Tag: conflict Siria

  • Uniunea Europeană şi criza umanitară din Siria

    Uniunea Europeană şi criza umanitară din Siria

    Uniunea Europeană
    şi Organizaţia Naţiunilor Unite au coprezidat cea de-a treia conferinţă
    de la Bruxelles dedicată sprijinirii viitorului Siriei şi al regiunii. Zilele
    de dialog, care au avut loc la mijlocul săptămânii trecute, au reunit peste o
    mie de participanţi: reprezentanţi ai societăţii civile din Siria şi din
    regiunea afectată de conflict, miniştri şi factori de decizie din ţările
    învecinate cu Siria, ţări donatoare, organizaţii regionale, agenţii ale Organizaţiei
    Naţiunilor Unite, precum şi Mişcarea de Crucea Roşie şi Semiluna Roşie. Federica
    Mogherini,
    Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate al
    Uniunii Europene
    , despre răspunsul internaţional la criza din Siria.

    Susţinem astăzi, alături de Naţiunile Unite, cea de-a treia conferinţă,
    la care se alătură 80 de delegaţii internaţionale din mai mult de 50 de ţări. În
    primul rând, ne propunem menţinerea Siriei şi a poporului sirian în topul
    agendei internaţionale. Uniunea Europeană a sprijinit poporul sirian în
    interiorul şi în exteriorul Siriei încă de la începutul crizei. Uniunea
    Europeană a intervenit atât din punct de vedere politic, cât şi umanitar. 17
    miliarde de euro au fost mobilizate în acest scop doar din partea Uniunii
    Europene. Ne dorim ca acest conflict să nu fie uitat, ne dorim ca oamenii din
    Siria să nu fie uitaţi într-un moment în care comunităţilor internaţionale pare
    să le pese tot mai puţin de acest lucru.


    Conferinţa de la
    Bruxelles a reuşit să mobilizeze ajutor pentru sirieni, atât în
    interiorul ţării, cât şi în ţările învecinate, inclusiv pentru comunităţile-gazdă,
    prin angajamente care se ridică la un total de 6,2 miliarde de euro pentru
    2019, precum şi prin angajamente multianuale însumând mai mult de două miliarde
    de euro cel puţin pentru 2020.

    Federica Mogherini: Aici, ne-am adunat
    atât de mulţi, din întreaga lume, pentru a reafirma că trebuie să rămânem
    concentraţi pe găsirea unor soluţii politice pentru rezolvarea conflictului din
    Siria, care încă nu s-a terminat. Oamenii au nevoie de ajutorul nostru. Situaţia
    militară de la faţa locului ar putea să evolueze, într-un sens sau altul, dar
    ceea ce este clar pentru toată lumea este faptul că a câştiga pacea înseamnă un
    proces politic deţinut de Siria şi condus de Naţiunile Unite, la Geneva. Suntem
    aici pentru a sprijini acest proces, pentru a sprijini reprezentanţa specială a
    Naţiunilor Unite şi pentru a aduce laolaltă orice posibil sprijin internaţional
    pentru găsirea unei soluţii la Geneva, care să pună punct conflictului. Vrem să
    menţinem ritmul susţinut al livrării ajutoarelor umanitare.


    Nevoile umanitare
    din zonele de conflict sunt în continuare extrem de însemnate. Aproximativ 11
    milioane de sirieni au nevoie de asistenţă umanitară
    , iar peste cinci milioane
    şi jumătate de refugiaţi sirieni sunt strămutaţi în afara ţării.


  • Bucureştiul, despre situaţia din Siria

    Bucureştiul, despre situaţia din Siria

    Prin şeful statului, Klaus Iohannis, şi Ministerul de Externe (MAE), România nu a ezitat să-şi exprime poziţia după loviturile occidentale din Siria, de sâmbătă, intervenite la o săptămână după atacul chimic din Douma, imputat regimului de la Damasc. Imediat după operaţiunea comună a Statelor Unite, Marii Britanii şi Franţei, preşedintele Iohannis a reiterat că România rămâne solidară cu acţiunile partenerilor săi strategici. România condamnă, din nou, folosirea armelor chimice în Siria, fapt ce nu are nicio justificare, a apreciat şeful statului.



    La rându-i, MAE susţine că operatiunea occidentală este o reacție fermă la atrocitățile soldate cu numeroase victime în rândul populației civile din Douma, confruntată cu consecințele devastatoare ale unui război care trebuie încheiat cât mai curând. Diplomaţia de la Bucureşti reafirmă necesitatea soluționării conflictului din Siria, care a provocat suferință populației civile, şi consideră că este esențial ca toate părțile implicate să continue să sprijine activ acţiunile ONU destinate încheierii acestei crize. De asemenea, MAE susţine că atacul cu arme chimice din Douma trebuie investigat de urgență, de o manieră independentă și imparțială şi solicită tragerea la răspundere, în urma anchetei, a persoanelor vinovate.



    Despre ţintele operaţiunii din Damasc, ministrul francez al Apărării, Florence Parly, a declarat că acestea au fost principalul centru de cercetare şi două centre de producţie din programul chimic clandestin al regimului lui Bashar al-Assad. După operaţiune, preşedintele american, Donald Trump, a folosit expresia “misiune îndeplinită”, în timp ce reprezentantul Washingtonului la ONU, Nikki Haley, a afirmat, la o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate, că Statele Unite sunt pregătite de noi lovituri, în cazul unui alt atac chimic în Siria.



    De partea sa, premierul de la Londra, Theresa May, a afirmat că nu a existat alternativă la acţiunea militară şi a descris intervenţia occidentală ca fiind limitată şi ţintită. Pe de alta parte, experţii internaţionali ai Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) au început, duminică, ancheta asupra presupusului atac chimic de la Douma, în care şi-au pierdut viaţa câteva zeci de persoane. Munca pe teren se anunţă complicată pentru anchetatori, care au ajuns la o săptămână după evenimente, într-o zonă trecută sub controlul autorităţilor de la Damasc şi al poliţiei militare ruse şi devastată de cinci ani de asediu. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în Douma, aproximativ 500 de persoane au prezentat simptome care relevă o expunere la substanţe chimice toxice.

  • Europa şi conflictul din Siria

    Europa şi conflictul din Siria

    Nu au fost anunţate proiecte precise! Nici nu au fost luate decizii răsunătoare! Prezenţa,
    împreună, miercuri, la Strasbourg, a cancelarului german Angela Merkel şi a
    preşedintelui francez François Hollande a
    avut, însă, pentru mulţi, valoare istorică. Ar trebui dat cu 26 de ani timpul
    înapoi pentru a regăsi lideri ai ‘motorului’ Europei adresându-se, împreună,
    Parlamentului European. Puţin după căderea zidului Berlinului, în 1989, Helmut
    Kohl şi François Mitterrand urcau la tribuna de la Strasbourg pentru a spulbera
    temerile statelor membre ale Uniunii Europene în privinţa reunificării
    bătrânului continent. Or, sentimente similare prevalează şi la ora actuală – a
    punctat dna Angela Merkel, în contextul extrem de dificil generat de criza
    refugiaţilor, cea mai gravă de la cel de-al Doilea Război Mondial. Europa nu
    încetează să fie pusă la încercare!

    Deja zguduit de o criză financiară, încă
    destabilizat de o criză socială, acum – în plus – serios încercat de afluxul de
    migranţi din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, continentul se confruntă cu
    multiple probleme. Utilitatea spaţiului Schengen, de liberă circulaţie, este
    pusă sub semnul îndoielii. Dispariţia lui, alături de desfiinţarea monedei
    unice, ar putea, însă, conduce la sfârşitul Europei. Apoi, ţările Uniunii tind
    să prefere acţiunea solitară celei solidare. Or, încercarea de a se salva
    singur, de a se eschiva sau de a se pune la adăpost este iluzorie – a punctat
    preşedintele francez François Hollande.
    Tot în viziunea lui, în condiţiile în care extremiştii câştigă teren prin
    discursuri radicale, naţionalismul echivalează cu războiul. Date fiind aceste
    ameninţări, Europa va fi capabilă să facă faţă crizei refugiaţilor numai dacă
    va acţiona împreună, în virtutea valorilor sale.

    În plus, migranţii trebuie trataţi
    ca fiinţe umane, nu ca o masă anonimă. Mulţi vin să se integreze în societăţile
    europene; acestea trebuie să îşi păstreze regulile, iar refugiaţii să le înveţe
    – a completat
    cancelarul german Angela Merkel. Ea a pledat o dată în plus, împreună cu şeful
    statului francez, în favoarea procedurii de repartizare echitabilă a
    migranţilor între toate statele membre.

    România a acceptat să găzduiască peste
    4 mii de persoane. În plus, în viziunea ambasadorului american la NATO,
    Douglas Lute, ea ar putea contribui
    la o soluţie politică la criza siriană, în condiţiile în care are, încă, o
    ambasadă deschisă la Damasc. Până acum, Europa a întârziat să înţeleagă că
    tragediile din Orientul Mijlociu şi din Africa de Nord nu vor rămâne fără
    repercusiuni pentru ea – a punctat preşedintele François Hollande. Dacă
    nici în prezent nu va lua măsuri
    adecvate, va fi nevoită să suporte concecinţele.