbi, şi de la magazinul online www.emag.ro, editat doar în română



    Să notăm şi că, începând cu 1 noiembrie 2011, în România a devenit obligatorie echiparea automobilelor cu anvelope de iarnă atunci când temperatura atmosferică scade sub 7 grade Celsius sau carosabilul este acoperit de zăpadă, gheaţă sau polei. Potrivit Ministerului român al Transporturilor, anvelopele all season” sunt asimilate anvelopelor de iarnă dacă au înscrise iniţialele M şi S. Conducătorii autovehiculelor care circulă pe drumurile publice din România acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei fără anvelope de iarnă sunt sancţionaţi cu reţinerea talonului şi amendă de până la 4.000 de lei (cca. 890 de euro).



    În continuare, vă prezentăm şi câteva dintre prevederile legislaţiei referitoare la accesul în România al persoanelor care călătoresc la bordul autoturismelor. La punctele de trecere a frontierei este necesară prezentarea cărţii de identitate în cazul cetăţenilor din ţările membre ale Uniunii Europene sau a paşaportului, a certificatului de înmatriculare şi a documentului de asigurare a autovehiculului. Totodată, cetăţenii care circulă cu autoturisme închiriate trebuie să prezinte contractul de închiriere, cu valabilitate pe durata şederii în România. Iar în actul respectiv trebuie să fie menţionate ţările în care societatea de închirieri nu permite circulaţia autoturismului. Cetăţenii care călătoresc cu autoturismul firmei la care sunt angajaţi vor prezenta o adeverinţă eliberată de către conducerea respectivei firme din care să rezulte acceptul pentru călătoria în ţara noastră.



    În final, să precizăm că, în România, preţul mediu al unui litru de carburant echivalează cu 1,5 euro.

  • Români la NATO

    Români la NATO

    Reprezentarea românească în structurile Alianţei Nord-Atlantice a căpătat o nouă dimensiune, odată numirea lui Sorin Ducaru în fruntea unui departament cu greutate — ”Divizia de Riscuri de Securitate Emergente”. Numirea la şefia Diviziei este o continuare firească a parcursului profesional al lui Ducaru, cel care, în ultimii şapte ani, a condus Misiunea Permanentă a României la NATO.



    Diplomat de carieră, în CV-ul căruia se regăsesc doua repere notabile – ambasador al Romaniei in SUA si reprezentant al Bucurestiului la ONU – Ducaru a dat detalii despre istoria şi aria de activitate a “Diviziei de Riscuri de Securitate Emergente”: ”Divizia care are acest nume, aparent sofisticat, se referă la riscurile de securitate emergente. A fost creată în contextul dezbaterii privind noul concept strategic şi a avut ca obiectiv să se adreseze riscurilor de securitate ale secolului XXI. Aş spune că aceste teme majore s-ar împarti în urmatoarele categorii: apărarea cibernetică, lupta împotriva terorismului, securitatea energetică, politica nucleară a Alianţei şi activitatea care vizează lupta împotriva diseminarii armelor de distrugere în masa”.



    La debutul mandatului, Ducaru a recunoscut că şi-a propus, ca principal obiectiv, să caute şi să găsească răspunsuri care să se ridice la înălţimea noilor ameninţări la adresa statelor membre NATO, inclusiv a României. El s-a referit şi la relaţia pe Bucurestiul a cultivat-o cu Alianţa Nord-Atlantică, mai ales în condiţiile în care, anul viitor, se împlinesc 10 ani de la aderarea Romaniei.



    Sorin Ducaru: ” România s-a raportat la Alianţă foarte mult din perspectiva viitorului, nu atât a trecutului. De altfel, am avut un trecut atât de lung, împlinim la anul o decadă de membership. Întotdeauna am considerat interesant şi important să fim contributori activi la dezbaterea privind aceste noi ameninţări si de a ne poziţiona, de a ne găsi nişele de poziţionare, astfel încât să putem manifesta un rol articulat în ceea ce priveste răspunsul la astfel de ameninţări. Aşa cum am făcut-o în domeniul apărării antirachetă, care, tot aşa, este o ameninţare emergentă şi care va creşte în viitor”.



    Odată cu preluarea postului, Sorin Ducaru a devenit coleg de organigramă cu românca Oana Lungescu, cea care, încă din 2010, este purtătorul de cuvânt al NATO.