Radio România Internațional

Tag: confiscarea extinsă

  • Lege pentru confiscarea extinsă a averilor

    Lege pentru confiscarea extinsă a averilor

    Camera Deputaților de la București a votat, în calitate
    de for decizional, proiectul
    privind confiscarea extinsă a bunurilor obținute prin infracțiuni. Acesta
    prevede că se dispune confiscarea extinsă asupra bunurilor dobândite de o persoană
    condamnată într-o perioadă de cinci ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul
    săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei.


    Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor
    acte normative din domeniul penal, în scopul transpunerii în legislaţia
    naţională a unor prevederi europene. Astfel, bunurile persoanelor condamnate
    definitiv la închisoare pentru o perioadă de patru ani sau mai mare şi care au
    fost transferate către terţi vor putea fi confiscate pentru a acoperi
    prejudiciul adus patrimoniului public sau privat.


    Fostul
    ministru al Justiţiei, deputatul neafiliat Ana Birchall a precizat că măsura va
    fi aplicată unui număr mult mai mare de infracţiuni, inclusiv abuzul în
    serviciu Prin adoptarea acestui proiect de lege, confiscarea extinsă
    va putea fi aplicată şi infracţiunilor de serviciu. O altă prevedere importantă
    priveşte modificarea cerinţelor necesare aplicării confiscării extinse. Astfel,
    se elimină restricţiile prevăzute în actuala reglementare, astfel încât
    instanţa va putea să îşi fundamenteze convingerea că bunurile provin din
    activităţi infracţionale pe baza oricăror împrejurări.ˮ


    Proiectul mai
    prevede faptul că, în
    cazul bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării
    extinse, luarea de către procuror a măsurilor asigurătorii pentru a evita
    ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a acestor
    bunuri este obligatorie. De asemenea, organul judiciar care a dispus extinderea
    urmăririi penale sau schimbarea încadrării juridice este obligat să îl
    informeze pe suspect despre faptele noi cu privire la care s-a dispus
    extinderea ori cu privire la schimbarea încadrării juridice.


    In același timp, procurorul
    dispune suspendarea urmăririi penale numai dacă, luând în considerare toate
    circumstanţele cauzei, apreciază că suspectul sau inculpatul nu ar putea fi
    audiat la locul unde se află sau prin intermediul videoconferinţei ori că
    audierea lui în acest mod ar aduce atingere drepturilor sale sau bunei
    desfăşurări a urmăririi penale.


    Dacă nu se dispune suspendarea judecăţii,
    audierea suspectului sau inculpatului la locul unde se află sau prin
    videoconferinţă nu poate avea loc decât în prezenţa avocatului.     Pe de
    altă parte,     Agenţia Naţională de Administrare a
    Bunurilor Indisponibilizate încunoştiinţează judecătorul delegat cu executarea
    despre orice împiedicare ori întârziere survenită în cursul executării unei
    confiscări speciale sau confiscări extinse.

  • Sistemul penitenciar şi confiscarea extinsă

    Sistemul penitenciar şi confiscarea extinsă

    4
    octombrie este data limită la care trebuie transpusă în legislaţia naţională a
    statelor membre ale Uniunii Europene directiva comunitară ce prevede
    confiscarea extinsă a averii celor care s-au îmbogăţit fraudulos. În România,
    urgenţa indusă de termenul fixat la Bruxelles se suprapune cu aprinsele
    dezbateri interne asupra efectelor luptei anticorupţie.

    De mult timp, presa,
    societatea civilă şi experţii avertizează că inculpările, arestările şi
    condamnările spectaculoase ale marilor corupţi rămân un exerciţiu platonic cât
    timp nu sunt urmate de recuperarea prejudiciilor.

    Ministrul Justiţiei în
    Guvernul tehnocrat de la Bucureşti, Raluca Prună, a anunţat, pentru Radio
    România, că există, deja, un proiect de lege în acest sens, care va fi înaintat
    Parlamentului. Ea nu a exclus
    posibilitatea emiterii unei Ordonanţe de Urgenţă, însă şi-a exprimat
    încrederea, că, graţie celerităţii cu care vor acţiona deputaţii şi senatorii,
    nu va fi nevoie de o astfel de măsură. Legislaţia
    actuală, adaugă doamna ministru, prevede, deja, în Codul Penal posibilitatea
    confiscării extinse. Din păcate această prevedere nu a fost foarte mult
    uzitată în dosarele în curs, iar ceea ce facem prin acest proiect e să
    transpunem în integralitate directiva. Rata de condamnare a celor
    trimişi în judecată pentru fapte de corupţie se menţine la nivelul de 90%, ceea
    ce, potrivit DNA, arată calitatea probaţiunii pe care se construiesc cauzele
    penale, precum şi profesionalismul procurorilor.

    Pe de altă parte, însă, şefa
    Direcţiei, Laura Codruţa Kovesi, sublinia că, numai în urma hotărârilor
    definitive de anul trecut ale instanţelor, statul are de recuperat aproape 200
    de milioane de euro şi insista asupra importanţei executării sentinţelor,
    inclusiv prin recuperarea prejudiciilor. Unii condamnaţi nu execută integral pedeapsa aplicată de judecători. Unii sunt eliberaţi
    condiţionat, fără se a recupera prejudiciul sau folosind tertipuri
    administrative. Astfel de situaţii duc treptat la pierderea autorităţii
    statului şi la o lipsă gravă de încredere în instituţii – avertiza doamna Kovesi.

    Acum, ministrul Justiţiei, Raluca Prună afirmă că
    pentru infracţiuni economice, un caracter de descurajare foarte puternic este
    confiscarea produsului infracţiunii şi nu executarea unei pedepse care în
    general, în România şi peste tot în lume, este o pedeapsă mai mică decât pentru
    fapte de drept comun. Ea apreciaza că preluarea directivei europene poate
    rezolva şi supraaglomerarea sistemului penitenciar autohton.

    În vară, deţinuţii
    au protestat zgomotos contra condiţiilor din celule. La rându-le, angajaţii din
    sistem spun că sunt suprasolicitaţi şi prost plătiţi şi refuză să muncească
    suplimentar, ceea ce ar putea duce la blocarea activităţii în penitenciare, din
    cauza deficitului de personal. Administraţia Naţională a Penitenciarelor are 15
    mii de posturi, din care sunt ocupate doar 12 mii, iar necesarul ar fi de 20 de
    mii de lucrători.