Hărţuirea sau
agresiunile între copii – sau bullying, aşa cum s-a încetăţenit acest termen şi
în limba română – a devenit un subiect destul de bine cunoscut de opinia
publică, în ultimii ani. Cauza principală: articolele de presă şi campaniile
societăţii civile prin care acest fenomen a fost prezentat şi prin care s-au
dezbătut modalităţi de contracare a lui. Una din campanii se numeşte Cartoon Network Clubul Prieteniei, este desfăşurată în colaborare cu organizaţia
non-guvernamentală Asociaţia Telefonul Copilului şi a ajuns deja la a cincea
ediție. Sloganul care-i încurajează pe cei mici să combată hărţuirea este Fii
prietenos, nu răutăcios.
Gimnasta Cătălina Ponor, multiplă campioană olimpică,
mondială și europeană, este purtătoarea de cuvânt a acestei campanii pe
care o consideră extrem de utilă.
Cătălina Ponor: Este un mesaj
frumos, plin de prietenie, care ne învaţă să fim mai buni, să nu fim
răutăcioşi, să ne ajutăm unul pe celălalt şi care are la bază prietenia.
Telefonul copilului încurajează persoanele care au parte de astfel de hărţuire
şi sper ca mesajul nostru să aducă mai multă prietenie chiar şi printre oamenii
maturi. Din fericire, eu n-am avut parte de aşa ceva. Am avut atât antrenori,
cât şi colegi care mi-au fost ca o familie. Dar am fost martoră în afara sălii
de sport, pe lângă şcoli sau pe stradă, la vreo acţiune de bullying şi n-am
ştiut să acţionez. Dar nu e OK să nu ştii ce să faci, e bine să ai curaj să te
duci să spui şi altor ce ai văzut. De asemenea, trebuie să ştii cum să sprijini
persoana care este agresată şi să o ajuţi cumva.
Asociaţia Telefonul
Copilului oferă de mulţi ani ajutor copiilor care sunt agresaţi de alţi copii,
punându-le la dispoziţie numărul 116111. Apelurile s-au înmulţit în ultima
vreme scoţând la iveală numeroase cazuri de hărţuire şi schimbând astfel, în
mod îngrijorător, statisticile. Totuşi, chiar dacă reclamaţiile sunt mai
numeroase, specialiştii consideră că, în continuare, fenomenul este
subraportat. Nu doar copiii, ci şi părinţii apelează la numărul 116111,
reclamând situaţii de bullying încă de la grădiniţă, în proporție de 8,76%.
Pentru clasele primare, procentul părinților care au reclamat hărţuirea
copiilor lor a fost de 40,29%, pentru
gimnaziu de 48% și pentru liceu de 2.95%, aflăm de la Cătălina Surcel,
coordonatoarea Asociaţiei Telefonul Copilului:
Așadar, foarte mulți
dintre părinții care ne-au contactat în astfel de situații aveau copiii în
ciclul primar și ciclul gimnazial. În ceea ce privește genul victimelor, copiii
pentru care părinții au solicitat serviciile Asociației Telefonului Copilului
au fost băieți în proporție de 70%, aparținând grupei de vârstă 3-6 ani,
respectiv 7-10 ani. De ce au contactat părinții asociația noastră? În special
pentru a căuta soluții legale. Aproape 65% dintre ei au sunat pentru asta.
Însă, în lipsa unui cadru legislativ, au fost și părinți care au solicitat
consiliere pentru a aborda individual intervenția. Asta a fost valabil în
22,86% dintre situații, iar 14,85% au solicitat intervenția instituțiilor
abilitate doar în baza regulamentului intern al unităților de învățământ acolo
unde există un astfel regulament care include și abuzuri asupra copilului în
mediul școlar. 55.24% dintre părinți sesizaseră deja managementul unității de
învățământ sau inspectoratul școlar, însă au fost mulțumiți de răspunsurile
primite. În lipsa unui cadru legislativ național nu s-au putut lua măsuri
pentru ca situația să fie remediată cum se cuvine.
Atunci
când vorbesc despre soluții, părinții copiilor victime ale fenomenului bullying
doresc ca școala să intervină prin măsuri coercitive împotriva copilului agresor
(44%), solicită excluderea acestuia din unitatea de învățământ (27%), dar iau
în considerare și transferul propriului copil (29%). Prin urmare, se impune adoptarea de urgență a unei legi
pentru ca să nu se mai acționeze haotic. Propunerea de modificare a Legii
educaţiei pentru a include măsuri contra hărţuirii de acest tip a trecut de
Parlament şi urmează să fie promulgată de preşedinte. Recomandările Asociaţiei
Telefonul Copilului, formulate în urma discuţiilor cu părinţii şi copiii, sunt
incluse în acest proiect, ne spune tot Cătălina Surcel:
Necesitatea ca
unitățile de învățământ să dezvolte proceduri de identificare a bullyingului,
existența consilierilor școlari în toate unitățile de învățământ din țară,
necesitatea ca acești consilieri să aibă atribuții clare de rezolvare a
cazurilor de hărțuire, introducerea subiectului bullying în curriculum școlar
și discutarea lui la orele de dirigenție precum și prezentarea lui în manualele
de educație civică. Monitorizarea audio-video în școli trebuie să fie extinsă
și la nivelul grădinițelor. De asemenea, cadrele didactice trebuie să fie
pregătite să răspundă acestei provocări în școală. Iar inițiativa ce urmează să
fie promulgată de președinte include și această recomandare. Este nevoie și de
implicarea părinților printr-o colaborare eficientă școală-familie.
Trebuie, de asemenea, ţinut cont şi de ceea ce-şi doresc copiii. Ei vor,
mai ales, să fie ascultaţi şi înţeleşi. Ce nu vor este ca alţii să le rezolve
problemele. Cătălina Surcel: Ceea ce copiii nu își doresc este ca
părinții să nu dea curs impulsului lor inițial: acela de a le face ei dreptate
propriilor copii, mergând la școală pentru a rezolva singuri problema. Copiii
doresc să decidă și ei împreună cu părinții care sunt pașii următori și ce este
de făcut.
Acestea sunt motive în plus
ca pentru combaterea fenomenului de bullying, intervenţia să fie reglementată
instituţional, nu lăsată la nivelul clarificărilor individuale.