Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, solicita Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului convocarea Congresului românilor de pretutindeni.
Tag: congresul romanilor de pretutindeni
-
România 43
Membrii Comisiilor pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor şi omologii din Senat urmează a adopta într-o şedinţă comună forma finală a Metodologiei privind Congresul românilor de pretutindeni
-
Jurnal românesc – 09.08.2017 UPDATE
Ministrul
pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac, a lansat, miercuri, la
Botoşani, campania naţională Informare acasă! Siguranţă în lume, destinată
românilor care doresc să muncească în străinătate. Campania îşi propune să informeze asupra drepturilor pe care persoanele care vor să se
stabilească în afara graniţelor le au în
ţările membre ale Uniunii
Europene, precum şi asupra riscurilor la care se expun odată cu decizia de a munci în străinătate. De asemenea,
românii vor fi informaţi în
legătură cu siguranţa la locul de muncă,
riscurile unor boli profesionale, protecţia faţă de abuz şi exploatarea prin muncă, susţinerea accesului nediscriminatoriu pe piaţa muncii, precum
şi numerele de urgenţă în caz
de necesitate. Potrivit ministrului Andreea Păstârnac, campania vizează, în
principal, românii care lucrează în Italia, Spania şi Marea Britanie, state în care există cele mai mari comunităţi
româneşti. O parte importantă a acestei campanii este informarea
cetăţenilor pentru a-i motiva să revină în România şi să se integreze pe piaţa muncii de
acasă. Campania se va derula,
în paralel, atât pe teritoriul României, cât şi în statele UE în
care trăiesc comunităţi importante de români.
Aflat la
Botoşani, la lansarea campaniei Informare acasă! Siguranţă în
lume!, ambasadorul Italiei la Bucureşti, Marco Giungi, a declarat că peste 99% dintre românii din Italia sunt foarte bine
integraţi. El a spus că aceştia învaţă foarte repede limba italiană şi că s-au acomodat în Italia foarte uşor. Marco Giungi
consideră că românii care desfăşoară
activităţi sezoniere în peninsulă au nevoie să
fie informaţi cu privire la locurile de muncă pe care urmează
să le obţină, admiţând că au existat
şi cazuri de exploatare umană,
pe care a calificat-o
drept o crimă. Marco Giungi a dat asigurări că în Italia drepturile cetăţenilor
străini sunt respectate, menţionând că nu trebuie generalizate cazurile în care anumite drepturi sunt încălcate.
Deputatul PMP
Constantin Codreanu, preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din
afara graniţelor ţării, le-a solicitat românilor de peste hotare să transmită
până pe 15 august observaţiile, comentariile şi sugestiile lor pe marginea
metodologiei privind organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni.
Codreanu menţionează că, potrivit proiectului de document, Congresul Românilor
de Pretutindeni se organizează, anual, sub egida Parlamentului României, în
ţară sau în străinătate. Convocarea Congresului se face de către Birourile
permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu informarea
Ministerului pentru Românii de Pretutindeni şi a Biroului Executiv al
Consiliului Românilor de Pretutindeni. La Congres vor participa 300 de
delegaţi. Candidaţii vor trebui să fie rezidenţi în străinătate, să fi împlinit
vârsta de 18 ani, să nu reprezinte partidele politice din România şi să nu fie
funcţionari publici angajaţi ai statului român care desfăşoară activităţi în
străinătate.
Cetăţenii din
80 de ţări, între care şi România, pot
intra, de acum înainte, fără viză în Qatar – au anunţat, miercuri,
autorităţile emiratului. Aceştia vor prezenta doar paşaportul,
care să fie valabil încă minimum şase luni, şi un bilet care să confirme întoarcerea în ţara
proprie sau continuarea călătoriei. În funcţie de cetăţenia
vizitatorilor, aceştia vor avea dreptul de a petrece fie un total de 90 de zile
în Qatar, cu intrări multiple într-o perioadă de 180
de zile, fie un total de 30 de zile cu intrări multiple, într-o perioadă tot de
30 de zile, cu posibilitatea extinderii pe încă 30. România face parte din
prima categorie. -
Jurnal românesc – 09.08.2017
Deputatul PMP Constantin Codreanu, preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, le-a solicitat românilor de peste hotare să transmită până pe 15 august observaţiile, comentariile şi sugestiile lor pe marginea metodologiei privind organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni. Codreanu reaminteşte că actualul proiect a fost aprobat pentru dezbatere publică în şedinţa comună din 29 iunie 2017 a comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a Camerei Deputaţilor şi a comisiei pentru românii de pretutindeni a Senatului, urmând ca forma finală a metodologiei să fie adoptată în prima şedinţă comună a celor două comisii de profil ale Parlamentului.
Deputatul menţionează că, potrivit proiectului de document, Congresul Românilor de Pretutindeni se organizează, anual, sub egida Parlamentului României, în ţară sau în străinătate. Convocarea Congresului se face de către Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu informarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni şi a Biroului Executiv al Consiliului Românilor de Pretutindeni. La congres vor participa 300 de delegaţi. Potrivit deputatului, candidaţii vor trebui să fie rezidenţi în străinătate, să fi împlinit vârsta de 18 ani, să nu reprezinte partidele politice din România, să nu fie funcţionari publici angajaţi ai statului român care desfăşoară activităţi în străinătate.
Cinci sute de abecedare “Albinuţa”, semnate de Grigore Vieru, au fost trimise copiilor născuţi peste hotarele Republicii Moldova. Cărţile destinate copiilor de vârstă preşcolară sunt distribuite prin intermediul misiunilor diplomatice. În acest mod, autorităţile moldoveneşti încurajează copiii din diasporă să înveţe limba ţării de origine a părinţilor lor şi astfel să dezvolte legături emoţionale cu Republica Moldova. Iniţiativa aparţine Guvernului Republicii Moldova, prin intermediul Biroului relaţii cu diaspora. În acest sens, premierul Pavel Filip a transmis pe semnul de carte un mesaj pentru preşcolari: “Dragă copile, învaţă carte şi vei avea parte de o viaţă mai bună, perseverează pe calea cunoştinţelor, astfel ca Republica Moldova, ţara părinţilor tăi şi a ta, să fie mândră de tine!”. Cărţile au fost expediate în 30 de ţări, cel mai mare număr de exemplare fiind livrate în Rusia, Italia, Ucraina, Canada, Franţa, Portugalia, România, Spania, SUA şi Kazahstan.
Lotul României, prezent la a XIV-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Geografie, desfăşurată la Belgrad, în perioada 2 – 8 august, a obţinut două medalii de aur şi o medalie de argint, această performanţă plasând România pe poziţia secundă a clasamentului pe naţiuni. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Economiei, elevii medaliaţi sunt din Câmpulung Moldovenesc şi din Bucureşti. Unul dintre ei a reeditat succesul de anul trecut, intrând în galeria concurenţilor dublu medaliaţi cu aur la această competiţie. Olimpiada Internaţională de Geografie a reunit peste 160 de elevi din 45 de ţări.
-
Jurnal românesc – 06.07.2017
Consiliul Românilor de Pretutindeni îi
invită pe toţi cei interesaţi să participe la consultarea publică privind
metodologia pentru desemnarea participanţilor la următorul Congres al Românilor
de Pretutindeni. Termenul-limită pentru transmiterea propunerilor este 31 iulie
2017. Textul supus dezbaterii este disponibil pe pagina de web a Parlamentului
României – Camera Deputaţilor.
‘Târgul Universităţilor din România’ se desfăşoară, începând de
astăzi, în cele mai mari oraşe din Republica Moldova, Chişinău, Cahul şi Bălţi.
Toţi absolvenţii basarabeni care doresc să-şi continue studiile în ţară pot
afla informaţii despre oferta educaţională, procesul de admitere, actele de
care au nevoie pentru înmatricularea în România. Pentru absolvenţii de gimnazii
din Republica Moldova sunt oferite circa 3000 de locuri la colegii şi licee din
România. Pe lângă actele care erau necesare în anii precedenţi, viitorii elevi
trebuie să scrie acum şi o declaraţie privind apartenenţa la identitatea
culturală românească. Pentru cei care vor să-şi dea licenţa la o facultate din
România sunt puse la dispoziţie 2.808 locuri, dintre care 1.393 cu bursă.
Admiterea va începe pe 10 iulie.
Republica Moldova, Ucraina şi Georgia vor sa afle de la
Parlamentul European care sunt şansele lor de aderare la Uniunea Europeană – a
anunţat preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Andrian Candu, care a expus
conţinutul unei declaraţii comune semnate de şefii legislativelor din cele trei
state ex-sovietice. Aceştia solicită Parlamentului European să aprobare o
rezoluţie prin care să li se ofere o perspectivă clară de aderare la Uniunea
Europeană înainte de summitul Parteneriatului Estic, programat în noiembrie.
Candu a spus că declaraţia comună poate fi considerată şi o cerere de aderare din punct de vedere
politic. Parteneriatul Estic a fost lansat în 2009 pentru a promova asocierea
politică şi integrarea economică dintre Uniune şi şase state partenere din Europa
de Est şi Caucaz: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi
Ucraina.
Italia, România şi Croaţia au înregistrat anul trecut cea mai mare
rată a populaţiei inactive economic din rândul statelor membre ale Uniunii
Europene – arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Anul trecut, în întregul spaţiu comunitar, 89 de milioane de persoane între 15
şi 64 de ani, adică mai mult de un sfert din această categorie de vârstă, nu se
aflau pe piaţa muncii. Sunt incluşi aici cei care studiază sau fac cursuri de pregătire
profesională, pensionari, oameni cu boli grave sau cu dizabilităţi, cei care au
grijă de copii sau adulţi ce nu se pot îngriji singuri. Italia înregistrează o
rată a populaţiei inactive economic de 35,1% şi e urmată de România şi Croaţia,
ambele cu 34,4%.
Primul proiect de casă modulară inteligentă a
fost lansat, miercuri, în România şi oferă un ecosistem complet pentru
monitorizarea şi controlul locuinţei, inclusiv de la distanţă, precum şi
servicii de Internet şi TV. Conceptul de modularitate presupune posibilitatea
de a extinde locuinţa, prin conectarea a noi module la spaţiul deja existent.
În interiorul casei există circa 60 de senzori pentru controlul asupra luminii
şi televizorului, alarmă în caz de inundaţie, fum sau efracţie. Preţul unui astfel
de sistem pleacă de la câteva sute şi ajunge până la câteva mii de euro. -
Propuneri legislative pentru comunitățile de români din afara granițelor
Modificarea Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni
Legislația privind sprijinirea românilor de pretutindeni va fi modernizată și adaptată comunităților noi și contextului european marcat de mobilitatea și libera circulație la nivelul UE, potrivit unor acte normative adoptate miercuri, 31 mai, de Guvernul României la propunerea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.
Guvernul a modificat şi completat, printr-un proiect de lege, Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. Principalele elemente de noutate:
– s-a completat definiția termenului români de pretutindeni”, prin introducerea obligației de asumare a identității etnice și culturale române și față de autoritățile statelor de reședință și, respectiv, prin includerea persoanelor de alte naţionalităţi, care au emigrat din România, dar își asumă, prin autoidentificare, apartenența la spaţiul cultural şi identitar românesc;
– s-a introdus prevederea privind colaborarea cu organizațiile și asociațiile românilor de pretutindeni, în vederea promovării imaginii României și a românilor în rândul opiniei publice în statele de reședință;
– cadrul legal a fost adaptat la atribuțiile MRP de a facilita reinserția socială și pe piața muncii a românilor care doresc să se reîntoarcă în țară, conform viziunii din Programul de guvernare;
– a fost prevăzută posibilitatea ca MRP să propună priorități tematice și geografice în documentele de politici publice supuse adoptării în Guvern;
– s-a reglementat domeniul de activitate al MRP, instituția având posibilitatea de a dezvolta politici publice pentru:
a) promovarea integrării cetăţenilor români în statele de reşedinţă;
b) susţinerea organizaţiilor românilor de pretutindeni care contribuie la transferul de know-how şi care promovează cooperarea economică, schimburile comerciale, investiţiile sau turismul în România;
c) promovarea bunelor practici pentru relaţionarea autorităţilor locale din România cu comunităţile proprii din diaspora sau pentru cooperarea transfrontalieră cu regiuni sau localităţi cu minorităţi româneşti;
d) elaborarea de pachete de informaţii şi realizarea de campanii de diseminare pentru tematici de interes în rândul diasporei, precum oportunităţile de accesare a finanţării nerambursabile din fonduri europene, naţionale sau facilităţi fiscale pentru demararea de afaceri, investiţii, inclusiv în agricultură, formare profesională, educaţie în România;
e) facilitarea implicării profesioniştilor din diaspora în administraţia centrală sau locală şi valorificării în ţară a experienţei profesioniştilor români din diaspora în domenii diverse, precum cercetare, investiţii, comerţ, educaţie, agricultură, sănătate, turism, IT, energie, infrastructură;
f) oferirea de asistenţă şi consiliere pentru facilitarea integrării socio-profesionale în societatea românească a conaţionalilor care doresc să se întoarcă în România;
g) realizarea de studii privind diaspora.
Congresul Românilor de Pretutindeni
– din 3 în 3 ani, Congresul Românilor de Pretutindeni alege prin vot, din rândul delegaţilor, Consiliul Românilor de Pretutindeni. Organizarea şi funcţionarea Congresului Românilor de Pretutindeni, respectiv a Consiliului Românilor de Pretutindeni se va realiza cu respectarea prevederilor statutelor şi regulamentelor de organizare şi funcţionare în vigoare;
– modul de organizare şi funcţionare a Consiliului Românilor de Pretutindeni se stabileşte de către Congresul Românilor de Pretutindeni, cu avizul conform al birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului;
– Consiliul Românilor de Pretutindeni oferă trimestrial informaţii, analize şi propuneri Parlamentului României, MRP, precum şi celorlalte instituţii guvernamentale competente, cu care colaborează pentru promovarea de iniţiative legislative referitoare la românii de pretutindeni, respectiv la realizarea şi aplicarea programelor destinate comunităţilor româneşti.
Strategia națională pentru românii de pretutindeni 2017-2020
De asemenea, Guvernul a aprobat miercuri, prin Hotărâre, Strategia națională pentru românii de pretutindeni 2017-2020. Prioritățile Strategiei sunt:
1. Limba română – Educație și Comunicare;
2. Extinderea, profesionalizarea și eficientizarea mass-media în limba română;
3. Promovarea valorilor culturale și spirituale românești;
4. Consolidarea organizațiilor reprezentative ale românilor de pretutindeni;
5. Creșterea coeziunii mediului asociativ.
Strategia îşi propune şi obiective noi, referitoare la susţinerea proceselor de integrare şi apărarea drepturilor românilor de pretutindeni, la consolidarea şi eficientizarea instituţională în domeniu, propunând direcţii de acţiune şi măsuri previzionate pentru perioada 2017-2020 în sprijinul românilor de pretutindeni şi adaptate la nevoile curente ale comunităţilor istorice şi ale diasporei de mobilitate, în vederea păstrării, afirmării şi promovării identităţii româneşti. Sunt propuse măsuri concrete privind:
– apărarea drepturilor, libertăților și demnității românilor. Susținerea procesului de integrare a românilor în țările unde trăiesc, studiază sau muncesc;
– creşterea capacităţii de valorificare a potenţialului strategic al comunităţilor româneşti, ca punte de legătură cu statele de cetăţenie/rezidenţă;
– sprijinirea procesului de reîntoarcere și reinserție a celor care doresc să revină în România. Sunt stabilite responsabilitățile tuturor ministerelor și autorităților implicate în implementarea Strategiei.
Pe lângă obiectivele concrete în sprijinul românilor de pretutindeni, Strategia îşi propune şi avansarea unor proiecte de modificare şi completare a cadrului normativ în domeniu, în scopul adaptării lui la realităţile curente şi nevoile actuale ale comunităţilor româneşti din afara graniţelor.
Elaborarea Strategiei a fost coordonată în cadrul Grupului Interministerial pentru Românii de Pretutindeni, organism creat în vederea coordonării colaborării dintre MRP şi celelalte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale şi autorităţi publice, având ca temă principală coordonarea interinstituţională în domeniul românilor de pretutindeni.
-
Jurnal românesc – 6.05.2016
Congresul
românilor de pretutindeni se va desfăşura pe 24 şi 25 iunie, va avea un buget
de 300.000 de euro alocat de Camera Deputaţilor, iar românii din diaspora care
doresc să participe ca delegaţi trebuie să depună, până pe 12 mai, câte o listă
de 500 de semnături, a anunţat deputatul Aurelian Mihai. El a precizat, într-o
conferinţă de presă, că organizarea acestui congres reprezintă o premieră
deoarece, până în momentul de faţă, din 2007 de când a fost adoptată Legea 299
în Parlament, nu a avut loc niciodată un congres al românilor de pretutindeni.
Congresul este organizat de Camera Deputaţilor, în colaborare cu Ministerul
Afacerilor Externe şi Senat si urmează să se desfăşoare la Palatul
Parlamentului.
România are, de
vineri, un nou consulat în Ucraina – cel de la Solotvino, chiar în apropierea
graniţei commune, la ceremonia de inaugurare fiind prezenti ministrul roman de
externe Lazăr Comănescu şi omologul sau ucrainean, Pavlo Klimkin. Oraşul
ucrainean Solotvino se află foarte aproape de Sighetu Marmaţiei, zonă în care
există şi un punct de trecere a frontierei. Şeful diplomaţiei de la Bucuresti a
afirmat că o funcţie importantă a Consulatului de la Solotvino vizează
facilitarea aplicării acordului de mic trafic de frontieră, care a intrat în
vigoare acum un an. Ministrul român de externe a mai precizat că, în viitorul
apropiat, îşi va reîncepe activitatea o comisie mixtă interguvernamentală
româno-ucraineană pentru minorităţile naţionale.
Comisarul
european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat, la Cluj, că,
dacă România nu va absorbi suficiente fonduri europene, îşi va crea riscuri în
ceea ce priveşte economia. Oficialul european a atras atenţia şi în ceea ce
priveşte folosirea fondurilor de coeziune acordate oraşelor din România şi
pentru care a fost prelungit termenul până în iunie. Este pentru prima dată în
istoria UE când o parte din buget se duce direct şi va fi gestionat direct de
oraşe, a precizat Corina Cretu. Ea a participat, la Cluj, la seminarul Simplificarea
Fondurilor structurale şi de investiţii europene, alături de
preşedintele Comisiei de dezvoltare regională a Parlamentului European, Iskra
Mihaylova, de europarlamentarul Mircea Diaconu şi de vicepremierul Vasile
Dîncu.
Institutul Naţional
de Statistică a raportat cifre în creştere pentru turismul românesc în luna
martie a acestui an. Comparativ cu anul 2015 atât sosirile – cu circa 11%, cât
şi înnoptările – cu aproape 7 procente au fost mai numeroase în luna
menţionată. Statisticile INS arată că a crescut şi numărul de turişti străini:
la punctele de frontieră s-au înregistrat peste 160 de mii de cetăţeni
rezidenţi în alte ţări care au intrat în România în martie, faţă de aproape 144
de mii în urmă cu un an, păstrând astfel tendinţa pozitivă din primele luni ale
lui 2016. În primul trimestru al acestui an numărul turiştilor străini care au
ajuns la hoteluri sau pensiuni din România a crescut cu peste 16%, iar al celor
care s-au cazat măcar o noapte cu mai bine de 17 procente. -
Aprobarea organizării Congresului Românilor de Pretutindeni de către Birourile permanente reunite
În şedinţa Birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, reunite, din data de 7
martie 2016, a fost aprobată propunerea membrilor Comisiei pentru comunităţile de români din
afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor şi ai Comisiei pentru românii de pretutindeni din
Senat de organizare a Congresului Românilor de Pretutindeni în perioada 24-25 iunie 2016.De asemenea, în cadrul aceleiaşi şedinţe a fost aprobat amendamentul care modifică alin.3 al
art.1 din Metodologia privind organizarea alegerii delegaţilor la Congresul românilor de
pretutindeni, astfel încât evenimentul să se poată organiza cu cel puţin 5 luni înainte de data de
desfăşurare a alegerilor parlamentare, în loc de 6 luni, aşa cum se preciza iniţial.Amendamentul menţionat a fost propus de domnul deputat Mircea Lubanovici – preşedintele
Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării şi susţinut de membrii comisiei,
pentru a se evita conflictul cu dispoziţiile Metodologiei, având în vedere alegerile parlamentare
care vor avea loc la sfârşitul acestui an.Conform procedurilor organizatorice preliminare, Birourile permanente ale Camerei
Deputaţilor şi Senatului în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe urmează să constituie
Secretariatul tehnic al Congresului, iar Ministerul Afacerilor Externe, prin D.P.R.R.P. şi misiunile
diplomatice ale României, vor aduce la cunoştinţa comunităţilor româneşti procedura de înscriere
a delegaţilor la Congres, prin publicarea pe site-urile proprii şi prin orice alte mijloace de
comunicare disponibile. -
Prioritățile DPRRP în 2016
Îmbunătățirea activității, întărirea legăturilor culturale cu comunitățile istorice românești și implementarea spațiului comunicațional comun România – Republica Moldova reprezintă principalele obiective ale Departamentului Politici pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) pentru anul 2016.
Potrivit unui document publicat pe site-ul Guvernului, DPRRP își mai propune organizarea primului Congres al românilor de pretutindeni, informarea acestora privind votul prin corespondență și stimularea inițiativelor lor.
De asemenea, instituția vizează reformarea pe criterii de eficiență a instituțiilor aflate în coordonarea ministrului delegat pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni, acordarea de asistență financiară pentru românii din afara granițelor și reforma cadrului normativ al activității DPRRP. Guvernul a făcut publice, vineri, prioritățile strategice pentru fiecare minister în 2016.
-
Întâlnirea ministrului Tîlvăr cu comunitatea română din Irlanda
Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit, sâmbătă, 3 octombrie 2015, cu reprezentanți ai mediului asociativ și membri ai comunității românești, mass-media de limbă română și reprezentanți ai bisericii românești din Irlanda. În cadrul întâlnirii au fost dezbătute teme precum accesul la finanțările nerambursabile acordate de DPRRP, votul prin corespondență, Congresul Românilor de Pretutindeni, dar și aspecte de natură consulară.
Dimensiunea comunității românești din Irlanda, ca și paleta largă de preocupări pe care aceasta o ridică în fața autorităților locale, dar și a statului român sunt provocări pentru care trebuie să avem răspunsuri adecvate.Politicile publice din România trebuie să țină seama de semnalele care vin de la conaționalii noștri din diaspora. În același timp, cred că românii de pretutindeni, din țară sau din afara hotarelor ei, pot contribui la promovarea imaginii și intereselor României. Totodată, și la Dublin, ca și la Roma, ca și la Viena, dar și la Lisabona, încurajez comunitățile românilor de pe ambele maluri ale Prutului să facă acțiuni comune, să-și stabilească țeluri comune, astfel încât efortul de apropiere și de sprijinire a Republicii Moldova pe care îl face guvernul României să-și găsească o prelungire și în diaspora”, a afirmat Angel Tîlvăr.
Ministrul delegat a rugat reprezentanții comunității ca, împreună cu reprezentanții oficiali ai statului român în Irlanda, să semnaleze autorităților române și irlandeze toate cazurile în care drepturile lor sunt încălcate. În același timp, ministrul delegat a apreciat activitatea atașatului pe probleme de Interne din Irlanda în cazurile de abuz care au avut ca victime cetățeni români.