Suceveanul Sergiu Senciuc, student la Relaţii Internaţionale în Lisabona, reprezentant al Comunităţii de Elevi şi Studenți Români din Portugalia, cel mai tânăr român ales consilier local în sectorul Penha de França – Municipiul Lisabona
Sergiu Senciuc are în curând (pe 2 noiembrie 2022) 21 de ani, de 15 trăieşte în Portugalia și îi place politica. Pe care a început să o urmărească la numai 13 ani, în 2014, an electoral pentru UE (când aveau loc alegeri europarlamentare) și pentru România (când aveau loc alegeri prezidențiale). Recent, el a fost ales consilier local în Penha de França — Lisabona, este secretar adjunct al organizaţiei pentru tineret a Partidului Popular din Lisabona şi preşedinte al PNL Portugalia. Anul acesta a beneficiat şi de un internship guvernamental de două luni la Ministerul Culturii, în România. Timp de un an a fost chiar consilier onorific la Camera Deputaţilor, în Parlamentul Romaniei, unde a urmat şi un stagiu. De ce se simte bine în politică, domeniu care i se potriveşte şi în care vrea să şi rămână?
M-am simţit bine de la început, înainte să activez, am simţit că e ceva care mă atrage, care îmi plăcea, orice, de la protocol până la a scrie un discurs sau a citi câteva legi. Consider că aş putea veni cu ceva nou, cu o manieră mai relaxată de a face politică, cel puţin fiind aici, în Portugalia, văzând cum activează factorii politici de aici, fiind şi tânăr şi «neavând cadastru», dacă doriţi, cred că e bine să dăm oportunităţi şi tinerilor curaţi, care doresc să facă ceva constructiv şi frumos.”
Sergiu Senciuc s-a născut în judeţul Suceava, comuna Grăniceşti, în minunatul sat Dumbrava.
E un sat foarte, foarte frumos, cu oameni gospodari, se vede acest lucrur chiar în ograda lor, e un sat micuţ, nu foarte populat, dar e un sat în care eu, fiind de acolo, mă simt foarte, foarte bine de fiecare dată când revin şi, cum plec, deja mă ia dorul de el.”
În ultimul timp, Sergiu Senciuc a revenit tot mai des acasă, în România natală, de care se simte foarte legat.
De felul meu sunt aşa, mai patriot, ţin foarte mult la ţara mea, îmi iubesc patria şi mereu m-am gândit că, dacă a fost lăsat de sus să mă nasc în România, înseamnă că acolo trebuie să fiu, aşa gândesc eu, şi aşa simt eu, că trebuie să mă întorc într-o bună zi.”
În 2007 pleca în Portugalia Sergiu Senciuc, împreună cu o soră mai mică şi cu mama lui.
Mi-amintesc că am mers cu autocarul la vremea respectivă, aproape trei zile şi trei nopţi. Foarte multe nu-mi amintesc, dar ştiu că a fost ca pe autocar, n-a fost chiar cel mai confortabil. Tata era deja plecat în Portugalia, unde aveam rude, bunicii, mătuşile, unchii, verişori, care au considerat la un moment dat că Portugalia le oferă mai multe decât le poate oferi România şi treptat au mers în Portugalia, dacă nu mă înşel a fost undeva prin anii `90-2000. Atunci se trecea mai greu graniţa, că nu eram în Uniunea Europeană, erau probleme cu actele, cu documentele. La un moment dat a plecat şi tatăl meu, după care a considerat că pentru noi şi pentru creşterea, educaţia copiilor ar fi mai bine să ne mutăm, eu mai am trei surori şi un frăţior, suntem cinci fraţi în total. Acum, vorbind la prezent, în 2022, doar noi am mai rămas din familie, aproape toţi s-au reîntors înapoi în România.”
În Portugalia, Sergiu Senciuc s-a integrat foarte bine şi rapid. Ce îi place în această ţară?
Îmi plac foarte mult oamenii, sunt foarte deschişi, calzi, blânzi, primitori, îmi place şi gastronomia, îmi place şi clima lor, îmi plac şi peisajele, pot spune că iubesc Portugalia, chiar e o ţară frumoasă şi sunt bucuros că m-a adoptat.”
În ţara adoptivă, Sergiu Senciuc este şi colaborator al publicaţiei online Rovestea.ro sau fondator al Comunităţii de Elevi şi Studenţi Români din Portugalia.
Undeva prin 2015 mi-a venit spontan ideea de a crea Comunitatea de Elevi şi Studenţi Români din Portugalia ca un grup informal, compus din elevi şi studenţi români care fie s-au născut, au crescut şi au urmat aici o instituţie de învăţământ, fie sunt pe o perioadă scurtă aici, mă refer la cei cu Erasmus. Momentan suntem câţiva membri şi tot vin tineri, unii pleacă, alţii vin şi colaborăm, mai vorbim, ne mai întâlnim, mai avem anumite discuţii, când întâmpinăm vreo problemă sau cineva are nevoie de ajutor, intervenim cu ce putem şi noi, chestiuni asemănătoare.”
Student în ultimul an la Relaţii Internaţionale la Universitatea din Lisabona, Sergiu Senciuc plănuieşte să se întoarcă în România natală în 2023. Bucureştiul sau Dumbrava natală se află pe lista opţiunilor sale la revenirea în ţară.
Am de gând să mă reîntorc în ţară şi să încep să lucrez în administraţie publică sau chiar în politică, dar întâi aş prefera să ajung acolo şi să văd ce oferte am. Fie rămân în Portugalia, fie mă întorc în ţară, însă aş dori să continui în această sferă a politicii sau chiar şi în a diplomaţiei. Cel mai bine pentru a creşte politic ar fi în Capitală, în Bucureşti. Dar ştiu că sunt şanse şi e posibil să am această creştere şi în judeţul Suceava, de ce nu chiar în comuna natală, în satul Dumbrava, comuna Grăniceşti, poate ar fi o provocare.”
Sergiu Senciuc, azi consilier local in Penha de França — Lisabona, secretar adjunct al organizatiei pentru tineret a Partidului Popular din Lisabona şi preşedinte al PNL Portugalia, ne vorbea inclusiv despre susţinerea de care se bucură din partea părinţilor sau chiar de ţelurile sale în politică.
Părinţii mei au acceptat ideea şi simt că acum mă susţin. Cred şi simt că sunt bucuroşi pentru mine, dar bineînţeles că îmi dau şi sfaturi să nu alunec în politică, pentru că e o ocupaţie foarte alunecoasă, să-mi păstrez coloana vertebrală, să fiu un băiat înţelept mereu, care să nu mă las pe tânjeală, să merg înainte şi să las mereu în urma mea un loc de bună ziua. Eu aş dori să mă reîntorc în România şi să activez în România. Mi-aş dori să ajung cât mai sus, sincer să vă spun acum, nu ştiu, unde va vrea şi bunul Dumnezeu să mă propulseze, dar nici nu vreau să îmi creez iluzii, că nu e bine, mai ales în politică. Dar ţintesc cât se poate de sus, eventual ministru, premier, sau cine ştie, poate şi preşedinte, dar prefer să nu-mi creez iluzii, chiar evit acest lucru şi cu paşi corecţi, fără să sar etape, cred că ar fi cel mai adecvat şi corect .”
