Radio România Internațional

Tag: conflict armat

  • Teste de stres la granițe

    Teste de stres la granițe


    Concentrarea de forțe rusești la graniţa cu Ucraina este urmărită cu maximă atenție, existând temeri că Moscova ar pregăti un atac la scară largă ce ar putea fi lansat, cel mai probabil, în ianuarie. Rusia şi-a consolidat, deja, prezența în zonă cu tancuri și aproape 100 de mii de militari, desfășurarea de forțe continuă, iar situația este tot mai tensionată. Ceea ce nu am făcut în 2014, suntem pregătiţi să facem acum, l-a avertizat liderul de la Casa Albă pe cel de la Kremlin, referindu-se la eventualitatea unei noi invazii a Rusiei în Ucraina, asemănătoare celei soldate cu anexarea ilegală a Crimeei. În cadrul unei conversații video securizate Biden – Putin, președintele american a prevenit că, dacă Rusia va invada din nou Ucraina, SUA şi aliaţii europeni vor răspunde cu măsuri economice puternice, Washingtonul va furniza mai multe echipamente de apărare Ucrainei, iar poziţia aliaţilor din flancul de Est al NATO va fi consolidată.



    De cealaltă parte, Vladimir Putin spune că armata sa nu amenință pe nimeni și cere garanții că NATO nu se va extinde spre Est, așadar și în Ucraina. Moscova acuză Alianţa de distrugerea rapidă a arhitecturii de securitate din Europa, inclusiv prin desfăşurarea scutului antirachetă în România şi Polonia, și că şi-a extins infrastructura militară până la graniţele Rusiei. Invitată la Radio România, profesorul universitar Alba Popescu, de la Universitatea Naţională de Apărare, a vorbit despre situația geopolitică din zonă:



    De fapt, cauza de fond o reprezintă localizarea acestei regiuni din perspectivă geografică, în aşa-numitul istm ponto-baltic, considerat de unii geografi ca fiind adevărata frontieră a Europei. O fâşie de pământ între litoralul sudic al Mării Baltice şi litoralul nordic al Mării Negre, între poarta Moraviei şi Munţii Caucaz, care constituie din punct de vedere geopolitic un spaţiu-tampon, dispus între puterea aceasta care controlează de secole spaţiul de centralitate din Eurasia şi care se numeşte acum Federaţia Rusă, pe de o parte, şi puterile dominante din Europa atlantică, de partea cealaltă. Un spaţiu care, geografic, este dominat de câmpie şi care reprezintă frontiera vestică a Federaţiei Ruse. De aici începe problema, pentru că este frontiera sa cea mai vulnerabilă. Mai mult decât atât, este un spaţiu cu o valoare geostrategică uriaşă, pentru că este un teritoriu care se poate transforma fie într-o barieră, fie într-o poartă care să faciliteze sau să împiedice, invers, fluxurile dintre Europa şi Asia, dintre nordul continentului şi sudul continentului. Deci, un spaţiu cum se numeşte el în geopolitică şi în geostrategie, un spaţiu pivotal, un hub şi un nexus din punct de vedere geoeconomic, geopolitic, deci cel mai valoros din punct de vedere geostrategic spațiu al Eurasiei .”



    Pentru a preveni deriva spre confruntare – spune Moscova, condiţia imperativă sunt garanţiile de securitate pe termen lung cu valoare juridică obligatorie, care să excludă pe viitor orice extinderi ale NATO spre Est şi desfăşurarea la graniţele Rusiei de arme care să amenințe securitatea acesteia. Poziția Moscovei are legătură cu “inelul de securitate” al Rusiei, explică profesorul universitar Alba Popescu:



    “Inelul de securitate este alcătuit din acele state şi mase acvatice care înconjoară Rusia, acest colos terestru, şi care are forma, să spunem aşa, inelară. Ruşii consideră acest inel de securitate ca fiind un spaţiu în care influenţa lor este de facto, ca un spaţiu de importanţă vitală, strategică pentru ei. Deci, tot ceea ce se apropie de frontiera lor este considerat a fi ameninţare directă. Prin urmare, inelul acesta de securitate reprezintă linia roşie. Statele inelului de securitate sunt inclusiv Ucraina, statele transcaucaziene, Moldova, Belarusul. Toate aceste state fac parte din inelul de securitate. Prin urmare, în momentul în care Rusia observă o înaintare sau o încercare a acestor state de a se dezlipi din zona de influenţă rusă şi de a se alipi zonei de influenţă occidentală, în acel moment Rusia acţionează. Şi am văzut, a acţionat deja, a acţionat în anii 90 imediat. În momentul după demantelarea imperiului, a orchestrat aceste conflicte, conflicte îngheţate şi periodic reîncălzite, precum am văzut. Am văzut și în Ucraina, am văzut și în Georgia, Nagorno – Karabah … Deci, lucrurile sunt într-o mare evoluţie în această regiune. Şi toate au legătură cu acest imperativ al Rusiei, un imperativ strategic, istoric deja, de dominaţie a regiunii, care a fost inclus încă din perioada ţarului Petru în rândul obiectivelor de dominaţie ale puterii estice şi care, astăzi, se materializează prin acţiunile de tip hibrid ale Federaţiei Ruse în această regiune ponto-baltică. Adică şi în zona pontică, în care ne aflăm şi noi, şi, desigur, şi în zona Baltică, unde ţintele sunt altele, sunt statele baltice, Polonia, şi Suedia, de asemenea. Deci, asta ar fi explicaţia acestui comportament, comportament tot mai agresiv, de altfel.”



    Conflictul din Ucraina nu se va rezolva, din punctul meu de vedere, spune Alba Popescu – Rusia nu are niciun fel de interes, nici de a-l încălzi în perioada următoare, dar nici de a-l rezolva într-o formă sau alta, Ucraina trebuind să rămână în această zonă gri, alături de celelalte state. NATO consideră inacceptabilă până şi ideea că Rusia poate avea propria sa sferă de influenţă, explicăsecretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg. “Însăşi ridicarea problemei reflectă o idee care ar trebui să ne sporească vigilenţa şi care este inacceptabilă, această idee că Rusia ar avea o sferă de interese. Aceasta ar înseamna recunoaşterea efectivă că Rusia poate controla ceea ce fac vecinii săi, care sunt state suverane” – mai spune Stoltenberg.




  • Tră democrație și arădărikea ditu apirită al NATO

    Tră democrație și arădărikea ditu apirită al NATO

    Secretarlu general al NATO, Jens Stoltenberg, feaţi apel, la Forumlu Aspen, di Bucureşti, ca aliaţllii s’inveastiască tru infrastructurli critiţi şi s’ñicureadză dependinţa di resursili ditu stati cari sunt potenţiali adversari. Jens Stoltenberg li număsi Rusia şi China ca hiinda proţlli actori globali cari submineadză arada mondială bazată pi reguli şi cari acţioneadză dauli tru zone cari agiumsiră di mari sinferu tră securitatea a spaţiului democratic.



    Jens Stoltenberg: “Adversarlli a noştri potenţiali s’ufilisescu di vulnearabilităţli a noastre tra ş-bagă tru practico sinferurli şi inveastescu tru infrastructurli a noastre critiţi ta s’poată s’intervină tru societăţli a noastre şi minduescu s’exploateadză dependenţa a noastră di părmătii di mari sinferu cata cumu gazili, nafta şi minearalili aretki.”



    Jens Stoltenberg cundille ma multi ori purtaticlu fuvirosu a Moscovăllei, a deapoa, la idyiulu forum, ministrul român ali Apărari, Vasile Dâncu, spusi că Rusia poati s’hibă lugursită tru năulu concept strategic NATO ca ună potenţială fuvirseari militară salami. Rusia ari un plan babageanu ti distabilizari a Alianţăllei, inclusiv pritu ună potenţială ataca tru Ucraina, cundille Vasile Dâncu:



    “Rusia lipseasşti s’hibă mutrită ca potenţială fuvirseari salami contra a NATO ditu perspectivă militară. Cadelihea, dialoglu lipseaşti s’armână prota turlie şi s’da silă, ama, cu tuti că NATO, kiro di un dekeniu, acăţă aestă cali, tru aestă oara videmu că nu deadi rezultate, nai ptănu pi kiro di mesii maş tru ahurhită.”



    Di la Departamentul American di Stat vini la forumlu di București ună isapi-timbihi: asistentulu a secretarlui american di stat tră Europa, Douglas Jones: “Atea ditu soni anvărtuşeari militară rusă şi fuvirsearea cu ataca diznău tru Ucraina, spuni limbidu că Rusia easti nai ma aprukeata fuvirseari contra a securitatillei colectivă. Lipseaşti s’avemu ună vărtoasă apărari şi discurajare contra ali Rusiei şi, adunaţ stogu, să spunemu limbidu că Rusia va s’păltească scumpu cara Moscova va s’neagă pi aestă cali fuvirsitoari.”



    Criza ruso-ucraineană fu zburătă, gioi, diznău și di prezidentulu american Joe Biden, aestă aradă cu liderlli a ţărilor ditu aşi-număsitlu Format Bucureşti 9. Cu aestă furñie, prezidentulu Klaus Iohannis să spusi tră criştearea a prezenţăllei militară NATO pi arădărikea estică şi echiparea pănu di mardzină a Alianţăllei tră s’da apandisi la provocărli ali Rusie. Liderlu di Casa Albă lă tăxi a membrilor NATO ditu Europa Centrală capacităţ militari suplimentari şi ari loată limbidu angajamentul andicra di Articolul 5 ditu Tratatlu a Alianţăllei, cari pruveadi că ună atacă contra a unui aliat easti lugursită ună atacă contra a tutulor. Ma ninti, prezidentulu Biden lu asiguripsi omologlu a lui ucrainean, Volodimir Zelenski, că Statili Unite andrupăscu orlea zorlea suvearanitatea şi integritatea teritorială ali Ucraină.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • Despre democrație și flancul estic al NATO

    Despre democrație și flancul estic al NATO

    Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut apel, la Forumul Aspen, de la Bucureşti, ca aliaţii să investească în infrastructurile critice şi să diminueze dependenţa de resursele din state care sunt potenţiali adversari. Jens Stoltenberg a numit Rusia şi China drept principalii actori globali care subminează ordinea mondială bazată pe reguli şi care acţionează ambele în zone care au devenit esenţiale pentru securitatea spaţiului democratic.



    Jens Stoltenberg: “Adversarii noştri potenţiali se folosesc de vulnerabilităţile noastre ca să îşi concretizeze interesele şi investesc în infrastructurile noastre critice ca să poate interveni în societăţile noastre şi încearcă să exploateze dependenţa noastră de materii esenţiale ca gazele, petrolul şi mineralele rare.”



    Jens Stoltenberg a menţionat de mai multe ori comportamentul agresiv al Moscovei, iar, la același forum, ministrul român al Apărării, Vasile Dîncu, a opinat că Rusia ar trebui să apară în noul concept strategic NATO ca o potenţială ameninţare militară serioasă. Rusia are un plan cuprinzător de destabilizare a Alianţei, inclusiv printr-o potenţială agresiune în Ucraina, a subliniat Vasile Dâncu:



    “Rusia ar trebui să fie reflectată ca potenţială ameninţare serioasă la adresa NATO din perspectivă militară. Evident, dialogul trebuie să rămână principala formă şi să fie intensificat, dar, cu toate că NATO, timp de un deceniu, a mers pe acest concept, în acest moment vedem că nu a dat rezultate, cel puţin pe termen mediu; poate doar la început.”



    Dinspre Departamentul American de Stat a venit la forumul de la București o evaluare-avertisment: asistentul secretarului american de stat pentru Europa, Douglas Jones: “Recenta consolidare militară rusă şi ameninţarea cu repetarea agresiunii în Ucraina, arată clar că Rusia este cea mai imediată ameninţare la adresa securităţii colective. Trebuie să menţinem o puternică apărare şi descurajare împotriva Rusiei şi, uniţi, să arătăm clar că Rusia va plăti scump dacă Moscova continuă pe această cale agresivă.”



    Criza ruso-ucraineană a fost discutată, joi, iar și de preşedintele american Joe Biden, de această data cu liderii ţărilor din aşa-numitul Format Bucureşti 9. Cu acest prilej, președintele Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru creşterea prezenţei militare NATO pe flancul estic şi echiparea pe deplin a Alianţei pentru a răspunde provocărilor Rusiei. Liderul de la Casa Albă le-a promis membrilor NATO din Europa Centrală capacităţi militare suplimentare şi a afirmat clar angajamentul faţă de Articolul 5 din Tratatul Alianţei, care prevede că un atac împotriva unui aliat este considerat un atac împotriva tuturor. Anterior, preşedintele Biden l-a asigurat pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, că Statele Unite susţin neclintit suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.







  • Conflictul din Mediterana de Est, în vizorul lideilor europeni

    Conflictul din Mediterana de Est, în vizorul lideilor europeni


    Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut Turciei să renunţe la orice tentativă de “intimidare” a vecinilor săi în conflictul cu Grecia.


    Turcia este un vecin important şi va fi mereu. Însă deşi suntem apropiaţi geografic, distanţa dintre noi pare să se mărească. Turcia este situată într-o regiune care se confruntă cu tulburări. Şi da, ea primeşte milioane de refugiaţi, pentru a căror găzduire noi oferim un ajutor financiar considerabil. Însă nimic din asta nu justifică tentativa de intimidare a vecinilor săi”, a spus Von der Leyen, în primul său discurs despre starea Uniunii , susținut miercuri, în Parlamentul European.



    Ursula von der Leyen, îndemn la reluarea negocierilor



    Șefa Executivului european a asigurat Grecia și Cipru de sprijin din partea Uniunii Europene și a îndemnat părțile să se așeze la masa tratativelor:


    Statele noastre membre, Cipru şi Grecia, pot conta mereu pe o solidaritate totală din partea Europei pentru a-şi proteja drepturile legitime în materie de suveranitate. Aplanarea tensiunilor în Mediterana de Est este în interesul nostru reciproc. Nu există decât o singură cale de urmat: să ne abţinem să acţionăm unilateral şi să reluăm negocierile cu bună credinţă, deoarece este drumul care duce spre stabilitate şi soluţii durabile.”



    UE ar putea impune sancțiuni Turciei



    Președintele Charles Michel, aflat într-o vizită la Nicosia, unde s-a întâlnit cu președintele Ciprului, Nicos Anastasiades, a reiterat angajamentul Uniunii Europene de a apăra drepturile Ciprului în disputa sa cu Turcia privind exploatarea zăcămintelor de gaz în Mediterana.


    “Trebuie să fim fermi când vine vorba despre a apăra drepturile tuturor statelor membre UE, inclusiv ale Ciprului. UE este solidară cu Cipru, care se confruntă cu o situaţie gravă. Din acest motiv am decis să facem apel la organizarea unui summit privind relaţiile cu Turcia“, a declarat Charles Michel.


    Criza din Mediterana de Est este un subiect principal pe agenda summitului european din 24 şi 25 septembrie de la Bruxelles, întâlnire la care se pot stabili o serie de sancţiuni împotriva Turciei.



    Gazele naturale, cauza conflictului dintre cele două state



    Conflictul dintre Turcia și Grecia a pornit după ce guvernul de la Ankara a revendicat dreptul de a exploata zăcăminte de hidrocarburi în zone maritime care ţin de suveranitatea Greciei şi Ciprului.


    Tensiunile au escaladat după ce Turcia a trimis în prospecțiune, luna trecută, o navă în largul unei insule grecești, iar cele două tabere au început exerciții militare în zonă. Ulterior, Turcia a anunţat luni că revenirea în port a navei trimise în Mediterana de Est, lucru ce poate duce la aplanarea conflictului și deschiderea unor negocieri.