Radio România Internațional

Tag: Conferinţa de Securitate de la Munchen

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 12 -18.02.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 12 -18.02.2023

    Bucureștiul reacționeadză dupu cutreamburli ţi s’feaţiră tu kirolu ditu soni.


    România pitricută tru Turcia şi tru Siria agiutoari umanitare a sinistrațlor dupu cutreamburili ditu stămâna tricută, tu cari muriră dzăţ di ñilli di oamiñi. Uidisitu cu ONU, 9 miliuni di sirieni şi 2,2 miliuni di turţă au ananghi di agiutoru. Proţlli salvatori români cari cilăstăsiră tru locărli zñiipsiti ditu Turchia s’turnară aprindu gioi tru văsilie. La București, premierul dimăndă, pi di altă parte, dişcllidearea a unui grup interministerial cari va s’mutrească, prota ş-prota, prevenirea, pregătirea şi apandisea a instituţiilor tru catandisi di ananghi. Nicolae Ciucă cundille că standardile ditu domeniul a construcţiilor şi calitatea a părmătiiloru lipseaşti s-hibă revizuite şi controlate diznou, aţea turlie că atea ţi easti pruvidzutu tru proiecte s’hibă simfunu cu aţea ţi s’construeaşte. Tuti aesti meatri yinu ti şcurtu kiro după ţi tru România s’feaţiră dauă seisme cu magnitudinea di 5,2, respectiv 5,7, tru zdzăli consecutive, tru ună zonă tru cari ahtări manifestări suntu aretki și di ñică intensitati.



    Prezenți românești tru xeani


    Șeflu a diplomațiillei di București, Bogdan Aurescu, și ministrul ali Apărari Naţională, Angel Tîlvăr, llia parti, tu aesti dzăli, la Conferinţa di Securitate di Munchen – un forum reprezentativ tră muabeţ mutrinda dinamica actuală a securitatillei internaţioanală. Anamisa di călisiţ suntu personalităţi marcanti ditu cadrul NATO, UE, ONU, di la alti organizaţii internaţionale şi importanţă factori di apofasi la nivel global. Agenda a conferinţăllei di anlu aestu pruvedu probleme cu impact major ti securitatea globală, cu accent pi evoluţiile a conflictului ditu Ucraina, la aproape un an di la invazia ali Rusie. Ma ninti, tru kirolu a stămănăllei, ună artii ditu aesti probleme di securitate fură zburăti di aţelli doi oficiali români tru intearacțiunile pi cari li avură: Bogdan Aurescu tru kirolu a unei ntrivideari cu secretarul general al ONU, António Guterres, iar Angel Tîlvăr cu omologilli britanic, Ben Wallace, respectiv spaniol, Margarita Robles Fernandez. La New York, ministrul di externe lo parti, ca zburătoru di amprotusa, la ună reuniune a Consiliului di Securitate al ONU, tu kirolu anda ministrul Angel Tîlvăr lo parti, Bruxelles, la Reuniunea a Gruplui di contact tră Ucraina și la Reuniunea miniștrilor apărarillei ditu statili membre NATO.



    Coopearare româno-bavareză


    Relaţiile economiţi, politiţi şi culturale, cum şi agiutorlu ti aderarea României la spaţiul Schengen di liberă circulaţie eara analizate tu analtu livelu tu kirolu a vizităllei la Bucureşti a prim-ministrului landului Bavaria, Markus Söder. Oficialu bavarez lu asiguripsi pi prezidentulu Klaus Iohannis di agiutorlu a landului a lui tru dosarlu Schengen, iara șeflu a statlui cundille ligăturli streasi anamisa di România şi Bavaria şi lunga a lor adeti. Premierlu Nicolae Ciucă spusi că părţăli pot s’exploreadză năi domenii di cooperare cum easti inteligenţa artificială, digitalizarea, industria alimentară ică agricultura. Aţelli doi premieri simnară Declaraţia mutrinda anvărtuşearea a ligăturloru bilaterale, cari pruvedu şi riloarea diznău ali activitati faptă di Comisia Mixtă Guvernamentală România-Bavaria tru aestu an.



    Poziția a Bucureștiului mutrinda stepsurli ditu Ripublica Moldova


    România fu şi ma largu easti cu ndrupămintulu ti Republica Moldova (majoritar românofonă) şi condamnă sertu iţi tentativă di destabilizare iniţiată ditu exteriorul a văsiliillei, declară prezidentulu Klaus Iohannis. “Suntu cabaia găilipsitoari semnalele publice mutrinda iţi cilăstăseri ali Federaţie Ruse tra s’intră paranomu ti s-‘asapargă arada democratică şi constituţională ali Ripublică Moldova, un stat suveran, cari ş’aleapsi pritu vot liber direcţia politică”, spuni şeful a statului tru ună declaraţie di presă dimăndată ñiercuri. Declaratiile eara fapti dupu ţi, luni, liderul di Chisinau, pro-occidentala Maia Sandu declară că Moscova ari naeti s’bagă zori tru perioada yinitoare tra s’alăxească putearea politică ditu Republica Moldova pritu acţiuni preşcavi, cari s-u aspargă văsilia. Ma ninti, Bruxelles, prezidentulu ucrainean, Volodimir Zelenski, ţănu un zboru dinintea a liderloru UE, ti un ahtari plan ali Rusie. Moscova nu aproaki stepsurli.



    Pideapse ma serti tră droguri


    Camera a Deputaţilor di București vulusi ñiercuri, ca for decizional, nomlu cari crescu pidepsele tră aţelli cari, fără ndrept, seamină, I vindu, oferă ică adară droguri di risc. Proiectul fu reexaminat la căftarea a șeflui a statului, cari căftă ună reglementare ma limbidă mutrinda substanţele nău cuyndilleati tru nomu, cum suntu aţeali etnobotaniţi. Pideapsa tră traficul di droguri di risc va s’hibă ncadrată anamisa di trei şi 10 ani cu hăpsani, iara tru cazlu a drogurilor di mare anamisa di ţinţi şi 15 di ani. Tru cazul tru cari omlu moari, pideapsa va s’hibă di la 15 la 25 di ani di hăpsani. Pideapsili tră aţelli cari au droguri tră consumlu a loru işiş nu fură majorate.



    Dati economiţi mutrinda România


    Prognoza di iarnă a Comisillei Europene adusi estimări cama buni mutrinda economia României – tru aestu an, creaşterea va s’hibă di 2,5%, iara inflaţia să scadă la 9,7%. Și BNR vini cu ună prognoză multu ma bună andicra di aţea ditu andreu 2022 și spuni că inflaţia va s’dipuynă păn tu bitisita a anlui la 7%. BNR nica spusi că dificitul di cont curent al României criscu, anul tricut, cu pisti 52 di procente, di năstricu tora 26 di miliardi di euro, borgea externă totală a României criscu cu pisti 6,1 miliardi di euro, iara investiţiile xeani directe agiumsiră la aproapea 10,7 miliardi di euro.



    Timișoara – capitală culturală europeană tru aestu an


    Programul Timişoara – Capitală Europeană a Culturăllii 2023 ahurhi oficial, iara aţeali 130 di evenimente inaugurale ndreapti s’dizvărtescu până dumănică. Timişoara ş-pripune s’demonstreadză că easti un căsăbă dişcllisu, curayiosu şi inovativ. Suti di artişti români şi internaţionali clleamă la ună călătorie cari s’aştearni ti anami pi adetea multiculturală a Timişoarăllei. Suntu organizate concerte, expoziţii, spectacole pi geadei, debaturi, teatru, film şi ateliere tru tutu căsăbălu, nica şi tru măhăladz, tuti sumu grita “Yilipsea căsăbălu pritu tini işiş”. Timişoara amparti tru aestu an titlul di Capitală Europeană a Culturăllei cu căsăbadzlli Veszprém ditu Ungaria şi Elefsina, ditu Gărţie.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearia: Taşcu Lala








  • Retrospectiva săptămânii 12 -18.02.2023

    Retrospectiva săptămânii 12 -18.02.2023


    Bucureștiul reacționează în urma cutremurelor din ultima perioadă


    România a continuat să trimită în Turcia şi în Siria ajutoare umanitare sinistraților în urma cutremurelor de săptămâna trecută, soldate cu moartea a zeci de mii de persoane. Potrivit ONU, 9 milioane de sirieni şi 2,2 milioane de turci au nevoie de ajutor. Primii salvatori români care au acţionat în zonele afectate din Turcia au revenit în cursul noptii de miercuri spre joi în ţară. La București, premierul a anuntat, pe de altă parte, înfiinţarea unui grup interministerial care va urmări, în principal, prevenirea, pregătirea şi răspunsul instituţiilor în situaţii de urgenţă. Nicolae Ciucă a subliniat că standardele din domeniul construcţiilor şi calitatea materialelor trebuie să fie revizuite şi controlate din nou, astfel încât ceea ce este prevăzut în proiecte să coincidă cu ceea ce se construieşte. Toate aceste măsuri survin la scurt timp după producerea în România a două seisme cu magnitudine 5,2, respectiv 5,7, în zile consecutive, într-o zonă în care astfel de manifestări sunt rare și de mică intensitate.



    Prezențe românești peste hotare


    Șeful diplomației de la București, Bogdan Aurescu, și ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, participă, în aceste zile, la Conferinţa de Securitate de la Munchen – un forum reprezentativ pentru discuţii privind dinamica actuală a securităţii internaţioanele. Printre invitaţi sunt personalităţi marcante din cadrul NATO, UE, ONU, de la alte organizaţii internaţionale şi importanţi factori de decizie la nivel global. Agenda conferinţei de anul acesta include probleme cu impact major asupra securităţii globale, cu accent pe evoluţiile conflictului din Ucraina, la aproape un an de la invazia Rusiei. Anterior, în cursul săptămânii, o parte dintre aceste probleme de securitate au fost abordate de cei doi oficiali români în interacțiunile pe care le-au avut: Bogdan Aurescu în timpul unei întrevederi cu secretarul general al ONU, António Guterres, iar Angel Tîlvăr cu omologii britanic, Ben Wallace, respectiv spaniol, Margarita Robles Fernandez. La New York, ministrul de externe a participat, ca vorbitor principal, la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, în timp ce ministrul Angel Tîlvăr a participat, la Bruxelles, la Reuniunea Grupului de contact pentru Ucraina și la Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre NATO.



    Cooperare româno-bavareză


    Relaţiile economice, politice şi culturale, precum şi sprijinul pentru aderarea României la spaţiul Schengen de liberă circulaţie au fost analizate la cel mai înalt nivel în timpul vizitei la Bucureşti a prim-ministrului landului Bavaria, Markus Söder. Oficialul bavarez l-a asigurat pe preşedintele Klaus Iohannis de sprijinul landului său în dosarul Schengen, iar șeful statului a subliniat legăturile intense dintre România şi Bavaria şi lunga lor tradiţie. Premierul Nicolae Ciucă a apreciat că părţile pot explora noi domenii de cooperare cum ar fi inteligenţa artificială, digitalizarea, industria alimentară sau agricultura. Cei doi premieri au semnat Declaraţia privind consolidarea relaţiilor bilaterale, care prevede şi reluarea activităţii Comisiei Mixte Guvernamentale România-Bavaria în acest an.



    Poziția Bucureștiului privind acuzațiile din Republica Moldova


    România a fost şi continuă să fie alături de Republica Moldova (majoritar românofonă) şi condamnă ferm orice tentativă de destabilizare iniţiată din exteriorul ţării, a declarat președintele Klaus Iohannis. “Sunt extrem de îngrijorătoare semnalele publice privind orice încercări ale Federaţiei Ruse de a interveni ilegitim pentru a răsturna ordinea democratică şi constituţională a Republicii Moldova, un stat suveran, care şi-a ales prin vot liber direcţia politică”, spune şeful statului într-o declaraţie de presă transmisă miercuri. Declaratiile au fost făcute dupa ce, luni, liderul de la Chisinau, pro-occidentala Maia Sandu a declarat că Moscova intenţionează să forţeze în perioada următoare schimbarea puterii politice din Republica Moldova prin acţiuni violente, care să destabilizeze țara. Anterior, la Bruxelles, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a vorbit, în fața liderilor UE, despre un astfel de plan al Rusiei. Moscova respinge acuzațiile.



    Pedepse mai aspre pentru droguri


    Camera Deputaţilor de la București a adoptat miercuri, ca for decizional, legea care majorează pedepsele pentru cei care, fără drept, cultivă, vând, oferă sau produc droguri de risc. Proiectul a fost reexaminat la cererea șeful statului, care a solicitat o reglementare mai clară privind substanţele nou menţionate în lege, cum ar fi cele etnobotanice. Pedeapsa pentru traficul de droguri de risc ar urma să se încadreze între trei şi 10 ani de închisoare, iar în cazul drogurilor de mare risc între cinci şi 15 ani. În cazul în care intervine moartea victimei, pedeapsa ar urma să fie de la 15 la 25 de ani de închisoare. Pedepsele pentru cei care deţin droguri pentru consumul propriu nu au fost majorate.



    Date economice privind România


    Prognoza de iarnă a Comisiei Europene a adus estimări îmbunătățite privind economia României – în acest an, creşterea ar urma să fie de 2,5%, iar inflaţia să scadă la 9,7%. Și BNR a venit cu o prognoză mult mai bună faţă de cea din decembrie 2022 și spune că inflaţia va coborî până la finalul anului la 7%. BNR a mai arătat că deficitul de cont curent al României a crescut, anul trecut, cu peste 52 de procente, depăşind acum 26 de miliarde de euro, datoria externă totală a României a crescut cu peste 6,1 miliarde de euro, iar investiţiile străine directe au însumat aproape 10,7 miliarde de euro.



    Timișoara – capitală culturală europeană în acest an


    Programul Timişoara – Capitală Europeană a Culturii 2023 a început oficial, iar cele 130 de evenimente inaugurale pregătite se desfăşoară până duminică. Timişoara îşi propune să demonstreze că este un oraş deschis, curajos şi inovativ. Sute de artişti români şi internaţionali cheamă la o călătorie care se mulează perfect pe tradiţia multiculturală a Timişoarei. Sunt organizate concerte, expoziţii, spectacole stradale, dezbateri, teatru, film şi ateliere în întregul oraş, inclusiv în cartiere, totul sub sloganul “Luminează oraşul prin tine”. Timişoara împarte în acest an titlul de Capitală Europeană a Culturii cu oraşele Veszprém din Ungaria şi Elefsina, din Grecia.









  • Macron propune relansarea proiectului european

    Macron propune relansarea proiectului european

    Preşedintele francez Emmanuel Macron a prezentat la Conferinţa de securitate de la Munchen, propria viziune asupra viitorului Uniunii Europene în următorii 10 ani: o Europă care poate proteja fundamentele suveranității sale, o Europă care are mai multă vitalitate și o Europă care este entuziastă în ceea ce privește viitorul său.

    În viziunea lui Macron, în următorii 10 ani Marea Britanie ar trebui să continue să se implice în apărare, dar statele membre ale Uniunii trebuie să se preocupe mai serios de bunăstarea socială.

    Am ajuns într-un punct în care trebuie să stabilim o mai mare integrare şi o comunitate mai largă spune liderul francez, care consideră că este rolul tandemului franco-german să propună o soluţie de viitor pentru clasa de mijloc, altfel proiectul european va deveni un eşec istoric. El a subliniat că nu se investeşte destul de mult în viitorul Uniunii şi s-a declarat ‘îngrijorat’ de lipsa de reacţie din partea Germaniei în legătură cu proiectele de reformare.

    Ministrul german al apărării a spus că ţara sa ar trebui să fie mai dispusă să acţioneze, mai ales că ideea de ordine mondială bazată pe legislaţia internaţională, parteneriate şi pace este ameninţată la ora actuală, nu doar în termeni ideologici, ci şi concret.

    Şi şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a spus că ritmul de adoptare a deciziilor este prea lent. Statele din Uniunea Europeană trebuie să fie dispuse să intervină în soluţionarea crizelor internaţionale sau, în caz contrar, riscă să prelungească paralizia existentă în politica lor externă. Înaltul demnitar a accentuat că, prin competitivitatea sa economică, Uniunea şi-a sporit aşa-numita ‘soft power‘, dar influenţa blocului comunitar în lume a scăzut, în parte pentru că politica ‘America în primul rând‘, promovată de preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a subminat priorităţile europene. În opinia şefului diplomaţiei europene, regula trebuie schimbată şi, atunci când nu există unanimitate în Uniune, majoritatea rămasă trebuie să acţioneze.


  • Participarea europeană la Conferinţa de Securitate de la Munchen

    Participarea europeană la Conferinţa de Securitate de la Munchen

    Provocările de securitate cu care se confruntă în prezent în lumea și complexitatea acestora au fost analizate în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen, unul dintre cele mai importante evenimente cu acest profil din lume. Dincolo de aceste provocări, conferința a adus în atenție diferențele dintre punctele de vedere ale țărilor europene și Statelor Unite.

    Forța armată este insuficientă, în prezent, pentru a răspunde la amenințările la adresa securității și la reglementarea conflictelor. Acestea necesită o abordare complexă care să includă, de exemplu, și planuri de reconstrucție instituțională sau de sprijin economic. Tema a fost abordată de șefa diplomației europene, Federica Mogherini, în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen. Federica Mogherini:

    După cum afirmă raportul Munchen privind securitatea, care a fost publicat înaintea acestei conferințe, trăim vremuri complexe. Am fost surprinsă să văd că raportul include un citat faimos al lui Antonio Gramsci care a spus că vechiul moare iar noul nu se poate naște. Nu se putea ceva mai potrivit pentru a descrie vremurile noastre. Natura amenințărilor de securitate cu care ne confruntăm cu toții este cu totul diferită față de acum câțiva ani. Proliferarea armelor de distrugere în masă, noi curse ale înarmării, luptători teroriști, dar și impactul schimbărilor climatice și provocarea adusă de utilizarea noilor tehnologii, de exemplu inteligența artificială.

    Toate acestea sunt probleme de securitate și, probabil, cele mai stringente ale epocii noastre; cu toate acestea, ele ies din sfera tradițională a politicilor de securitate și apărare. Același lucru este valabil și dacă ne uităm la conflicte începând cu cele din regiunea noastră, în Libia, Estul Ucrainei, Siria, Yemen: reglementarea lor ar putea cere o componentă tradițională, de securitate, dar cel mai mult cere diplomație și mediere, capacitatea economică de a participa la reconstrucție și de a transforma o economie de război și o societate aflată în război într-o economie de pace și o societate pașnică, disponibilitatea de a reconstrui instituțiile, de a antrena forțele de securitate locale, cere ajutoare umanitare și investiții private, iar lista este mult mai lungă. Niciuna dintre provocările în domeniul securității cu care se confruntă în prezent lumea nu poate fi abordată doar prin prisma opțiunilor militare.


    O altă provocare în domeniul securității, observată de cei care au fost prezenți la Conferința de securitate de la Munchen, o reprezintă fractura care a început să apară între vechi aliați. Recepția rece de care a avut parte salutul transmis de președintele american, Donald Trump, prin intermediul vice-președintelui Mike Pence, a arătat clar că relația dintre vechii aliați nu mai este ce a fost, iar tensiunile au fost admise public, la conferință, de cancelarul german Angela Merkel. Aceasta nu s-a ferit să critice Statele Unite și, spre deosebire de Pence, a fost aclamată la sfârșitul discursului. Tensiunile dintre cele două părți sunt generate de o serie de puncte de vedere diferite – de la modul de abordare al relațiilor internaționale, America first în viziunea lui Trump față de multilaterlismul European, la relațiile cu Iranul – europenii rămân în acordul nuclear din care Statele Unite s-au retras.


  • Provocări pentru securitatea UE

    Provocări pentru securitatea UE

    Președintele Conferinței de Securitate de la München,
    Wolfgang Ischinger, a declarat că lumea se întâlnește cu cea mai gravă amenințare
    de confruntare militară din 1991 încoace: Sunt
    îngrijorat, cred că situația globală de securitate este mai instabilă astăzi
    decât a fost în orice moment de la declinul Uniunii Sovietice.



    Miniștrii Apărării din Germania și Franța au evidențiat
    la Conferința de Securitate de la München o viziune complementară
    franco-germană privind securitatea și apărarea europeană.


    În alocuțiunea de final a conferinței pentru securitate
    de la Munchen, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a cerut o
    reformă a procesului de luare a deciziilor la nivelul UE în materie de
    securitate și apărare: Timp îndelungat Uniunea Europeană nu
    a fost pregătită pentru o politică externă comună. Trebuie să devenim mai
    prezenți, mai activi în deciziile de pe scena internațională și acest lucru se
    aplică în mod special apărării. În ultimii 4 ani am făcut mai multe progrese decât în 20 de ani
    precedenți. Acest progres este necesar și cifrele susțin această afirmație. Puțini
    sunt europenii care știu că în Europa avem 170 de mii de tipuri de arme.
    Prietenii noștri americani au 30. Noi avem 20 de tipuri de avioane iar în
    Statele Unite doar 6. Avem 17 modele de tancuri în timp ce în SUA doar unul este folosit. La fel, în privința
    elicopterelor și aș putea continua această listă. De aceea cred că sistemul de
    apărare și de achiziții ar trebui să fie mai eficient. Am făcut deja câteva
    propuneri în această direcție. Eu sunt hotărât să le văd puse în aplicare. Am
    investit, până acum, 90 de milioane de euro în cercetare pentru 2018 și 2019.
    În 2020 dorim să cheltuim 95 de milioane, apoi 1,5 miliarde anual. Statele
    membre la rândul lor trebuie să se implice. 80% din cercetarea în domeniul
    militar este la nivel național și 90% din investițiile în echipamente este la
    nivel național.



    Va trebui să
    reconsiderăm principiul unanimității și să îl acceptăm pe acela al majorității calificate
    susține președintele Junker.


    România
    are ca obiectiv situația de securitate la Marea Neagră a declarat Mihai Fifor.
    Ministrul apărării a mai adăugat că România dorește să pună pe agenda de discuții
    situația de securitate de la Marea Neagră la summit-ul NATO din luna iulie.